Afganistan. Talibani

Talibanii îi alungă pe americani din Afganistan

183
(reînnoit 12:43 17.04.2021)
Organizația teroristă “Taliban” dictează Statelor Unite condiții dure pentru retragerea trupelor din Afganistan și readuce Washingtonul în realitățile unei lumi multipolare.

Aleksandr Hrolenko, observator militar

Pe 13 aprilie, Casa Alba a anunțat retragerea trupelor americane din Afganistan pe 11 septembrie. Într-o formă ultimativă, talibanii au cerut retragerea trupelor SUA până pe 1 mai (conform acordului de la Doha din 29 februarie 2020).

“Taliban” a cerut în mod imperativ “Americii și tutror statelor ocupante să înceteze justificarea prelungirii războiului și să-și retragă imediat toate forțele din Afganistan”. În continuare, au urmat amenințări deschise ale „mujahidinilor din Emiratul Islamic”.

Administrația SUA a reacționat prompt – pe 1 mai a fost anunțată demararea procesului de retragere a trupelor din Afganistan. În aceeași zi, aliații NATO au adoptat o decizie similară cu privire la retragerea forțelor misiunii “Resolute Support” (“Suportul Hotărât”). În ciuda unui conflict de interese, toți au încercat “să-și salveze fața”.

Miercuri, președintele SUA, Joe Biden, a declarat că prezența militarilor americani în Afganistan nu va ajuta la formarea unui guvern stabil. Ministrul Apărării al SUA, Lloyd Austin, a menționat că trupele și-au îndeplinit misiunea în Afganistan, “și au făcut posibil progresul în sfera economică, societății civile și politică”.

Oare a meritat ca Pentagonul și aliații lui să cheltuie pentru operațiunile din republica islamică sute de miliarde de dolari, să piardă mii de soldați, pentru ca în final să abandoneze atât de rușinos câmpul de luptă și biata țară în fața inamicului de ieri – talibanii? E o întrebare retorică.

Demonstrații de forță de întâi mai

Directorul CIA, William J. Burns, a anunțat pe 14 aprilie că retragerea trupelor este însoțită de niște riscuri semnificative și a prognozat o restabilire a influenței în Afganistan a “Statului Islamic” și „Al Qaeda” după încetarea prezenței militare americane. Fostul consilier al președintelui SUA pentru securitate națională, John Bolton, este convins că a retrage acum trupele echivalează cu cedarea puterii “Talibanului”.

Între timp, talibanii intenționează să reia acțiunile militare, adică “jihadul” împotriva trupelor străine, în cazul în care SUA și NATO nu vor respecta termenii stabiliți – până pe 1 mai. Poziția mișcării „Taliban” a fost enunțată mai devreme de Zabihullah Mujahid: “Biden a spus că ar fi dificilă retragerea trupelor până în mai, însă poziția noastră constă în faptul că acordul de la Doha trebuie să fie respectat, pentru că realizarea lui reprezintă singura cale pentru soluționarea problemei, care există între Afganistan și Statele Unite”.

Din punct de vedere logistic, pentru transferarea cu avioanele de transport a 3-5 mii de militari sunt suficiente 14 luni. Evident, retragerea trupelor SUA și NATO sunt tergiversate de ciocnirile permanente cu talibanii, incapacitatea critică a “discipolilor” de a împărți atribuțiile în viitorul aparat de stat cu actualul guvern (pro-american) al Afganistanului.

Consiliul Suprem de Reconciliere Națională a reușit să unească într-un singur program peste douăzeci de de propuneri, inclusiv planul de restabilire a păcii al președintelui Ashraf Ghani. Cu toate acestea, pe 14 aprilie “Taliban” a refuzat să participe la negocierile despre viitorul Afganistanului (o nouă etapă urma să se desfășoare pe teritoriul Turciei). Forțele paramilitare ale talibanilor așteaptă retragerea completă a trupelor și tehnicii militare a SUA și NATO, pentru a obține o victorie militară asupra forțelor guvernamentale. Kabul rezistă „asediului”, în mare parte, datorită loviturilor aplicate de forțele aeriene americane. În viitorul apropiat, Afganistanul ar putea deveni un “Emirat Islamic”.

În rezultatul celor 20 de ani de acțiuni militare în Afganistan (care are o suprafață mai mică decât statul Texas) și după încheierea unui acord rușinos de pace cu tabilanii, americanii ar trebui să fie mai atenți cu zângănitul armelor și să se comporte mai modest pe arena internațională. Însă nu și-au însușit lecția. Din nou de vină este Rusia.

Comunitatea americană de informații, “cu o convingere scăzută sau medie” presupune că ofițerii ruși de securitate au încurajat atacurile “Talibanului” asupra militarilor SUA și a coaliției în Afganistan în 2019 și mai devreme. Sursele acestor date sunt sub orice critică și nu pot fi verificate. Rusia respinge astfel de acuzații.

Reorientare eforturilor

Șeful Pentagonului, Lloyd Austin, consideră că retragerea a câtorva mii de militari americani din Afganistan va permite o “reorientare a eforturilor”, pentru a descuraja și învinge pe „viitorii adversari” – China și Rusia, care încearcă „să schimbe ordinea mondială”. Odată ce a suferit o înfrângere în fața unor grupări teroriste puține la număr, bazate pe câmpurile de mac, Pentagonul își caută adversari printre puterile nucleare. Doar pentru că unele din acțiunile acestora “contravin intereselor naționale ale SUA”.

După „reorientarea” americanilor, Afganistanul și statele vecine din Asia Centrală vor fi nevoite de sine stătător să rezolve problema coexistenței cu o mișcare radicală militarizată.

Până în anul 2001, în această țară femeile erau private de dreptul la învățământ, iar cele acuzate de adulter erau executate în piețele orașelor, hoților li se amputau mâinele, iar televiziunea, teatrul și muzica erau interzise.

Faptele vorbesc de la sine. Direcția națională de securitate a Afganistanului a anunțat pe 12 aprilie că acordul SUA cu „Tabilan” în Doha nu a contribuit la stabilizarea situației – din 29 februarie 2020, numărul atacurilor talibanilor a crescut cu 24 la sută. Dacă șeful oficiului “Taliban” din Qatar, Mullah Abdul Ghani Baradar, i-a mulțumit președintelui Uzbekistanului, Șavkat Mirziyoyev, pentru inițiativele de realizare a unor proiecte economice în Afganistan, acest lucru nu oferă garanții pentru o cooperare pașnică “pe teren”. Mișcarea militaro-religioasă este destul de eterogenă în ceea ce privește viziuni și scopuri.

Taliban nu își schimbă tactica, nu își reduce gradul de violență în țară, nu-și întrerupe relațiile de alianță și parteneriat cu „Al Qaeda”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

183
Tagurile:
americanii, SUA, trupe, Afganistan, talibani
Tematic
Moldovenii, luați ostatici de talibani au fost eliberați - Video
Președintele SUA Joe Biden

Biden, făcut praf de americani după întâlnirea cu Putin: SUA este în criză prezidențială

150
(reînnoit 15:17 17.06.2021)
Gafele și slăbiciunea lui Biden remarcate de presa americană la întâlnirea cu Putin sunt coroborate inevitabil cu lipsa de realism și concretețe a temelor abordate în turneul european.

BUCUREȘTI, 17 iun – Sputnik. O primă impresie după întâlnirea de la Geneva este că președintele Joe Biden a fost făcut praf de presa americană. Elegant ca de obicei, Vladimir Putin a avut gentilețea de a nu profita de gafele partenerului de dialog, ci l-a caracterizat ca un ”om politic cu mare experiență”.

”Dacă mă întrebați ce fel de partener este președintele Biden, aș spune că este un om echilibrat și profesionist și este clar că are o mare experiență”, a consemnat corespondenta CNN la Casa Albă, Kaitlan Collins din declarația lui Putin. ”Mi se pare că am vorbit în aceeași limbă”, a mai spus Putin, numind discuțiile „pragmatice”.

​În general, chiar dacă a comentat intrigată anumite declarații a președintelui rus, presa americană a reflectat o imagine pozitivă a lui Vladimir Putin – atitudine, prezență, prestație și mai ales perfecta pregătire și stăpânire a poziției susținute în cadrul dialogului.

Nu l-a fel l-a văzut presa americană pe președintele Biden, căruia i-a scos în evidență gafele -  în frunte cu confundarea lui Putin cu… Trump! -  dar mai ales dependența de consilieri.

„Ceea ce nu l-am văzut făcând este să răspundă la astfel de întrebări fără ca asistenții săi să țipe la el să se oprească”, a comentat  Jeff Zeleny, corespondent CNN.

Corespondența lui Zeleny a fost reprodusă de jurnalista de investigații Sorina Matei, care caracterizează sec comentariul presei americane: ”Dezastrul Biden la CNN”.

 

Vizibil obosit de turneul european și marcat probabil de întâlnirea cu Putin, Joe Biden a avut o ieșire nervoasă față de corespondenta CNN, Kaitlan Collins. Jurnalista dorise precizări cu privire la declarația lui Biden că ”are încredere” după întâlnirea cu Putin.  

”Unde naiba m-ai auzit spunând că am încredere?!”, a repezit-o el pe corespondenta CNN.  

Înainte de a urca în Air Force One, Biden și-a cerut scuze de la Kaitlan Collins că i-a vorbit nepoliticos.

”Îi datorez scuzelor - nu ar fi trebuit să fac pe deșteptul cu ultimul răspuns pe care l-am dat ”, a spus el, referindu-se la „ unde naiba ”, m-ai auzit spunând că am încredere?”, a consemnat Jeff Zeleny (CNN).

În același timp, ziariștii de la New York Post îl critică pe Biden că a avut o ”fițuică” pe care o ținea ascunsă în palmă la întâlnirea cu Putin. Publicația oferă și fotografii care demonstrează afirmația.

”Biden pare să aibă un ”fițuică pentru a trișa” la întâlnirea la nivel înalt cu Putin”, titrează NY Post, comentând  ”Biden părea să-i ascundă notițele lui Putin, în timp ce se așezau pe laturile opuse ale unei măsuțe în interiorul istoriei Villa la Grange din Geneva”.

Publicația notează că în timp ce jurnaliștii înregistrau scena, Biden ”s-a uitat la fițuică înainte de a o băga într-un buzunar interior al hainei sale”.

Ziariștii americani consemnează și declarațiile uneori incoerente ale lui Biden, inclusiv incidentul în care președintele SUA ”a dat din cap (aprobator) după ce un reporter a întrebat dacă are încredere în Putin”.

”Directorul de comunicare de la Casa Albă, Kate Bedingfield, a scris repede pe Twitter, spunând că președintele „nu răspunde în mod clar la nicio întrebare, ci dă din cap în semn de recunoaștere presei în general”, comentează New York Post

Jurnaliștii americani au remarcat și nesiguranță față de ziariști, la conferința de presă,  dar și ajutorul de care are acesta nevoie din partea consilierilor pentru a face față ziariștilor.

În concluzie, presa din SUA a observat dificultățile evidente cu care se confruntă Joe Biden pentru a-și îndeplini îndatoririle prezidențiale. Sigur, unii ar putea încerca eschive - că sunt doar chestiuni de formă, slăbiciuni datorate oboselii dar… la un asemenea nivel ele sunt judecate cu totul altfel decât în cazul unor oameni politici obișnuiți.

De aceea, gafele și slăbiciunea lui Biden consemnate de presa americană sunt coroborate inevitabil cu lipsa de realism și concretețe a temelor abordate în turneul european.

Scriam ieri că turneul european al lui Biden – prima ieșire extra-americană a președintelui SUA – a fost un dezastru. Ei bine, după imaginea slabă lăsată de Biden la întâlnirea cu Vladimir Putin, se poate ajunge la o singură concluzie:  așa zisa ”cea mai mare democrație din lume” se află într-o evidentă criză prezidențială.

Un președinte slăbit de ani și varii probleme, cu o agendă fără legătură cu problemele grave și reale ale omenirii (și ale propriei țări!) – ei bine, aceste NU este un președinte real. Ci numai formal.

Mai concret spus, America NU are acum președinte. Ceea ce este o criză – și chiar una periculoasă, de care pot profita grupurile de interese din SUA, făcând ceea ce am văzut în perioada Obama: haos, destabilizare mondială, pe toate planurile.

Aceasta mi se pare cea mai importantă concluzie (după turneul european al lui Joe Biden și întâlnirea la vârf Rusia – SUA) din 2021.

Joe Biden
© Screenshot / NYP HOLDINGS
Joe Biden

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

150
Tagurile:
SUA, criză, Biden, Putin, întâlnire
Tematic
Ce a declarat Biden după întâlnirea cu Putin
Ce cadou i-a oferit Putin lui Biden


Загрузка...
Donald Trump

Trump a numit Rusia singurul câștigător al summitului de la Geneva