Poliţie, Londra

Londra: Euston Station a fost evacuată - poliţie armată şi oameni fugind în panică

335
Poliția armată a descins la stația Euston din Londra, după ce ar fi fost raportată o înjunghiere și bătăi. Sunt rapoarte de "oameni fugind în panică".

BUCUREŞTI, 15 feb - Sputnik. Potrivit mass-media britanice, stația Euston din Londra a fost evacuată în urma raportărilor unui incident de înjunghiere.

Incidentul a avut loc sâmbătă după-amiază, călătorii fugind în panică de la a patra cea mai aglomerată gară din oraș. Martorii oculari au descris astfel: „poliția cu arme peste tot” și „oamenii care fug pe scări rulante”.

​Martorii oculari au descris situaţia în postări pe reţelele de socializare.

Un purtător de cuvânt al Transport for London (TFL) a confirmat pentru Daily Mail că stația de autobuz Euston este închisă din cauza unui „incident de poliție”.

"Autobuzele care deservesc Euston sunt deviate sau îşi încheie cursa mai devreme decât de obicei. Vă rugăm să vorbiți șoferului înainte de îmbarcare".

335
Tagurile:
armata, politie, panica, Londra
Fată în mască la gym

Masca inteligentă inventată în Rusia respiraţie uşoară la birou sau la sala de fitness

74
(reînnoit 19:31 12.04.2021)
Un grup din Rusia, care lucrează cu dezvoltatori ruși de înaltă tehnologie, a dezvăluit un design de mască de protecţie, care nu numai că asigură o protecție sporită împotriva Covid, dar ușurează respirația prin utilizarea unui tip special de filtru.

BUCUREŞTI, 13 apr – Sputnik. „Este foarte ușor să respiri prin această mască: poți face sport cu ea, inclusiv jogging” sau să lucrezi la birou întreaga zi, a declarat pentru RT serviciul de presă al Inițiativei Naționale Tehnologice (NTI), un program de stat care reunește antreprenori și experți care lucrează în sfera high-tech.

NTI a precizat că designul seamănă cu o mască obișnuită, mai exact, o mască lavabilă din neopren. Dar se spune că are un avantaj major: un filtru profesional similar cu cel utilizat în ventilatoarele pulmonare, care salvează viețile pacienților cu complicații severe de la Covid-19.

Acest filtru oferă un nivel semnificativ de protecție împotriva agenților virali, bacterieni și fungici, a polenului, aerosolilor și prafului şi, în acelaşi timp, practic nu împiedică deloc fluxul de aer, potrivit NTI.

Masca a fost concepută pentru sportivi, fiind dotată și cu șase senzori, fiind capabilă să monitorizeze sarcina fizică, temperatura corpului și calitatea aerului, printre alte lucruri. Senzorii sunt plasaţi într-un cartuș care poate fi scos și dezinfectat. Filtrele trebuie înlocuite după 48 de ore de utilizare.

Masca a trecut deja prin teste selective în rândul sportivilor profesioniști, adaugă NTI. Prețul unei astfel de „măști inteligente” nu a fost încă dezvăluit.

Echipamentul inovator este cel mai recent design apărut în contextul în care în întreaga lume a fost introdusă necesitatea purtării pe perioadă nedeterminată a măştilor. Pare a fi mai promițătoare decât măştile pentru nas care se presupune că ar asigura protecția împotriva infecției în timpul meselor, mască propusă recent de cercetători mexicani, sau decât casca anti-Covid-19 de tip spațial, proiectată în Columbia.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

74
Tagurile:
protecţie, protectie, mască


Загрузка...
Компрессорные станции Казачья и Русская в Краснодарском крае

Rusia și Statele Unite împart piața europeană: cine va umplea depozitele de gaze

106
Iarna rece și prelungită a golit depozitele europene de gaze. A rămas doar o treime din rezerve. Americanii au decis să profite de acest lucru și au propus o cantitate mare de gaz lichefiat.

MOSCOVA, 12 apr – Sputnik, Irina Badmaeva. Cu toate acestea, criza provocată de coronavirus nu-i va permite Europei să cumpere resursa energetică costisitoare de peste ocean. Aceasta va fi nevoită să achiziționeze materii prime rusești. Cât va câștiga "Gazpromul" și bugetul de stat grație exportului în străinătate, a aflat Sputnik.

Înghețuri anormale pentru Europa

Toamna și iarna, europenii au folosit mai mult de 65 de miliarde de metri cubi de gaz – maximumul ultimilor zece ani. Despre acest lucru informează "Gazprom" cu referire la GasInfrastructureEurope. Apogeul anterior a fost în 2018, când în februarie – martie, Europa a fost lovită de un ciclon cu înghețuri anormale și ninsori.

Vremea a jucat o festă rea și în acest sezon de încălzire. În ianuarie, "Gazpromul" a fost nevoit să crească de urgență livrările în Europa înghețată. A trimis cu 32,4 procente mai mult decât de obicei în Germania, cu 77,3 – în Franța, cu 21,2 – în Olanda, cu toate 100 – în Italia.

În plus, a crescut exportul și în Asia, unde, la fel, au ajuns frigurile. În consecință, pe piață a apărut un deficit, care a provocat o creștere explosivă a prețurilor spot – bunurile, valorile mobiliare sau valuta se vinde în condiții de livrare imediată.

Așa, de exemplu, în Asia, a existat un moment când cotațiile depășeau o mie de dolari pe o mie de cuburi. Unele contracte erau încheiate cu 1400. În Europa, prețurile depășeau treapta de 300 de dolari, în pofida faptului că în bugetul conservativ al "Gazpromului" pe 2021 este fixată o valoare de 170.

Ca urmare, exporturile rusești în străinătate au crescut până la 19,5 de miliarde de metri cubi – cu aproape 46% mai mult față de anul precedent.

Nici februarie nu i-a răsfățat pe europeni cu vreme bună. În această lună, trei zile la rând, din depozitele europene s-a scos o cantitate maximă – mai mult de un miliard de metri cubi pe zi.

Până la 25 martie, când s-a înceiat sezonul rece, stocul mediu al "metrourilor" Lumii Vechi a scăzut până la 29%. În special, în Germania și Austria – până la 26, în Olanda – până la 23, în Franța – până la 17.

Pentru a nu îngheța iarna viitoare, europenii trebuie să pompeze cu 57,3% (aproape cu 24 de miliarde de metri cubi) mai mult decât anul trecut, a calculat "Gazpromul". Această cifră este comparabilă cu totalul exporturilor în 2020 în Franța și Olanda. Campania de stocare începută, privind suplinirea depozitelor, promite să devină una dintre cele mai mari din anul 2011.

Alternative la gazul rusesc

În 2020, ponderea materiilor prime autohtone pe piața europeană a gazelor a fost de aproximativ 33%, a informat directorul general al companiei "Gazprom Export", Elena Burmistrova. Potrivit ei, "începând deja cu al treilea trimestru, volumul exporturilor a atins, iar în unele cazuri a depășit, indicatorii pre-criză". Toate obligațiile față de importatori au fost îndeplinite. În plus, până la sfârșitul anului, prețurile contractelor s-au dovedit a fi mai mici față de prețurile spot din hub-urile europene. Acest lucru a stimulat suplimentar livrările.

Combustibilul albastru livrat Uniunii Europene, provine, pe lângă Rusia, din Norvegia, Qatar, Algeria, SUA și Nigeria. Consumatorii principali – Germania, Marea Britanie și Italia. Mai mult, germanii și britanicii primesc gazul rusesc prin "Nord Steam". Nu există alte opțiuni. Desigur, pot să utilizeze gazul natural lichefiat (GNL), dar el este mai scump. În plus, aceasta necesită terminale speciale, de care Germania, de exemplu, nu dispune. GNL-ul este livrat acolo prin Belgia și Olanda.

În Italia și Marea Britanie, există terminale, dar, și acolo, nu se grăbesc să renunțe la gazul din gazoduct. De aceea, principalii cumpărători ai resursei energetice rusești nu susțin lupta Statelor Unite cu "Nord Stream – 2".  Mai mult, Germania a propus americanilor să finanțeze construcția de terminale pentru recepția GNL-ului lor, numai să lase în pace proiectul "Nord Stream – 2".  Vara trecută, Berlinul era gata să aloce pentru asta un miliard de euro. Dar Washingtonul a rămas neclintit.

Proiectul rusesc are destui oponenți în UE: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Croația. Acestea sunt țări de tranzit, respectiv, ele câștigă destul de bine pe baza acestui lucru.

Apropo, Varșovia și-a declarat deja intenția de a se descurca fără gazul rusesc din 2022. Polonezii mizează pe conducta de gaz Baltic Pipe, care se construiește spre platforma continentală norvegiană în Marea Nordului. Restul – GNL de peste ocean.

Americanii, desigur, ar fi bucuroși să suplinească depozitele europene – mai ales acum, când cererea asiatică a scăzut. În martie, Lumea Veche a cumpărat de la ei 11 miliarde de metri cubi – de două ori mai mult decât în ​​ianuarie și februarie. Statele Unite au asigurat 30% din livrările în Europa de Vest. Mai mult, acum, în mări și oceane se află mai mult de 70 de petroliere cu GNL american.

Cine va suplini depozitele europene

Dar criza nu a trecut încă, iar gazul natural lichefiat este în continuare mai scump decât gazul din gazoduct. În plus, "Gazpromul", spre deosebire de concurenți, poate crește rapid producția și livrările zilnice. Compania dispune de "metrouri" proprii în Europa.

Iar direcția vest-europeană este o prioritate, întrucât rentabilitatea "Nord Stream" este încă discutabilă, observă Alexandr Timofeev, profesor asociat al Universității Ruse de Economie Plehanov. "Iarna rece și prelungită a asigurat o cerere bună. Ea poate crește mai repede decât stocul depozitelor, ceea ce, la rândul său, va duce la o creștere a prețurilor deja până în toamnă", spune interlocutorul.

După părerea consultantului independent privind dezvoltarea complexului combustibilo-energetic al Rusiei, VYGONConsulting, în acest an, "Gazpromul" poate crește exportul de gaz în străinătate până la 210 miliarde de metri cubi – cu 17% mai mult decât în ​​2020 și aproape de cinci și jumătate mai mult decât în ​​anul "pre-covid" 2019.

Așa, de exemplu, în primul trimestru, exporturile "Gazpromului" au crescut cu 30,7%. "Mai devreme, furnizorul a pus prețul de 170 de dolari pe o mie de metri cubi. Dar, apoi, planurile au fost revizuite. Acum se presupune un preț mediu anual de 200 de dolari. Ideea constă în faptul că contractele pe termen lung sunt în mare parte legate de prețurile spot europene. În plus, au crescut cotațiile de petrol, de care depind cotațiile de gaze. Prin urmare, "Gazpromul" are toate șansele să-i convingă pe consumatori de validitatea planurilor sale", consideră Mark Goihman, analistul principal al centrului de informații și analitică TeleTrade.

Apropo, gazul a continuat să se scumpească și după sfârșitul sezonului de încălzire. Acum, la hub-ul olandez TTF (Title Transfer Facility Natural Gas Price Index) pe spot – 252 de dolari pe o mie de metri cubi, acest preț reprezintă maximumul din 2018.

Drept urmare, în acest an, veniturile "Gazpromului" datorate livrărilor în străinătate vor crește de 1,7 ori, până la 42 de miliarde de dolari, menționează VYGON Consulting. Iar această sumă este foarte binevenită bugetului de stat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

106
Tagurile:
Gaze naturale, gazoduct, gaze, piața, europa, SUA, Rusia


Загрузка...
Sectorul zootehnic din Moldova

Moldova riscă rămână fără lapte de producție autohtonă - vacile sunt duse la abator

0
(reînnoit 19:56 12.04.2021)
Moldova riscă să piardă definitiv o ramură importantă a agriculturii - sectorul zootehnic, care a fost pus la pământ de condițiile meteo nefavorabile din ultimii doi ani. Producătorii de lapte nu mai au cu ce să hrănească bovinele și sunt nevoiți să le sacrifice. 

CHIȘINĂU, 13 apr – Sputnik. Din cele peste o mie de întreprinderi producătoare de lapte care activau în anii '90 în țara noastră, în prezent mai există aproximativ 100. Și aceste riscă să dispară. Fermierii susțin că s-au pomenit într-o situație extrem de dificilă, dacă ținem cont că în ultimii ani vremea nu a prea ținut cu ei. 

Situația s-a înrăutățit dramatic după 2019, an în care ploile și grindina au distrus recolta. A urmat 2020, un an cu pandemie și secetă mare.

Acum, producătorii de lapte nu mai au cu ce hrăni animalele, pentru că recolta a fost compromisă, iar furajele care putut fi salvate sunt de proastă calitate. Așa că sunt nevoiți să reducă numărul animalelor - duc vacile la abator.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Ce consecințe ar putea avea acest lucru pentru întreaga economie și pentru cetățeni în particular? E lesne de înțeles că lapte de producție autohtonă va fi tot mai puțin pe rafturile magazinelor, iar piața va fi invadată de lapte de import, care deseori este de o calitate mai proastă. Cum luptă producătorii din Moldova ca să poată supraviețui - aflați din materialul Sputnik Moldova

Lapte puțin - datorii imense

Valeriu Șivcișin din satul Valea Rădoaiei, raionul Florești, deține, împreună cu soția sa, o fermă de 100 de bovine. Au pornit această afacere în 2006. 

„Pe timpuri aveam o vacă și un vițel, dar ne-am gândit să mărim familia de bovine. Soția a plecat în Italia și ne-a sponsorizat. Astfel am construit această fermă”, ne-a povestit Valeriu Șivcișin.

Valeriu Șivcișin, producător de lapte din Valea Rădoaiei,  raionul Florești
© Sputnik / Mihai Caraus
Valeriu Șivcișin, fermier din satul Valea Rădoaiei, raionul Florești

Echipa Sputnik Moldova a ajuns la fermă într-o zi ploioasă și a constatat că soții Șivcișin lucrează în condiții greu de imaginat. Glodul imens, pur și simplu, a blocat activitatea tractoarelor, iar fermierii au fost nevoiți să efectueze toate lucrările manual.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Așa muncesc de mai bine de 14 ani - nu mai știu de zile de sărbătoare sau de vacanțe.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Acum însă riscă să piardă tot ce au agonisit, pentru că vremea nu a ținut cu fermierii în ultimii ani - recolta a fost compromisă. 

În toamna lui 2020, Valeriu Șivcișin a fost nevoit să ia un împrumut de la bancă pentru a procura semințe, amestec furajer, hrană bogată în proteine - toate fiind necesare pentru producția de lapte. 

„Nu avem stocuri de boabe, pe care în anii trecuți le procuram cu 2 lei per kilogram, iar în acest an prețul a crescut semnificativ, până la aproape 6 lei pentru un kilogram. Nu am reușit să fac acest stoc din cauza lipsei unui depozit pentru așa ceva. Dacă aș fi avut, nu aș fi cerut nimănui nimic”, ne-a spus Valeriu Șevcișin.

Pentru că lucrurile merg prost, fermierul are datorii imense și a fost deja vizitat de executorii judecătorești. Fermierul este supărat pe autorități. 

„Nimeni nu ne-a sunat măcar să ne întrebe cum ne descurcăm, cu ce hrănim animalele, cu ce achităm creditele, câte kilograme de lapte producem”, ne spune fermierul.

Dacă lucrurile vor continua așa, întreaga ramură zootehnică va fi pusă pe brânci, spune fermierul. 

„Să dezvolți afacerea în aceste momente este imposibil. E nevoie de un singur start pentru ca ulterior să ne putem simți confortabil. Dacă nu vom asigura confort pentru animale, pentru angajați, vom lăsa mâinile în jos și nu vom mai continua să muncim”, afirmă fermierul.

Valeriu Șevcișin susține că mulți dintre fermierii din zonă au fost nevoiți să dea vacile la abator și să plece peste hotare pentru a putea întoarce împrumuturile la bănci.

Producătorii de lapte nu pot ieși din impas

Altă localitate, altă fermă de bovine - aceeași situație. Iurie Ganea din satul Izvoare, raionul Florești, a înființat împreună cu soția sa Tatiana o gospodărie țărănească în martie 2015. Au început cu 2 vaci, iar până în toamna aceluiași an a ajuns să dețină 20 de capete.

Iurie Ganea, producător de lapte
© Sputnik / Mihai Caraus
Iurie Ganea, fermier din satul Izvoare, raionul Florești

Pentru a deschide această fermă, a investit aproximativ 2 milioane de lei, iar cheltuielile sunt în continuare enorme. Lunar, fermierul achită aproximativ 40 de mii de lei doar pentru plata salariilor, luminii și altor servicii. Mai trebuie să plătească impozite și are nevoie și de cantități mari de combustibil pentru lucrări. Dar cea mai mare problemă rămâne lipsa hranei pentru animale. Mai are provizii pentru doar o lună.

„În anul 2019 a fost grindină. Au fost distruse pășunile. Am procurat hrană, am ieșit din situație. Am intrat în anul 2020, cu pandemie și cu secetă. Mai rău ca 2019. Au fost comisii, au examinat situația, dar fără vreun rezultat”, ne spune îngrijorat Iurie Ganea.

Iurie Ganea spune că, pe lângă furaje, fiecare vacă are nevoie de câte 4-6 kilograme de concentrate în fiecare zi.

„Pentru un kilogram de concentrate scoatem din buzunare câte 7,30 de lei. Aceste concentrate se dau doar la văcuțele mulgătoare. În ferma noastră avem 40 de vaci mulgătoare, când calculăm, pentru fiecare câte cel puțin patru kilograme, a câte șapte lei fiecare, suma crește. Uneori nu mai ducem contul”, povestește fermierul.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Pentru a putea ieși din impas, Iurie Ganea spune că în acest moment cea mai bună soluție pentru producători de lapte ar fi creditele preferențiale de 2% și cu o durată de rambursare mai mare. Din cauza intemperiilor din ultimii ani, fermierii nu se mai descurcă. Au datorii enorme și s-au pomenit că sunt dați în judecată. În momentul de față, Iurie Ganea are o datorie de aproximativ 700 de mii de lei la bănci.  

„Pe baza laptelui suntem nevoiți să întreținem animalele. Nu ne permitem să mai achităm și datoriile pentru semințe, erbicide și altele. Acum avem conturile blocate, judecăți. Avem granturi, dar nu putem utiliza banii din cauza acestor datorii”, ne-a mai spus producătorul.

Laptele produs de cele 40 de vaci mulgătoare de la ferma lui Iurie Ganea se comercializează la fabricile de lactate din zonă. 

Furajele nu au elementele nutritive necesare

Ceva mai bună este situația de la ferma Anei Pancrat din satul Goleni, raionul Edineț. Împreună cu soțul ei, a pus pe roate o fermă semi-mecanizată, ceea ce a ușurat munca enorm. Ce-i drept, cu bani olandezi, or cu bani împrumutați de la băncile din Republica Moldova, spun fermierii, nu ai cum să reziști. Nu le-a fost ușor nici soților Pancrat. Când au inițiat ferma, au fost nevoiți să importe absolut totul.

Ana Pancrat, producătoare de lapte
© Sputnik / Mihai Caraus
Ana Pancrat, proprietara unei ferme de bovine din satul Goleni

„Noi trebuia să importăm animale, utilaje, chiar și specialiști calificați care să instaleze sălile de muls. Cu părere de rău și până în ziua de astăzi importăm specialiști. Tinerilor care își fac studiile în acest domeniu nu le este interesant, ei nu văd unde ar putea să-și găsească rostul aici, acasă și pleacă peste hotare. Noi avem nevoie de nutriționiști, specialiștii care pregătesc meniul conform necesităților diferitor grupe de animale. Acest lucru este important și pentru producere și pentru dezvoltarea vițelului mic”, ne-a povestit Ana.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă semi-mecanizată de bovine

Ana Pancrat ne spune că în țara noastră nu sunt laboratoare care să stabilească ce se găsește în hrana pentru animale, dacă sunt toate elementele nutritive necesare sau nu. Din lipsă de nutrienți, sunt foarte multe cazuri de peire.

Toate vacile din ferma Anei Pancrat și a soțului ei sunt de import. Sunt vaci cu o producție de lapte crescută. Acestea însă au nevoie de îngrijire specială. Astfel, vacile din această fermă sunt de-a dreptul „alintate”.

„Ele au nevoie de podotehnie. Asta e ca și cum ar fi la oameni ortopedia - manichiură, pedichiură. Când are o durere la copită, animalul nu va mai mânca, astfel productivitatea va scădea esențial”.

  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
1 / 6
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Și Ana Pancrat se confruntă în acest an cu probleme legate de hrana animalelor. 

„Avem hectare de teren pe care este plantată lucernă, hrana de bază pentru animale. Din cauza secetei din 2020 aceasta nu a crescut. Am fost nevoiți să arăm pământul. Ne-am pomenit că nu mai avem stocuri de lucernă și suntem nevoiți să procurăm”, susține proprietara fermei. 

Și porumbul este de proastă calitate. Din cauza intemperiilor, bobul nu s-a format, iar animalele nu mai au din ce lua energia necesară.

„Din stocurile care au fost acumulate de producătorii de lapte animalele mănâncă și nu au saturație. Pentru aceasta se adaugă grâu și porumb măcinat, dar și alți nutrienți, care în Republica Moldova în 2021 nu se găsesc. Iar dacă se găsesc, atunci prețul lor este colosal pentru noi”, spune Ana Pacrat.

Din cauza greutăților, fermierii ajung să sacrifice animalele.

„În funcție de productivitatea animalelor acestea sunt sacrificate. Este un proces care se întâmplă în condiții de criză. Lipsa nutrienților în hrana animalelor duce la îmbolnăvirea acestora, iar ulterior pieirea lor”.

Dacă statul nu va ajuta fermierii, aceștia vor fi nevoiți să recurgă la abatorizarea în masă a animalelor. Trimestrial, doar în 2020 au fost abatorizate câte 20 de mii de animale. 

Lipsa laptelui autohton generează creșterea importurilor

În momentul de față, producătorii de lapte pot aproviziona doar 40% din materia primă necesară pentru producția de lactate. Astfel, procesatorii de lapte sunt nevoiți să importe produse din afara țării.

Lapte
© Sputnik / Александр Кряжев

Contactată de Sputnik Moldova, secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Tatiana Nistorică, a promis că va reveni mai târziu cu un comentariu privind măsurile de sprijin ale statului pentru sectorul zootehnic. 

Cert este că în luna noiembrie 2020 Guvernul a aprobat Regulamentul privind acordarea plăților directe per cap de animal. Astfel, pentru vaci din rase specializate pentru producția de lapte și mixte, fermierii vor primi câte 7000 de lei lei.

Cum poate fi salvat sectorul zootehnic

Într-un comentariu pentru Sputnik Moldova, economistul Roman Circă susține că producătorii de lapte nu ar avea probleme cu hrana pentru bovine, dacă nu ar exista monopol la comercializarea furajelor. 

Roman Chircă
© Sputnik / Mihai Caraus
Roman Chircă, economist
„În ziua de astăzi există și monopoluri la colectarea cerealelor și comercializarea lor peste hotare. Acțiunile unor astfel de firme pot pune la pământ orice sector zootehnic. Aici ar putea interveni statul pentru a contracara colectarea de materie primă de cereale și altă producție agricolă inclusiv prin maxim unul două canale. Activitatea acestor companii în interes corporativ poate periclita securitatea alimentară a statului și poate distruge practic orice sector agricol”, a conchis Roman Chircă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Moldova, lapte


Загрузка...