Laborator

Veste cumplită din Germania focar de COVID-19, 650 de români infectați

372
(reînnoit 20:16 21.06.2020)
MAE: ”1.300 de lucrători au fost depistați pozitiv pentru infecția cu COVID-19, reprezentanții companiei au precizat că aproximativ 50% din persoanele depistate ca fiind infectate sunt cetățeni români”.

BUCUREȘTI, 21 iun – Sputnik, Evan Răutu. O veste șocantă vine din Germania, pe cale oficială - 1.300 de muncitori ai unei companii de prelucrare a cărnii din localitatea Rheda-Wiedenbrück au fost depistați cu COVID-19, iar dintre aceștia jumătate sunt români, anunță MAE român.

Ministerul de Externe de la București arată că reprezentanții Consulatului General al României la Bonn au făcut demersuri pe lângă autoritățile locale și compania angajatoare ”pentru a solicita să fie luate măsuri pentru gestionarea situației create și pentru a obține informații suplimentare privind cetățenia, identitatea și starea de sănătate a persoanelor infectate”.

”Potrivit informațiilor preliminare obținute de către oficiul consular, până la acest moment, conform testelor efectuate, 1.300 de lucrători au fost depistați pozitiv pentru infecția cu COVID-19, iar aproximativ 7.000 de persoane au fost plasate în carantină”, arată MAE.

În fața acestei situații, conducerea companiei (și autoritățile locale germane) a decis suspendarea temporară a activității.

Consulatul român de la Bonn afirmă că tuturor lucrătorilor care se află în carantină ”le sunt asigurate hrana și alte bunuri de strictă necesitate”, iar consulul general al României s-a deplasat pe 18 iunie la sediul companiei în cauză ”pentru clarificări cu privire la situația lucrătorilor români”.

”Reprezentanții companiei au precizat că aproximativ 50% din persoanele depistate ca fiind infectate sunt cetățeni români”, transmite MAE, iar date mai clare vor fi confirmate de către Departamentul de Sănătate Publică după finalizarea analizării tuturor testelor.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

372
Tagurile:
infectați, români, Germania, COVID-19
Tematic
După Germania, Anglia și Austria, urmează exportul românilor în Italia

S-au întors pe Pământ: Cum a aterizat nava „Soyuz MS-16”

57
Noaptea trecută nava spațială „Soyuz MS-16” s-a desprins de stația orbitală ISS. Iată cum a decurs aterizarea.

CHIȘINĂU, 22 oct - Sputnik. Nava spațială „Soyuz MS-16”, care s-a desprins de ISS noaptea trecută și s-a îndreptat spre Pământ, a aterizat în siguranță în Kazahstan, relatează Roskosmos.

Pe pământ s-au întors rușii Anatoli Ivanișin și Ivan Wagner, precum și astronautul american Chris Cassidy.

Cosmonauții ruși Sergei Rîjikov, Sergei Kud-Svercikov și americanca Kathleen Rubins au rămas însă pe stația orbitală ISS.

Anterior, s-a raportat că Cassidy a predat comanda stației lui Rîjikov.

Șeful Roscosmos, Dmitri Rogozin, a declarat pe Twitter că aterizarea a avut loc în condiții normale. 

El a felicitat echipajul cu prilejul întoarcerii pe Pământ, precum și membrii Comisiei de stat pentru testarea în zbor a complexelor echipate cu personal cu ocazia finalizării cu succes a misiunii cu echipaj.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

57
Tagurile:
aterizare, cosmonaut
Tematic
Explozie enigmatică a unei rachete europene interceptată în cosmos de militarii SUA


Загрузка...
Submarinul Hartford

“Greu de distrus”: SUA revin într-un buncăr din nord

97
(reînnoit 22:51 21.10.2020)
Statele Unite intenționează să refacă o bază navală subterană din Norvegia, construită în perioada războiului rece. De ce au decis să reanimeze un obiectiv secret.

Nikolai Protopopov, RIA Novosti

Sute de metri de roci stâncoase, capacitatea de a rezista unui atac nuclear direct și submarine cu rachete – Marina SUA își propune să reanimeze baza militară navală subterană Olavsvern în Norvegia, rămasă din perioada războiul rece. Câteva submarine de recunoaștere Seawolf vor porni de aici pentru a patrula și pentru a urmări navele Flotei de Nord a Rusiei.

Un oraș în stâncă

Activitatea militară la baza Olavsvern a fost suspendată la începutul anilor 2000, proiectul fiind înghețat în totalitate în 2009. Însă recent americanii au decis din nou să-și disloce aici submarinele nucleare, sub pretextul consolidării Rusiei în Arctica.

În Olavsvern vor staționa toate submarinele de clasa Seawolf. În august, una din acestea a efectuat o trecere de probă în Norvegia, de la baza navală Bangor (statul Washington) spre orașul norvegian Tromsø. Acest port este utilizat de americani pentru staționări intermediare ale submarinelor nucleare: își completează proviziile și efectuează lucrări de reparații între deplasări.

Submarinele de clasa Seawolf sunt cele mai secretizate submarine din SUA. Acestea au fost dezvoltate în anii 80 pentru acțiuni în zonele controlate în totalitate de adversari. “Lupii de mare” sunt extrem de silențioși și discreți, au la bord arme anti-nave și anti-bărci puternice. Astfel, un submarin poartă peste 50 de rachete de croazieră “Tomahawk” sau „Harpoon”, fie un număr similar de torpile anti-navă. La sfârșitul secolului XX, americanii planificau să producă peste 30 de astfel de submarine, însă s-au răzgândit după destrămarea URSS și lichidarea organizației Tratatului de la Varșovia. În cele din urmă, Forțele Navale ale SUA s-au ales doar trei submarine.

Baza militară navală Olavsvern a fost construită în anii 60. Aceasta se află la doar 350 de kilometric de frontiera cu Rusia, în proximitate cu rutele de patrulare ale submarinelor Flotei de Nord rusești. În perioada războiului rece, americanii și aliații lor au ținut la bază forțele submarine responsabile de Oceanul Arctic. Echipajele submarinelor NATO erau gata în orice moment să blocheze accesul Flotei de Nord în Marea Norvegiei și în continuare, spre Atlanticul de Nord.

Complexul subteran gigantic este săpat în stânci, fiind protejat de un strat gros de roci montane, de 300 de metri. Pe o suprafață de peste 25 mii de metri pătrați se află depozite, spații pentru muniții, zone de reparații. Pentru proiectarea și construirea tunelurilor, precum și pentru dotarea obiectului cu echipament modern au fost cheltuite peste 500 de milioane de dolari. Pentru comparație: primul portavion nuclear USS Enterprise, intrat în exploatare în 1961, a costat aproximativ 450 milioane.

Mai aproape de Arctica

În opinia fostului comandant al Flotei de Nord, amiralul Veaceslav Popov, baza Olavsvern va deveni o nouă amenințare pentru Rusia din partea NATO.

“Seawolf sunt foarte bine adaptate pentru deplasarea sub gheață, a menționat amiralul într-o discuție cu RIA Novosti. – Americanii mizează pe apropierea locului staționării de zonele de acțiune, încercând să se apropie mai mult de frontierele noastre și de Arctica, unde astăzi suntem lideri datorită spărgătoarelor de gheață cu propulsie nucleară. Desigur, Flota de Nord va fi nevoit să controleze Olavsvern, dispune de toate forțele și mijloacele necesare în acest sens”.

Totuși, potrivit experților, americanii ar putea întâmpina dificultăți pentru că din punct de vedere juridic baza aparține acum unei persoane private. La sfârșitul anilor 2000, analiștii occidentali considerau că flota rusă nu mai prezintă niciun pericol pentru NATO, iar costurile de întreținere a Olavsvern sunt prea mari. Atunci, guvernul Norvegiei a decis să vândă baza.

De ce SUA au trimis un submarin secret spre țărmul Norvegiei
© AP Photo / U.S. Navy / Mass Communication Specialist 2nd Class Jermaine Ralliford

În 2011, Olavsvern a fost cumpărat de un om de afaceri norvegian, la un preț de 4,5 milioane de dolari. Acesta a oferit complexul în arendă, inclusiv companiilor rusești. Locul a fost vizitat periodic de navele de cercetare “Academicianul Nemciv” “și Academicianul Șatski”. După încheierea înțelegerii, mulți dintre șefi militari norvegieni au criticat dur conducerea țării. Așa, viceamiralul Einar Skorgen a numit vânzarea obiectului “o nebunie pură”.

“Ne-am lipsit de un cap de pod important și am determinat submarinele să parcurgă sute de mile suplimentare. Avem o frontieră comună cu Rusia în Marea Barents. E clar că flota noastră trebuie să fie desfășurată la baza navală din Arctica”, a declarat Skorgen.

Standarde duble

Peste zece ani NATO și-a înțeleg greșeala. Potrivit postului de televiziune norvegian NRK, demnitari de rang înalt de la Pentagon au efectuat mai multe vizite în Olavsvern. Ministerul Apărării al Norvegiei a aprobat acordul prin care permite forțelor armate ale țării, SUA și aliaților din NATO să utilizeze din nou baza conform destinației.

“Oficialitățile norvegiene se poartă neprietenos cu Rusia, chiar dacă am încheiat recent cu ele un acord de delimitare a spațiului în Marea Barents”, spune președintele Mișcării rusești pentru susținerea flotei, căpitanul de rangul I, Mihail Nenașev. – Am recurs la acest gest, reieșind din politica unei bune vecinătăți și a dezvoltării cooperării în regiune, mizând că Norvegia se va comporta corespunzător. Însă, îndemnată de frații mai mari de la Washington, Norvegia, dimpotrivă, își sporește gradul de agresivitate față de Rusia în Atlanticul de Nord și Oceanul Înghețat”.

Totodată, în opinia expertului, din punct de vedere militar Olavsvern va consolida nesemnificativ pozițiile SUA și NATO în latitudinile nordice, pentru că coordonatele și capacitățile baze nu mai reprezintă un secret pentru cineva. În cazul unei amenințări, aceasta poate fi blocată rapid de mine cu ajutorul submarinelor, avioanelor și dronelor.

Labirinturile subterane

Baza subterană Olavsvern nu este unică. În anii războiului rece a fost construite zeci de astfel de obiective. Cel mai mare buncăr a fost edificat de suedezi la mijlocul secolului trecut. Baza navală Muskö a fost săpată în stâncile de granit care, în esență, reprezintă o insula separată în sudul arhipelagului Stockholm. Au fost echipate trei docuri pentru recepționarea navelor și submarinelor, cazărmi, uzină de reparații, depozite și un spital.

Baza poate oferi protecție la peste o mie de militari în cazul unui atac masiv cu rachete sau chiar a unui bombardament nuclear. De pe continent spre obiectiv, pe sub mare, trece un tunel de 300 de kilometri, în 2019 s-a anunțat că forțele navale ale Suedii și-au transferat acolo cartierul general. Acolo urmează să staționeze sute de militari și cinci corvete de tip „Visby”.

În ceea ce privește Rusia, cea mai mare bază subterană desecretizată se află în Crimeea. În orașul Tavros, în apropiere de Golful Balaklava, sunt ascunse două obiective: un doc uscat pentru adăpostirea și repararea submarinelor și un depozit pentru focoase nucleare ale torpilelor și rachetelor.

În caz de război nuclear, sub pământ puteau supraviețui confortabil, timp de o lună, peste trei mii de persoane, fiind reînnoite în permanență rezervele de combustibil, alimente și apă.

După destrămarea URSS, baza a ajuns în posesia Ucrainei. Asemenea altor obiective, locul a fost abandonat și jefuit, “vânătorii” de metale neferoase au demontat tot echipamentul. În anii 2000, în Balaklava a fost organizat un muzeu: turiștilor li se prezintă partea subterană a uzinei de reparații, arsenalul, digul și câteva construcții.

Potrivit aprecierilor experților, la necesitate, baza poate fi reechipată, însă aceasta nu va putea găzdui submarine moderne din cauza dimensiunilor prea mici.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

97
Tagurile:
Submarine, buncăr, Norvegia, SUA
Tematic
Noile submarine rusești sunt „o mare problemă” pentru SUA, precizează Pentagonul


Загрузка...
Studenți

De ce tinerii arabi nu mai vin la studii în Moldova

0
(reînnoit 08:46 22.10.2020)
În ultimii ani numărul tinerilor din statele arabe care vin la studii în Republica Moldova s-a redus considerabil. Iată motivul.

CHIȘINĂU, 22 oct – Sputnik. Anual, între 780 și 900 de studenți din Republica Moldova, dar și din alte state absolvesc Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

La moment, la facultățile instituției sunt înscriși 2 245 de studenți străini din aproximativ 33 de state ale lumii. Dintre aceștia, pentru 1781 studiile sunt organizate în limba engleză. Precizarea a fost făcută de rectorul universității, Emil Ceban, în cadrul emisiunii „Sputnik Matinal cu Andrei Porubin și Dumitru Chitoroagă”, realizată în studioul Sputnik Moldova. În acest an au fost admiși la studii 992 de studenți. Dintre aceștia, 786 – autohtoni și restul din străinătate. Potrivit rectorului USMF, din 1995 încoace s-au schimbat țările din care ne vin tineri la învățătură, În primii ani prevalau cei din țările arabe, dar și Iran, Israel și alte țări din Orientul Mujlociu.

„Căutam studenți buni și tot mai buni. Am avut o perioadă de aur cu studenți din Irsael. Era perioada în care veneau la studii nepoții, strănepoții celor plecați din Moldova și fostele regiuni ale URSS. Am dezvoltat această categorie și am trecut la India, iar în ultimii ani avem peste 500 de studenți din această țară, dar și din Statele Unite ale Americii”, a precizat rectorul USMF.

Emil Ceban spune că studenții străini ajung să facă carte la Universitatea de Medicină din Republica Moldova în urma unei evaluări complexe, iar una din condiții este cunoașterea la un nivel înalt a limbii engleze. Ceban spune că la moment la „Nicolae Testemițanu” este un student cu acreditare internațională chiar din statul american Carolina. Studenții străini, spune rectorul, aleg în special facultatea de stomatologie.

„Se cunoaște, școala stomatologică din Republica Moldova este una foarte puternică, iar meseria de stomatolog este una foarte bine plătită în toată lumea. Avem acreditare internațională și pregătim stomatologi pentru California, Israel și nu doar”, a mai spus Emil Ceban.

Nu sunt acceptați candidații care provin din țări ce prezintă risc pentru securitatea Republicii Moldova

Întrebat de ce s-a redus numărul studenților care vin din statele arabe, rectorul de la medicină spune că înainte să ajungă în țara noastră, dosarele acestor persoane sunt analizate de structurile din Republica Moldova. Ulterior, conducerea universității este informată din care țară sunt acceptați candidații și care nu. Și nu este vorba de contextul politic, ci mai degrabă de nivelul de risc asupra securității statului Republica Moldova și a cetățenilor ei.

„Noi avem studenți din Iran, de exemplu. Poate veni la universitate orice persoană care trece de un anumit control al mai multor structuri de stat și se constată că nu prezintă pericol. Pe de altă parte, în timp noi am analizat atitudinea, dar și aptitudinile studenților străini, astfel încheiem contracte cu cei care dau dovadă de perseverență și care au perspectivă”, a conchis Ceban.

Într-un interviu pentru Sputnik Moldova, directorul Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, Olga Poalelungi, a spus că, la selectarea persoanelor care urmează să ajungă în rândurile studenților, o responsabilitate aparte o poartă și instituțiile de învățământ. Ele selectează persoanele și trebuie să fie sigure de nivelul de cunoștințe al acestora, de nivelul de cunoaștere a limbii în care vor studia.

„Unele instituții de învățământ lucrează prin intermediari, și atunci este foarte greu să ceri calitate sau competențe înalte de la străinii care vin la studii în Moldova. Alte instituții au persoane special dedicate pentru preselecția celor care urmează a se înmatricula, altele lucrează prin ambasade”, precizează Olga Poalelungi.

Pentru prevenirea problemelor ce țin de ordinea publică și securitatea statului, procedura de verificare a persoanelor ține în mare parte de țara din care provin acestea. Hotărârile Guvernului privind eliberarea invitațiilor sau deschiderea vizelor pentru intrarea pe teritoriul statului nostru prevăd un anumit control intern în raport cu persoanele din țările respective.

Mulți dintre candidații dis statele arabe nu întrunesc condițiile și sunt refuzați

Poalelungi mai spune că în ultima perioadă au fost refuzate mai multe solicitări de intrare în Republica Moldova, iar spectrul de motive este divers, informație care nu poate fi furnizată. Clar este că în fiecare caz motivele de refuz erau diferite. Referitor la numărul mic din ultima perioadă a studenților care provin din state arabe, directorul Biroului spune că aceștia sunt minuțios verificați și mulți nu întunesc condițiile.

„Noi suntem foarte prudenți. Fie că e vorba de fals în acte sau nerespectarea motivului șederii, alții nu achită contractul de studii, iar alții sunt exmatriculați din alte motive, cum ar fi prezența scăzută la ore”, a declarat Poalelungi.

Numărul studenților străini a scăzut pe timp de pandemie

Aceasta mai spune că, în contextul pandemiei generate de COVID-19, numărul studenților străini a scăzut. Și nu este vorba doar de cei din statele arabe, dar din toate țările lumii. Dacă anul trecut în această perioadă existau peste 300 de persoane documentate, în acest an numărul acestora s-a redus la 145 de persoane. Restricțiile circuitului internațional influențează foarte puternic și acest sector.

Totodată, foarte mult se schimbă trend-urile după care sunt documentați străinii. Așa cum spunea și Emil Ceban în cadrul emisiunii din studioul Sputnik Moldova, dacă mai înainte mai mulți străini erau din Israel, în ultima perioadă a crescut numărul celor din India. Olga Poalelungi mai spune că trend-urile depind nu doar de țara de origini, dar și de posibilitățile și capacitățile instituțiilor de învățământ de a organiza un curs într-o limbă anume sau felul în care profesorii îl pot prezenta.

Acum cei mai mulți studenți străini vin din statul Israel și India

Șefa Biroului Migrație și Azil a confirmat că în ultima perioadă cei mai mulți studenți vin din statul Israel și India. La fel, studiile de la universitățile de la noi sunt solicitate de studenți din Statele Unite ale Americii, Ucraina, România și altele. Așa cum ne-a spus rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie, la intrarea în țară a studenților străini aceștia sunt supuși unui control riguros din partea unor structuri ale statului. Una din aceste structuri este și Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne. Directorul BMA, Olga Poalelungi, a comunicat pentru Sputnik Moldova că pentru a putea intra pe teritoriul statului, persoanele care vin la studii trebuie să dețină un dosar complex cu acte, care ulterior sunt verificate.

„În primul rând, persoana trebuie să aibă ordinul de înmatriculare la studii pentru instituțiile de învățământ. În unele cazuri, pentru țările care nu sunt membru al procesului de la Bologna, se cere și acceptul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. La fel, se prezintă demersul instituției de învățământ care conține datele personale a viitorului student. Este vorba de studiile precedente, locul nașterii, locul de trai, etc”, a mai spus Olga Poalelungi.

În toate cazurile, obligatoriu, se cere cazierul judiciar din țara de origine care confirmă lista antecedentelor penale în statul respectiv. La fel, în mod obligatoriu, persoana care vine în Republica Moldova trebuie să prezinte dovada privind asigurarea locului de trai.

„Obligatoriu, persoana trebuie să prezinte și sursele de venit. Deși studenții străini sunt în drept să muncească în țara noastră, ei au dreptul doar la opt ore pe săptămână, de aceea se cere obligatoriu confirmarea surselor de venit. Dacă studentul vine din țara de origine cu care statul nostru are regim de invitații sau vize are loc procedura ordinară de verificare”, a mai spus șefa BMA.

Cei care vin din Bangladesh, India sau Pakistan au nevoie de invitație pentru a li se deschide viza de intrare pe teritoriul Republicii Moldova. Olga Poalelungi spune că suplimentar există și procedurile interne de control, pentru a verifica dacă persoanele nu sunt supuse unor restricții de circulație internațională sau de altă natură. Ajunși pe teritoriul țării noastre, studenții străini, ca și toți cetățenii străini, în cazul în care se presupune, sau se confirmă faptul că sunt implicați în activități care pot periclita ordinea publică sau securitatea statului, în privința acestora lucrează organele de rept în conformitate cu legislația Republicii Moldova.

„Dosarul persoanelor care urmează să ajungă pe teritoriul statului este supus verificării de mai multe structuri ale statului. Procedurile interne ale Biroului Migrație și Azil de verificare a dosarelor sunt complexe, dar nu pot fi făcute publice”, a menționat Poalelungi.

Cei mai mulți studenți străini merg la Universitatea de Stat din Moldova

Procedura de verificare, la fel se face în conformitate cu legislația națională. Și aceasta nu poate depăși timpul de 30 de zile. La momentul dat, în Republica Moldova sunt 3700 de studenți veniți din alte state. Majoritatea absolută, 3659 de persoane, a venit să facă studii universitare. Restul, 110 persoane, s-a înscris la studii preuniversitare și postuniversitare. Din numărul total de studenți, majoritatea absolută învață la Universitatea de Stat, urmată de Academia de Studii Economice, Universitatea Liberă Internațională, Universitatea Tehnică, etc. Per total au fost documentați studenți străini în 19 instituții de învățământ de stat și șapte private.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
arabi, studenți străini, numărul studenților


Загрузка...