Instituție preșcolară, foto de arhivă

Grădiniță, închisă din cauza unui focar de meningită

97
Alertă în Suceava, România, după depistarea unui focar de meningită acută virală la cea mai mare grădiniță din municipiu.

CHIȘINĂU, 24 oct – Sputnik. Trei copii de la o grădiniță din Suceava au fost internați la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă cu suspiciunea de meningită.
Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava a demarat o anchetă și a decis să închidă grădinița pentru efectuarea dezinfecției.

Un medic în spital, fotografie de arhivă
© Sputnik / Константин Чалабов

Potrivit DSP Suceava, este vorba de trei copii sub vârsta de cinci ani de la Grădiniţa cu Program Prelungit din Burdujeni, unde evoluează un focar de meningită acută virală.
Date fiind potenţialul mare de contagiozitate al acestei afecţiuni, gradul mare de aglomerare al acestei unităţi de învăţământ, aprovizionarea deficitară cu substanţe dezinfectante, Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava i-a fost propusă emiterea unei decizii de închidere temporară a unităţii de învăţământ începând cu data de 24 octombrie, pe perioada necesară efectuării operaţiunilor de dezinfecţie a întregii unităţii preşcolare, a anunțat Direcția într-un comunicat.

Totodată,  toţi părinţii vor fi informați despre necesitatea prezentării copiilor lor la medic în cazul apariţiei unor simptome de boală.

97
Tagurile:
meningita, focar, inchis, gradinita
Tematic
Cea mai agresivă infecție din lume: Ucide anual aproape două milioane de oameni
Cum prevenim infecțiile de toamnă la copii. Sfaturi de la medicul Ludmila Cetvertacova
Vaccinul anti-COVID-19 în fața logoului Pfizer

Norvegia: 13 decese legate de vaccinurile Pfizer

155
Cel puțin 13 persoane au murit în Norvegia din cauza efectelor secundare ale vaccinului Pfizer/BioNTech împotriva Covid-19, a dezvăluit autoritatea națională de reglementare a medicamentelor din această ţară.

BUCUREŞTI, 15 ian – Sputnik, Doina Crainic. Pe 27 decembrie, Norvegia a lansat programul de imunizare împotriva Covid-19, persoanele din centrele de îngrijire fiind pe lista prioritară. De atunci, 23 de persoane au murit la scurt timp după ce au primit vaccinul. Medicii norvegieni investighează toate aceste cazuri și au stabilit că 13 dintre acestea au legătură cu efectele secundare ale vaccinului, potrivit presei locale, citate de RT. 

„Nu vedem nimic alarmant cu privire la aceste cifre. Toate decesele apar la persoanele în vârstă și fragile, cu boli subiacente”, a explicat dr. Steinar Madsen, directorul autorității naționale de reglementare a medicamentelor, Agenția Norvegiană pentru Medicamente.

Norvegia are o populație de peste cinci milioane de locuitori. Madsen a declarat anterior că între 350 și 400 de persoane mor în casele de îngrijire în fiecare săptămână, prezicând că unii oameni în vârstă ar putea să nu reacționeze bine la vaccin.

Față de cei care au murit, 29 de persoane care au primit vaccinul au manifestat efecte secundare semnificative, nouă cazuri find grave, iar șapte cazuri ușoare, a anunţat oficialul. Toate vaccinurile împotriva Covid-19 pot provoca uneori reacții adverse precum febră și greață.

La începutul acestei săptămâni, Institutul Norvegian pentru Sănătate Publică a actualizat ghidul de vaccinare împotriva Covid-19 pentru a reflecta noile date. Documentul instruiește acum medicii să evalueze temeinic persoanele din căminele de îngrijire medicală înainte de a le administra vaccinul. În cazul persoanelor foarte bolnave care nu au speranţe să trăiască mult, beneficiile vaccinului „pot fi marginale sau neglijabile”, se precizează în ghid.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

155
Tagurile:
decese, vaccin, Norvegia
Tematic
Vaccinarea împotriva COVID: Iată de când vor fi imunizați moldovenii
În Rusia va începe vaccinarea în masă împotriva COVID-19


Загрузка...
microfoane, media, presa, conferință

Video: Relatarea unui jurnalist persecutat în Letonia

30
Grupul media „Rossiya Segodnya” continuă proiectul „Nu-i lăsăm pe ai noștri” în susținerea jurnaliștilor Baltnews și Sputnik Letonia, pe numele cărora au fost deschise dosare penale.

CHIȘINĂU, 15 ian - Sputnik. Cel de-al treilea episod al proiectului RT „Nu-i lăsăm pe ai noștri” este un interviu cu jurnalista Alla Berezovskaia. Ea a povestit cum organele de drept din Letonia i-au făcut percheziție la domiciliu.

„Stăteam, lucram ca întotdeauna, absorbită de Facebook și alarmată, când brusc a sunat cineva pe interfon”, a povestit jurnalista. 

„Ridic receptorul și văd: un polițist stă în întuneric, care se prezintă și spune: „Vă rog, deschideți ușa”.  (...) Unul dintre cei care au venit la mine a arătat decizia judecătorului că mi s-a prezentat o învinuire pe articolul 84, în legătură cu care se desfășoară acțiuni de anchetă, o percheziție în acest apartament, cu confiscarea tuturor echipamentelor informatice și a purtătorilor de informații. Mi s-a propus să pun telefoanele pe masă, locul meu la computer a fost ocupat de un bărbat mascat. Din câte am înțeles, era un hacker care a început să facă ceva, a efectuat unele manipulări și mi-am dat seama că erau copiate toate informațiile mele de pe computer”, a spus Berezovskaia.

Jurnalista respinge acuzația împotriva ei, reamintind că colaborarea ei cu Baltnews.lv a fost pe bază contractuală. Letonia este o țară liberă și toată lumea are dreptul să publice oriunde consideră de cuviință, a spus ea.

„Întrucât am o poziție destul de fermă în susținerea educației rusești în Letonia, cu privire la problemele non-cetățeniei, glorificarea nazismului și scriu multe articole despre jurnaliștii noștri și apărătorii drepturilor omului care au intrat acum în proceduri penale, am crezut că vor fi plângeri cu privire la acest lucru. Nu știam că brusc vom fi declarați cumva implicați în acele sancțiuni care nu ne erau aplicabile în niciun fel”, a adăugat ea.

Berezovskaya a menționat că Letonia a declarat un adevărat război împotriva jurnaliștilor din presa oficială rusă. În același timp, reprezentanții presei letone pur și simplu refuză să-și sprijine colegii.

„Dintre jurnaliștii letoni, știți, niciunul nu a spus un cuvânt în apărarea noastră. Mai mult, în programul „Fără cenzură” s-a afirmat că „aceștia nu sunt jurnaliști”, dar sunt „propagandiști ai Kremlinului”, a spus Berezovskaia. 

În același timp, nimeni nu acordă atenție plângerilor populației vorbitoare de limba rusă. 

„Mulți au auzit despre deputatul Seimului (Edvin) Șnor, care a scris despre ruși, citându-l pe unul dintre politicieni, că aceștia ar fi ca păduchii care trebuie scoși dintr-o haină de blană. Probabil ați auzit despre scriitorul leton Sedlenieks, care a vorbit despre ruși ca „abatere genetică”, și o anume Mara Krontale, o fostă crainică letonă, care a scris: „Straniu, de ce nu putem scăpa nicidecum de ruși, că doar cândva am scăpat de nemți, de ce nu putem rezolva problema cu rușii?”. Ea nu a scris nimic despre faptul că odinioară Letonia a scăpat de evrei, a rezolvat și această problemă”, a spus Berezovskaia.

Reamintim că mai mulți jurnaliști ai portalului Baltnews și agenției Sputnik au fost reținuți de forțele de securitate letone la 3 decembrie 2020 pentru colaborare cu MIA „Rossiya Segodnya”. Ei sunt acuzați de încălcarea regimului sancțiunilor impuse de UE.

Proiectul „Nu-i lăsăm pe ai noștri” este condus de Maria Butina, membru al Camerei Obștești a Federației Ruse pentru securitate și interacțiune cu Comisia de monitorizare publică, eliberată anterior dintr-o închisoare americană.

În cadrul proiectului se desfășoară o campanie de informare la scară largă în sprijinul jurnaliștilor de limbă rusă care au fost reținuți de Serviciul de Securitate de Stat din Letonia pentru cooperarea cu mass-media rusă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

30
Tagurile:
Letonia, jurnalist
Tematic
Cum Letonia se transformă într-un poligon imens al NATO


Загрузка...
Schimb valutar

Cât costă acum euro și dolarul la bănci și ce curs valutar a anunțat BNM

0
(reînnoit 20:37 15.01.2021)
În zilele de sâmbătă și duminică este valabil cursul valutar anunțat de Banca Națională a Moldovei pentru vineri, 15 ianuarie, ultima zi lucrătoare a săptămânii. Băncile vând dolarul cu aproximativ 17,40 lei, iar euro - cu 21,14 lei.

CHIȘINĂU, 16 ian - Sputnik. La acest sfârșit de săptămână, unitățile de schimb valutar ale celor mai importante bănci din Chișinău cumpără dolarul în medie cu 17,18 - 17,22 lei și îl vând cu 17,40 - 17,42 lei

Băncile cumpără euro cu 20,87 - 20,89 lei și îl vând cu 21,14 lei.

Leul s-a depreciat la sfârșit de săptămână în raport cu principalele valute de referință, cu excepția hrivnei ucrainene, care scade nesemnificativ. Dolarul s-a scumpit cu 3 bani, euro a urcat cu 2 bani și leul românesc cu un ban în ziua de vineri.

La cursul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) pentru 15-17 ianuarie, un dolar american este cotat cu 17,28 lei, un euro – cu aproape 21 de lei, o hrivnă ucraineană – cu 61,62 bani, un leu românesc – cu 4,31 lei moldovenești, o rublă rusească – cu 23,58 bani.

Ratele de schimb (curs valutar) BNM pentru 15 ianurie
Cursul valutar BNM pentru 15-17 ianuarie

Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă.

BNM a anunțat că ritmul anual al inflaţiei a constituit 0,39% în luna decembrie 2020. 

Rezervele valutare ale BNM se cifrau la 3 miliarde 674 de milioane 820 de mii de dolari americani (3,674,820.33 milioane de dolari SUA) la finalul lunii noiembrie 2020. În 2020, rezervele valutare ale BNM au crescut constant, înregistrând record după record.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
banci, dolar, euro, Curs valutar
Tematic
Leul moldovenesc puternic pune cătușe economiei
Moldovenii și cardurile: Ce schimbări s-au produs din cauza COVID


Загрузка...