Holocaust

Sondaj şocant: Ce cred tinerii americani despre Holocaust

73
(reînnoit 09:47 17.09.2020)
Tinerii mileniali și cei din Generaţia Z din Statele Unite au fost întrebați despre cunoștințele și percepția lor cu privire la Holocaust. Rezultatele au dezamăgit în mare măsură organizația din Germania care a comandat sondajul.

BUCUREŞTI, 17 sept – Sputnik. Rezultatele unui vast studiu realizat în toate cele 50 de state americane au fost publicate pe site-ul Conferinței despre Revendicările materiale ale evreilor împotriva Germaniei, o organizație germană care își propune în principal să facă dreptate victimelor Holocaustului. Sondajul i-a vizat pe tinerii „mileniali” și pe cei din generația Z, adică cei născuți după anii 1980.

Sondajul a arătat o „lipsă îngrijorătoare de cunoştinţe de bază despre Holocaust”, a scris cu regret asociația. Aproape 10% dintre cei intervievaţi nu auziseră niciodată de cuvântul „Holocaust”. 63% dintre cei chestionați au declarat că nu știu că șase milioane de evrei au fost uciși în al Doilea Război Mondial, iar peste jumătate credeau că au fost două milioane sau mai puțin.

„Cea mai importantă lecție este că nu mai putem pierde timpul”, a precizat Greg Schneifer, vicepreședinte executiv al organizației, în timp ce sunt din ce în ce mai puțini supraviețuitori ai Holocaustului încă în viață ca să-şi spună povestea.

„Dacă lăsăm aceste tendințe să continue pentru încă o generație, lecțiile cruciale din această parte oribilă a istoriei ar putea fi pierdute”, a adăugat acesta, citat de Sputnik France

O cifră a dezamăgit asociaţia în mod special, și anume că 11% au răspuns că evreii au provocat Holocaustul. Mai mult, cifra crește la 19% în statul New York, care are cea mai mare populație evreiască, și la 16% în Louisiana și Montana.

O mare parte a problemei provine de la rețelele de socializare, notează organizația, 49% dintre respondenți spunând că în spațiul virtual au citit negări sau dezinformări despre Holocaust în ultimii cinci ani. La nivel național, aproape o treime dintre respondenţi au văzut simboluri naziste afișate în acest spaţiu, iar Nevada și New York urcă la 70%, respectiv 67%.

Totuși, potrivit lui Schneifer, această „lipsă generală de cunoştinţe cu privire la Holocaust”, combinată cu numărul tinerilor americani care asistă la afirmaţii de negare sau la observații denaturate, confirmă faptul că trebuie „să luptăm împotriva acestei deformări a istoriei și să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a împiedica giganții social media să permită acest conținut dăunător pe platformele lor”.

În acest sens, „Conferința privind revendicările” a lansat recent mișcarea #NoDenyingIt, care are scopul de a distribui mărturii video ale supraviețuitorilor Holocaustului și de a solicita CEO-ului Facebook, Mark Zuckerberg, eliminarea de pe site-ul de social media a tuturor formelor de negare a Holocaustului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

73
Tagurile:
holocaust, tineri, americani
Tematic
Holocaust: Istorii cutremurătoare despre evreii din Telenești – se auzeau strigăte ...
Ursula von der Leyen

UE pedepsește Londra: infringement împotriva Marii Britanii

54
(reînnoit 21:58 01.10.2020)
Comisia Europeană a lansat procedura de infringement împotriva Marii Britanii cu privire la noua lege britanică privind piaţa internă, semn că epoca post-Brexit este încă plină de necunoscute.

BRUXELLES, 1 oct - Sputnik. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat astăzi lansarea procedurii de infringement împotriva Marii Britanii, în conformitate cu prevederile Acordului de retragere. Penalizarea Londrei are legătură cu noua lege britanică privind piaţa internă.

”În această dimineaţă, Comisia a decis să trimită o scrisoare de notificare oficială guvernului Regatului Unit. Acesta este prima etapă într-o procedură de infringement. Acest proiect de lege este prin natura sa o încălcare a obligaţiei de bună credinţă incluse în Acordul de retragere”, a anunțat Ursula von der Leyen.

Marea Britanie beneficiază acum de un termen de 30 de zile pentru a răspunde scrisorii Comisiei Europene.

În urmă cu trei săptămâni, Comisia Europeană a dat termen Regatului Unit până la finalul lunii septembrie pentru a retrage proiectul de lege ce repune în discuţie angajamentele asumate de Londra în cadrul Brexitului, care a adus ''atingere gravă încrederii'', subliniind că Uniunea Europeană nu va ezita să se adreseze justiţiei.

Legea privind piaţa internă îi conferă premierului Boris Johnson puterea de a anula o prevedere din Acordul de retragere care i-ar impune provinciei Irlanda de Nord reguli vamale diferite de restul Regatului Unit în perioada post-Brexit.

Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie, la câteva zile după semnarea Acordului de retragere care includea condiţiile despărţirii.

Ţara a intrat de atunci într-o perioadă de tranziţie, până la 31 decembrie 2020, timp în care va continua să aplice regulile europene. Bruxellesul şi Londra profită de acest lucru pentru a negocia un acord privind viitoarea lor relaţie, în special legătura comercială, cu speranţa că ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. În cazul absenţei unui asemenea acord, viitoarea relaţie comercială dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

54
Tagurile:
Marea Britanie, Londra, UE
Tematic
Crimă şocantă la Londra: Adolescent înjunghiat mortal în plină zi


Загрузка...
Karabah

Putin, Trump și Macron cer azerilor și armenilor reia negocierile

13
(reînnoit 20:07 01.10.2020)
Putin, Trump și Macron le cer liderilor Azerbaidjanului și Armeniei să reia imediat negocierile, fără a înainta condiții prealabile.

BUCUREȘTI, 1 oct – Sputnik. Liderii Rusiei, SUA și Franței le cer autorităților de la Erevan și Baku să se angajeze imediat în reluarea unor negocieri fără niciun fel de condiționalități.

Declarația respectivă a președintelui Rusiei, Vladimir Putin, a președintelui SUA, Donald Trump, și a președintelui Franței, Emmanuel Macron, a fost dată publicității de serviciul de presă al Kremlinului.

“De asemenea, îndemnăm autoritățile Armeniei și Azerbaidjanului să-și asume imediat și cu bună credință angajamentul de a relua negocierile pentru reglementarea conflictului cu asistența copreședinților grupului de la Minsk al OSCE”, se menționează în textul declarației.

Duminică, 27 septembrie, Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a declarat că forțele armate ale Armeniei au atacat localitățile de pe linia de contact din Karabah, provocând victime printre civili. Potrivit Ministerului Apărării al Armeniei, Karabahul “a fost supus unor atacuri aeriene și cu rachete”.

Baku și Erevan s-au acuzat reciproc de tensionarea situației. Ministerul Apărării al Azerbaidjanului afirmă că focul a fost deschis de partea armeană, iar forțele azere au declanșat o operațiune de contraofensivă. Ministerul Apărării al Armeniei declară că regiunea Karabah a fost supusă unor atacuri aeriene și cu rachete din partea Azerbaidjanului.

Turcia este membru al NATO, iar Armenia - al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).

Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a îndemnat Bakuul și Erevanul să înceteze imediat focul și să recurgă la negocieri. Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) a subliniat că acest conflict trebuie să fie soluționat doar pe o cale pașnică, cu implicarea grupului OSCE de la Minsk. Totodată, OTSC a menționat că Armenia nu a solicitat ajutor din partea organizației pentru soluționarea conflictului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

13
Tagurile:
Azerbaidjan, Armenia, Macron, Trump, Putin
Tematic
CS al ONU, declarație privind situația din Nagorno-Karabah


Загрузка...