Meteorit

Teribil: Explozia unui meteorit de 10 ori mai puternică decât bomba de la Hiroshima- Video

343
(reînnoit 16:26 19.03.2019)
Exploziile de o asemenea magnitudine au loc doar de două sau trei ori în 100 de ani, a declarat un om de știință de la NASA, referindu-se la explozia unui meteorit la câteva sute de kilometri depărtare de coasta rusă.

CHIȘINĂU, 18 mart – Sputnik. Nu departe de coasta Kamchatka, un meteorit a explodat deasupra Mării Bering în decembrie anul trecut, potrivit agenţiei NASA. Această explozie a fost a doua cea mai puternică din ultimii 30 de ani, după căderea unui alt meteorit în Celeabinsk, acum șase ani.

Potrivit agenției spațiale, un corp cosmic cu diametrul de mai mulți metri a intrat în atmosfera Pământului pe 18 decembrie 2018, cu o viteză de 32 km/s. Puterea exploziei, care a avut loc la 25,6 km deasupra suprafeței Pământului, a fost de 173 kilotone, ceea ce înseamnă de aproximativ 10 ori mai mare decât explozia bombei atomice de la Hiroșima.

Explozia nu a fost observată imediat pentru că s-a produs deasupra suprafeței Pământului.

Într-un interviu acordat pentru BBC, Lindley Johnson, specialist NASA în protecția Pământului împotriva obiectelor extraterestre, a declarat că exploziile de această magnitudine au loc numai de două sau de trei ori în 100 de ani.

Omul de știință a precizat că explozia a avut loc în apropierea rutelor aeriene ale multor companii internaționale care leagă Asia și America de Nord.

„Energia acestei explozii a ajuns la 40% din energia celei de deasupra Celeabinsk, dar, deoarece a avut loc deasupra Mării Bering, acest moment nu a fost anunțat în mass-media”, a declarat Kelly Fast, om de știință al NASA specializat în obiecte apropiate de Pământ.

Potrivit acesteia, întrucât cea mai mare parte a Pământului este acoperită de apă, acest lucru protejează omenirea în fața pericolului reprezentat de astfel de explozii.

Explozia unui meteorit deasupra oraşului Celeabinsk, acum şase ani:

343
Tagurile:
video, explozie, NASA, meteorit, Lume
Tematic
Imagini incredibile: Un asteroid periculos a fost filmat de agenția spațială NASA - Video
Uluitor: Căderea unui meteorit, filmată din cosmos
Donald Trump la tribuna Asambleei Generale a ONU, imagine de arhivă

Trump uimește din nou: Surpriză la Adunarea Generală a ONU

86
(reînnoit 11:58 18.09.2020)
Donald Trump nu va participa la Adunarea Generală a ONU, acest lucru a fost anunțat șeful de cabinet al Casei Albe, Mark Meadows.

CHIȘINĂU, 18 sep - Sputnik. Liderul american Donald Trump nu va participa personal la Adunarea Generală a ONU. Despre acest lucru informează RIA Novosti cu referire la șeful de cabinet de la Casa Albă, Mark Meadows.

Meadows a menționat că Donald Trump se va adresa Adunării Generale a ONU de la distanță... de la Casa Albă.

Anterior, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat în cadrul unui briefing că președintele rus Vladimir Putin intenționează să transmită un mesaj video la Adunarea Generală a ONU din 22 septembrie.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

86
Tagurile:
ONU, Donald Trump
Tematic
Trump a spus că la cuvântul „Rusia” deconectează televizorul


Загрузка...
Aleksandr Lukașenko în timpul protestelor din Belarus

De ce Lukașenko a închis hotarele Belarusului cu Polonia și Lituania

100
(reînnoit 10:34 18.09.2020)
Joi președintele Republicii Belarus, Alexandr Lukașenko, a anunțat că armata țării este nevoită să închidă hotarele de stat cu Lituania și Polonia, iar la granița cu Ucraina să intensifice controlul și paza.

CHUȘINĂU, 18 sept – Sputnik. O sursă din cadrul instituțiilor de stat din Minsk a explicat pentru RIA Novosti ce înseamnă această decizie a autorităților belaruse. Ea a spus că închiderea granițelor cu Lituania și Polonia se va face doar pentru a contracara acțiunile ilegale și a tentativelor de acaparare a teritoriului național al Republicii Belarus.

"Asta înseamnă că hotarele sunt închise pentru acțiunile ilegale de atentare la integritatea teritorială. Pentru cetățenii care respectă legea nu intervine nicio schimbare la traversarea hotarului", a declarat sursa comentând decizia Minskului de a închide hotarul cu două state membre ale Uniunii Europene.

Anterior reprezentantul Comitetului de Stat de Grăniceri, Anton Bîcikovski, a declarat că hotarele vor fi păzite în regim intensificat de către serviciul de grăniceri și de către rezervele tactice.

Menționăm că Belarus se mărginește la est cu Rusia, la sud cu Ucraina, la vest cu Polonia, la nor-vest cu Lituania și la nord cu Letonia.

Vom menționa că ministerul de Externe al Lituaniei a reacționat la declarația președintelui belarus, Alexandr Lukașenko.

Ministerul Afacerilor Externe a Lituaniei, Linas Linkevicius, a declarat pentru postul național de radio că declarațiile lui Lukașenko sunt neadecvate.  

"S-au făcut declarații că jumătate de armată a fost dislocată la apărarea hotarelor vestice, se pare că aici cineva amenință, cineva intenționează să atace. Este o reacție neadecvată a unui om neadecvat", a declarat Linas Linkevicius.

El a spus că economia statului vecin se află la un pas de faliment și astfel de pași trebuie făcuți atent, altfel efectul poate să fie invers, să afecteze chiar statul Belarus.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

100
Tagurile:
trupe, Ucraina, moldova, Letonia, Lituania, Polonia, belarus


Загрузка...
Laborator

Demonstrat științific: Motivul tuturor bolilor moldovenilor

0
(reînnoit 19:32 18.09.2020)
Apa este proastă în 90% din fântânile Moldovei. Grav este că și cea din apeducte nu este întotdeauna potabilă. Constatările au fost făcute de ecologistul Anatolie Prohnițchi pentru Sputnik de Ziua Mondială a Monitorizării Calităţii Apei.

CHIȘINĂU, 18 sept – Sputnik. De calitatea apei potabile pe care o consumăm depinde direct sănătatea noastră.

Corpul uman, potrivit savanților, este constituit din apă în proporție de 50-75%.

Corpul unui adult conține în medie 60% de apă, iar al unui sugar - 75-78%, atingându-se proporția de 65% la aproximativ un an.

Apa potabilă de calitate este asimilată de corpul uman fără mare efort, în timp ce apa de proastă calitate conduce la uzura organismului și la îmbolnăvirea lui.

Fântânile au apă rea, dar oamenii n-au alternativă

Reporterul Sputnik Moldova i-a solicitat ecologistului Anatolie Prohnițchi să vorbească despre calitatea apei pe care o consumă moldovenii.

De altfel, calitatea apei este mereu la ordinea zilei, iar astăzi avem și un prilej special: pe 18 septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Calităţii Apei.  

Cea mai importantă constatare este că în majoritatea fântânilor din satele Moldovei apa este proastă, nepotrivită pentru băut.

„În Republica Moldova, apa din 90% dintre fântâni nu este bună de consumat. Apa este tehnică, nu potabilă. Însă populația este nevoită să consume apa din aceste fântâni”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Anatolie Prohnițchi
© Sputnik / Osmatesco
Anatolie Prohnițchi

Fântânile din Moldova au o adâncime destul de redusă, de vreo 9-10 metri în medie. În unele cazuri însă apa potabilă de calitate se află la o adâncime de peste 100 de metri.

Chișinăul are apă bună la robinet, dar Nistrul este foarte poluat

Chișinăul este aprovizionat centralizat cu apă potabilă din Nistru. Calitatea apei de la robinet livrată chișinăuienilor „este de o calitate destul de bună”, pentru că aceasta este purificată corespunzător, a precizat ecologistul.

Râul Nistru este însă foarte poluat – atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe teritoriul Moldovei.

Majoritatea localităților moldovenești de pe malul Nistrului sau afluenților lui nu au nici canalizare, nici stații de purificare.

Toate apele uzate, precum și deșeurile de la întreprinderi sunt deversate în Nistru.   

„De exemplu, la Soroca, deja de 30 de ani, nu există stație de purificare. Și tot ce se varsă în canalizare ulterior nimerește în Nistru”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Chiar zilele trecute, când temperatura aerului era de vreo 30 de grade Celsius, o publicație din Soroca a plasat pe YouTube un video care semnala că „Nistrul este bâhlit” în respectiva localitate.

Nu obții legume eco cu apă murdară

Mai adăugăm că oamenii din multe localități folosesc apa poluată din Nistru și pentru a-și iriga legumele.

Evident, acestea nu mai pot fi prezentate drept „legume eco”. Calitatea apei folosită la irigații este foarte importantă pentru calitatea produsului final.

Starea râului Prut, al doilea râu mare pe care-l are Moldova, este mai bună, potrivit lui Anatolie Prohnițchi.

Sutele de râuri mici de asemenea sunt poluate și chiar secate de-a binelea în foarte multe cazuri, mai ales în acest an secetos.

Și apele subterane sunt influențate de seceta care s-a abătut asupra Republicii Moldova, potrivit ecologistului.  

Nici apeductele nu asigură mereu calitatea

Auzim că se construiesc și se dau în exploatare noi apeducte prin sate, dar nici apa asigurată prin acestea nu este întotdeauna potabilă - de multe ori este tehnică. Din motivul pe care l-am menționat mai sus: apa potabilă poate fi găsită în unele cazuri la o adâncime de peste 100 de metri, dar proiectele, inclusiv din lipsa banilor, nu prevăd forări atât de profunde.

„De calitatea apei potabile depinde sănătatea populației unei țări. Guvernările care s-au perindat de-a lungul anilor, indiferent de culoarea lor politică, nu acordau atenția cuvenită calității apei. Se construiesc apeducte, dar apa din ele nu este potabilă, dar tehnică”, a spus Anatolie Prohnicți. 

O altă problemă evidențiată de ecologist este raportul dintre apeducte și sisteme de canalizare. În Moldova, proporția este de 15% sisteme de canalizare la 100% de apeducte. Se construiesc apeducte, dar nu și rețele de canalizare.

Ca urmare, apa de la robinet folosită de oameni, cu tot cu detergenți și alte substanțe chimice și deșeuri, este vărsată direct pe pământ și ajunge în pânza freatică. Iată un motiv din care nu avem apă curată în fântâni.  

Apa rea le strică moldovenilor dinții

Fluoroza dentară, o afecțiune caracterizată prin schimbarea culorii dinţilor sau pătarea lor, este foarte frecventă în Republica Moldova, potrivit medicilor stomatologi

Această afecțiune a dinților este provocată de cantitățile prea mari de fluor în apa de băut, urmare a poluării solului cu pesticide în perioada „agriculturii intensive” – un experiment efectuat pe timpul fostei URSS.

În unele localităţi erau afectați de fluoroză și până la 80% dintre adolescenţii de 12-17 ani, potrivit unui studiu realizat de Unicef și Guvernul de la Chișinău în anul 2010.

Calitatea apei, aerului și solului influențează direct starea dinților, iar sănătatea dinților este esențială pentru buna funcționare a organismului uman, au semnalat medicii stomatologi moldovenii. Oamenii au fost îndemnați să aibă grijă ce apă beau, ce mănâncă și ce aer respiră.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
moldoveni, boli, Moldova, apa potabilă
Tematic
Pericolul mortal din apa de la robinet: Mii de decese cauzate de cancer în Europa
Iată ce a găsit ANSA în apa potabilă din școli și grădinițe: Nou program de evaluare


Загрузка...