COVID-19. Germania

„Dezastru” în Germania: record - 7.300 infectări în 24 ore

93
(reînnoit 19:23 17.10.2020)
În ultimele 24 de ore, Germania a înregistrat un număr record de peste 7.300 de infectări cu coronavirus, potrivit datelor transmise de Institutul Robert Koch. Angela Merkel a avertizat că ţara se îndreaptă „spre dezastru”.

BUCUREŞTI, 17 oct – Sputnik. Potrivit datelor furnizate vineri seara de Institutul Robert Koch – RKI, numărul noilor cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 în 24 de ore a ajuns la 7.334, însemnând un record absolut.

Germania se îndreaptă „spre dezastru”, a avertizat cancelarul Angela Merkel, după ce liderii regionali au refuzat să semneze noile sale măsuri dure împotriva răspândirii coronavirusului.

„Ceea ce am convenit nu este suficient pentru a preveni dezastrul”, a declarat Merkel, citată de ziarulromanesc.de

De asemenea, în ultima zi s-au înregistrat 24 de decese legate de Covid-19, numărul total al celor care și-au pierdut viața ajungând la 9.734.

Numărul total al infectărilor a ajuns la 348.557. Cele mai afectate landuri sunt Renania de Nord-Westfalia, cu 86.315 infectări, Bavaria cu 76.680 și Baden-Wurtemberg cu 57.445 de infectări.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

93
Tagurile:
COVID-19, infectare, Germania
Tematic
A fost găsit un nou medicament eficient împotriva COVID-19
Asteroid and the Earth

Data când un asteroid ar putea lovi Pământul

106
(reînnoit 22:21 30.10.2020)
Impactul acestui asteroid cu planeta noastră poate produce o explozie care ar fi „echivalentul a 1.200 de milioane de tone de TNT sau aproximativ 80.000 de bombe nucleare ca la Hiroshima”.

BUCUREŞTI, 30 oct – Sputnik, Doina Crainic. Se așteaptă ca o roca spațială masivă să treacă pe lângă Pământ în viitorul nu foarte îndepărtat. De asemenea, oamenii de știință avertizează că există o probabilitate, deşi mică, de a se ciocni cu planeta noastră, relatează The Sun.

Asteroidul denumit Apophis, poartă numele vechii zeități egiptene care simbolizează haosul și are aproximativ 370 metri în diametru, fiind puţin mai mare decât înălțimea clădirii zgârie-nori Bank of America din New York; explozia pe care ar produce-o la impact ar putea fi „echivalentul a 1.200 de milioane de tone de TNT sau aproximativ 80.000 de bombe nucleare de la Hiroshima”.

Potrivit ziarului, în timp ce astronomii crezuseră anterior că asteroidul va ocoli Pământul, ulterior ei au descoperit că „se îndepărtează de traiectoria sa și îşi accelerează viteza”.

„Asteroidul se îndepărtează de orbita pur gravitațională cu aproximativ 170 de metri pe an, ceea ce este suficient pentru a face posibil scenariul impactului în 2068”, a spus astronomul Dr. Dave Tholen, potrivit Sputnik News.

După ce se spune că a fost trecută „în jurnalele lor” data de 12 aprilie 2068 drept „zi de coliziune”, astronomii de la Universitatea din Hawaii au spus că traiectoria asteroidului este afectată de așa-numitul efect Yarkovsky care „apare pe măsură ce asteroidul absoarbe și apoi radiază căldura de la Soare”, ceea ce înseamnă că partea laterală a asteroidului care „radiază mai multă căldură” determină devierea acestuia de la cursul său stabilit de forța gravitațională”.

„Este o forță atât de mică, încât nu este vizibilă în cazul obiectelor mai mari, dar, cu cât obiectul este mai mic, cu atât este mai ușor de detectat efectul”, a precizat dr. Tholen, unul dintre cercetătorii care au descoperit Apophis.

Ziarul subliniază că, în timp ce „ultimele calcule” sugerează că șansele ca asteroidul să se ciocnească cu planeta noastră și să provoace „un dezastru global” sunt de aproximativ una din 150.000, dr. Tholen consideră că „șansele reale ale unui impact în 2068” sunt mai aproape de una la 530.000.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

106
Tagurile:
Impact, explozia, Pământ, asteroid
Tematic
Cât de periculos este asteroidul 2009 PQ1 pentru Pământ: Iată ce spune un expert rus


Загрузка...
Petrol

Corporațiile salvează petrolul de șist, dar au și ele probleme

23
(reînnoit 20:38 30.10.2020)
Profitând de criză, marile corporații preiau companiile americane medii și mici din domeniu petrolului de șist, însă și ele se confruntă cu mari probleme.

MOSCOVA, 30 oct – Sputnik, Aleksandr Sobko. Situația curentă și prognozele legate de producția de petrol în SUA continuă să fie o temă actuală pentru observații. Cea mai mare parte a acestei producții revine petrolului de șist care, cu mici rezerve (inerția, starea financiară a companiilor), reprezintă un factor flexibil de echilibrare a pieței mondiale a petrolului.

Tabloul general, publicat în rapoartele săptămânale ale Ministerului Energiei din SUA, este clar: o cădere bruscă, în decurs a trei luni, de la indicatorii maximi de 13 milioane de barili pe zi, până la 10,5 milioane (adică, cu 20 la sută). În continuare se observă niște fluctuații semnificative în jurul acestui indicator (plus/minus o jumătate de milion de barili), determinate inclusiv de sezonul uraganelor – pentru că această statistică generală ia în calcul nu doar producția de șist și restul producției de pe uscat, dar și a extracției maritime, din Golful Mexic. Potrivit ultimelor cifre, producția totală în SUA s-a prăbușit chiar sub 10 milioane de barili pe zi, însă, reiterăm, datele săptămânale sunt actualizate des, așa că e vorba mai curând de ilustrarea unei tendințe generale.

Ce va fi mai departe? Un indicator tradițional principal al producției se consideră numărul de platforme active. Aici, la fel, observăm o scădere bruscă după evenimentele din martie, de la pinctul maxim de 682 în martie, până la un punct minim de 172 de unități în august, după care a început o restabilire lentă până la 205 în prezent. Platformele de foraj au scăzut de trei ori, iar producția s-a redus cu 20 la sută. Nu există nicio contradicție între aceste cifre: în primul rând, nu toată producția este de șist, iar în al doilea rând - există o inerție.

Un factor important care influențează producția sunt așa-numitele sonde nefinalizate, care sunt forate, însă nu a fost efectuată fracturarea hidraulică. E vorba de 7,7 mii de sonde, un număr destul de mare (comparativ cu cele 200 cu foraj) care, dacă vor avea loc fracturări hidraulice, ar putea menține nivelul producției chiar în condițiile unui nivel scăzut al forajului. În ultimul an, volumul sondelor nefinalizate nu s-a schimbat semnificativ, adică nu putem vorbi despre faptul că activarea unor astfel de sonde a contribuit în trecut la menținerea nivelul producției, în contextul diminuării producției de foraj. Acum numărul sondelor nefinalizare scade lent, și, cel mai important, în ultima sa prognoză Ministerul Energiei din SUA indică direct: acum acestea reprezintă o rezervă pentru menținerea producției în contextul unui număr mic al sondelor de foraj. De altfel, pentru noiembrie această analiză prevede o nouă scădere a producției petrolului de șist în SUA.

Petrol
© Sputnik / Максим Богодвид

Cu alte cuvinte, în sectorul extracțiilor de șist există o mulțime de incertitudini, motiv pentru care organizațiile respectabile prezintă niște prognoze controversate: de la o creștere a producției totale la 11,5-12 milioane, până la o prăbușire la 10 milioane de barili pe zi spre mijlocul anului 2021 (dacă ar fi să credem statistica săptămânală, aceasta deja a avut loc).

În același timp, deasupra tuturor acest aprecieri se află dificultățile financiare ale companiilor din sfera extracțiilor de șist. Da, în scopul economisirii mijloacelor financiare forajele se reduc, însă acest lucru presupune și o reducere a producției, prin urmare, se reduc fluxurile financiare pentru achitarea împrumuturilor. Lanțul de falimente ale companiilor mici și medii a început - și continuă.

Până la criză, doi mari giganți din domeniu petrolului și gazelor, ExxonMobil și Chevron, investiseră în extracțiile de șist și chiar au intrat într-o competiție. Drept urmare, s-a creat impresia că în cazul unor probleme, datoriile și companiile falimentate vor fi preluate de marile companii.

Parțial, acest lucru are loc. Recent, ConocoPhillips a anunțat despre preluarea Concho Resources cu 9,7 miliarde de dolari. În acest fel, încă un gigant petrolier american devine în același timp și un mare jucător în sfera extracției de șist. Totuși, e interesant faptul că tranzacția nu a avut loc prin intermediul banilor, ci printr-un schimb de acțiuni.

Un caz similar a avut loc la începutul lui octombrie, când Chevron a preluat Noble Energy (care, apropos, reprezintă nu doar șistul, dar și extracțiile maritime din zona Mediterană de Est).

La rândul lor, companiile medii precum Devon Energy a procurat WPX Energy, iar Pioneer Natural Resources discută despre procurarea Parsley Energy. Alți câțiva producători de șist sunt priviți în calitate de candidați pentru cumpărarea sau preluarea de către concurenți sau companii mai mari.

Adică, avem pe față o consolidare în acest sector. Companiile se așteaptă la câștiguri din contul economiei pe proporții, alipirea unor terenuri adiacente pentru extrageri și altele. Desigur, astfel de contopiri, în special din partea celor mai mari, permit mutarea pe plan secund a poverii creditare. Inclusiv, pentru că marile companii pot contracta credite mai ieftine pentru refinanțarea datoriei.

Adică, totul se întâmplă aproximativ așa cum a fost prognozat la începutul acestui an – supraviețuirea sectorului economic prin absorbția de către corporații transnaționale, iar pandemia doar a accelerat acest proces. Totuși, criza în sfera petrolului a provocat și un alt efect: stabilitatea financiară a companiilor care absorb producătorii de șist a devenit mult mai scăzută. Prin urmare, “digerarea” unor companii cu probleme va fi o sarcină complicată.

Cel mai relevant exemplu este ExxonMobil. La începutul anului, cotațiile acțiunilor companiei erau de două ori mai mari decât acum, chiar dacă, spre deosebire de colegii săi europeni, nu a diminuat dividendele trimestriale. Acum dividendele trimestriale față de cotațiile actuale (în termen de valori anuale) sunt imense în condițiile actualelor rate de 10 la sută anuale, respectiv, la începutul acestui an acestea au fost de două ori mai mici. E clar că prăbușirea cotațiilor de două ori în condițiile unor volume neschimbate ale dividendelor presupune un singur lucru – sporirea riscurilor și temerilor că această companie nu va putea susține în continuare același nivel de plăți și de stabilitate financiară în ansamblu. O situație similară se observă și la alte mari companii.

E curios că anume ExxonMobil la începutul crizei s-a pronunțat împotriva unei reduceri coordonate a producției (atunci se discuta despre SUA), fapt care era tratat de unii observatori ca o dorință de a procura la un preț mai mic companiile din sfera extracției de șist. Drept urmare, compania are probleme și fără achiziții suplimentare. Însă chiar și acestea nu sunt excluse pentru că cei mai apropiați concurenți și-au consolidat semnificativ pozițiile în segmentul șistului în perioada crizei. Chevron, după absorbirea Noble Energy, a devenit al doilea producător al petrolului de șist din SUA.

În esență, cele mai mari corporații transnaționale și-au propus să salveze producția de șist prin ponderea lor și stabilitatea financiară. Această sarcină rămâne pe agenda, însă devine tot mai dificilă. Prin urmare, problemele disciplinei financiare revin în prim plan, iar o creștere de dragul creșterii, precum am observat recent în sectorul șistului, este puțin probabilă.

Aici ar trebui să adăugăm că “agenda verde” a creat o presiune asupra tuturor companiilor din sectorul petrolului și gazelor, inclusiv asupra celor mai mari. Deocamdată, ar fi prea devreme să vorbim despre refuzul băncilor de a credita companiile petroliere (așa cum s-a observat mai devreme comportamentul băncilor față de sectorul cărbunelui), însă nu va fi deloc surprinzător dacă „agenda climatică”, în sumă cu preluarea producătorilor de șist, va spori povara noii datorii și pentru cele mai mari companii din domeniu.

Să rezumăm. Nu ne așteptăm la un colaps în domeniul extracțiilor de șist, însă ne-am putea aștepta că noii proprietari ai câmpurilor de șist vor promova o disciplină financiară mai strictă, vor avea o atitudine mai responsabilă față de rentabilitatea investițiilor. În ce măsură consolidarea în acest sector va contribui la diminuarea costurilor de producție, reușind în acest fel să păstreze volumul producției la nivelul actual, vom vedea.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

23
Tagurile:
SUA, corporații, Șist, petrol
Tematic
Colapsul a fost inevitabil: SUA ar putea rămâne fără petrol propriu
OPEC+ relaxează restricțiile privind producția de petrol


Загрузка...
Rezultatele finale ale Exit Poll la alegerile prezidențiale

Rezultatele finale ale Exit Poll la alegerile prezidențiale

0
(reînnoit 17:39 30.10.2020)
Rezultatele finale ale Exit poll la alegerile prezidențiale din Moldova ar urma să fie anunțate după închiderea secțiilor de votare, la orele 22:00, potrivit organizatorilor – reprezentanți ai comunității WatchDog.MD și Institutului de Politici Publice.

Președintele CEC, Dorin Cimil, a declarat joi, în Studioul Radio Sputnik că CEC trebuie să decidă dacă va fi sau nu permis efectuarea unui Exit Poll în cadrul alegerilor prezidențiale, programate pentru ziua de 1 noiembrie. Dar în niciuna dintre cele două ședințe publice ale CEC nu a fost pronunțată vreo hotărâre.
Totuși, cei de la WatchDog.md și Institutul de Politici Publice deja au anunțat când vor prezenta rezultatele finale ale Exit Poll-ului.

Anterior aceștia au anunțat că un exit-poll ar urma să fie organizat în cadrul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie.

Rezultatele parțiale ale acestuia ar urma să fie anunțate în data de 1 noiembrie la ora 21.00, iar rezultatele finale - la ora 22:00, potrivit organizatorilor studiului sociologic.

Spre deosebire de practica din anii precedenți, în acest an, sondajul, dacă va avea loc, va fi efectuat prin telefon, din cauza pandemiei de coronavirus. În cadrul acestui sondaj urmează să fie chestionați 4 mii de cetățeni cu drept de vot, din diferite raioane ale țării.

CEC-ul a reacționat după anunțarea intenției de organizării unui astfel de sindaj, declarând, într-un comunicat de presă, că-și „rezervă dreptul de a sesiza Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Audiovizualului și organele de drept pentru a documenta și investiga cazul”.

„Chestionarea alegătorilor la ieșirea din secția de votare (exit-poll clasic) nu poate fi echivalată cu efectuarea acestuia prin intermediul telefonului, or la chestionarea votanților nu se utilizează metode ce ar putea identifica alegătorul”, explică CEC.

Autoritatea electorală centrală mai menționează că „în cazul sondajului de opinie care se intenționează a fi realizat, acesta nu se încadrează în mecanismele desfășurării unui exit-poll, deoarece la momentul apelului telefonic nu există o certitudine că alegătorul a participat la alegeri”.

Totodată, CEC a atenționat că în ziua alegerilor, până la închiderea secțiilor de votare, se interzice publicarea în mijloacele de informare în masă a materialelor, inclusiv a interviurilor cu alegătorii, despre numărul de voturi întrunite de concurenții electorali pe parcursul zilei şi despre șansele acestora, inclusiv prezentarea rezultatelor exit-poll-urilor.

Notăm că, în conformitate cu articolul 6 din Codul Electoral, votul este secret, iar autorităților publice și altor subiecți implicați în procesele electorale le revine obligația de a asigura caracterul confidențial al votului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
rezultate finale exit poll, Exit Poll
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Sondaj exit-poll la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie
CEC nu permite exit-poll-ul și va sesiza organele de drept


Загрузка...