Drapelul Turciei

„Vom determina viitorul umanității”. Se vrea Turcia un nou Imperiu Otoman?

136
(reînnoit 19:11 02.07.2018)
Erdogan este prezentat în Turcia drept un nou sultan, care își asumă o misiune istorică. În ce măsură Ankara își propune restabilirea influenței în spațiul fostului Imperiu Otoman?

BUCUREȘTI, 2 iul — Sputnik. După alegerile prezidențiale din Turcia, presa partidului de la guvernare a anunțat: „Începe o nouă eră! Noi vom determina viitorul umanității!". Oficialităților de la Ankara și în trecut li se reproșau tentativele de a-și extinde influența asupra teritoriilor fostului Imperiul Otoman. Drept răspuns, politicienii turci au argumentat că sunt nevoiți să răspundă la noile provocări externe. Într-o material publicat de RIA Novosti, analistul Oleg Kim, analizează cât de puternice sunt tendințele aspirațiile imperiale în această țară.

„Aceste sunt niște alegeri, nu un război!"

Yılmaz este inginer-biotehnolog din Istanbul. Acesta preferă să nu dezvăluie pentru cine a votat el și familia lui în alegerile prezidențiale. Totuși, preferințele sale politice sunt vădite. "În vecinătate locuiesc multe persoane religioase. Imediat după alegeri mulți au ieșit în stradă și au început să tragă în aer sărbătorind victoria. Totuși, e vorba de niște alegeri, nu de un război", relatează acesta emoționat. Comparația alegerilor cu un război este una relevantă: societatea turcă este puternic divizată.

Într-adevăr, alegerile prezidențiale și parlamentare au decurs pe 24 iunie în condiții de război, în timp ce mai este valabilă starea de urgență. În pofida activismului opoziției, chiar și la anunțarea rezultatelor preliminare a devenit clar că Recep Tayyip Erdogan a învins din primul tur. Acesta reușise să acumuleze peste 53 la sută din voturi. Partidul de guvernare — Justiție și Dezvoltare a obținut o majoritate de 43 la sută, iar Partidul Republican Popular, de opoziție, acumulat de două ori mai puține voturi. Acum, după modificările aduse în Constituție, Erdogan și-a concentrat toată puterea în mâinile lui. Nu în zadar acesta a fost supranumit „supersultan".

Încercuiți de dușmani

Un soi de concluzie în legătură cu rezultatele votului a devenit scandalul diplomatic declanșat imediat după alegeri. Consiliul UE a declarat că Turcia se îndepărtează de Europa, iar negocierile pentru aderarea țării la UE "au intrat într-un impas". Europenii și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu statul de drept în Turcia. Ankara a reacționat bolnăvicios, acuzând UE de ipocrizie, o atitudine injustă și lipsită de onestitate.

Dacă Ankara nu este acceptată în UE, în schimb e membru unui alt club al statelor occidentale — NATO, din care Turcia face parte din anul 1952. Însă acest statut „trebuie să fie suspendat pentru o perioadă nedeterminată", a propus congresmanul republican, Ted Poe, potrivit publicației National Interest. În opinia lui, Erdogan, care a învins în alegeri, nu este adeptul democrației. "Dimpotrivă, e un islamist, adeptul restabilirii Imperiului Otoman și se poziționează drept un nou sultan", consideră congresmanul. Acesta a acuzat Ankara și de tentative de divizare a Siriei și de o atitudine agresivă față de vecini — Grecia și Cipru.

Declarația republicanului american nu a stârnit nicio mirare. Nemulțumirile reciproce între NATO și Ankara au sporit în ultimul timp. Astfel, spre exemplu, în 2017 Turcia a supus veto programele de parteneriat între NATO și Viena.

Susținătorii lui Erdogan în timpul manifestațiilor pro-guvernamentale din Tasim, Istanbul, din 16 iulie 2016
© REUTERS / Alkis Konstantinidis
Supporters of Turkish President Tayyip Erdogan shout slogans on the back of a truck during a pro-government demonstration on Taksim square in Istanbul, Turkey, July 16, 2016.

E vorba de un caz tipic când Erdogan a confundat problemele politicii interne și celei externe. Conflictul a fost provocat de decizia autorităților din Austria de a interzice reprezentanților Ankarei să desfășoare campania electorală în comunitățile turcești din țară. A urmat un schimb de replici dure între diplomațiile celor două state. Conform aceleași scheme Erdgon și-a deteriorat relațiile cu Germania și Olanda Cea din urma a interzis aterizarea avionului cu ministrul turc al Afacerilor Externe la bord.

În afară de aceasta, Turcia și-a rechemat militarii de la exercițiile militare NATO din Norvegia. Potrivit Ankarei, în cadrul manevrelor Erdogan și fondatorul Republicii Turce, Kemal Ataturk, au servit soldaților drept țintă de tragere.

Colac peste pupăză — alianța susține kurzii din Siria, ceea ce îi irită pe cei de la Ankara, iar Partidul Justiției și Dezvoltării a declarat că NATO este "o organizație teroristă care participă la operațiuni împotriva Turciei".

Misiunea lui Erdogan

După alegerile prezidențiale, ziarul Yeni Safak ("Noul Răsărit"), o foaie militantă a Partidului Justiției și Dezvoltării, a explicat cititorilor său că sub conducerea lui Erdogan Turcia a devenit din nou "o țară care face istorie, o țară a unei noi ere". "E una din acelea care își extinde revendicările, puterea și ideologia începând cu Africa și până în Asia Centrală, de la Balcani, până în Extremul Orient", proclamă autorul materialului.

Acesta prezice și o schimbare a ordinii mondiale: "Mâine unele state vor fi aruncate la coșul de gunoi al istoriei, iar altele, care sunt considerate azi "în curs de dezvoltare", vor trezi lumea și vor determina direcția comună a umanității". Acesta mai prezice și începutul "celei de-a treia renaștere a istoriei noastre politice".

Într-un alt articol publicat în Yeni Safak se spune că: "Odată cu victoria în alegeri sporește misionarismul politic al lui Erdogan". Revenirea Turciei în statutul de mare putere, în opinia autorilor ziarului, este confirmată de cele două intervenții militare în Siria, ocuparea teritoriului de frontieră din Afrin până la Eufrat, atacurile aeriene în Irak asupra pozițiilor kurde.

Nu o ideologie, ci pragmatism

În ultimii câțiva ani politica externă a Turciei a fost determinată "nu de o ideologie, ci de un pragmatism, întemeiat pe rațiuni de securitate, în special, în ceea ce privește Siria", consideră specialistul în relații internaționale, doctorul Kürşad Turan de la Universitatea Gazi.

"Într-adevăr, Turcia a încercat să promoveze o politică a neo-otomanismului începând cu anul 2009, când funcția de ministru al Afacerilor Externe era deținută de Ahmet Davutoğlu. Însă aceasta a fost abandonată după ce Davutoğlu a fost înlocuit la postul de prim-ministru de Binali Yıldırım, Astăzi politica externă a Turciei este definită pornind de la amenințările de securitate care vin din Orientul Apropiat și poartă mai curând un caracter defensiv", explică Turan.

În perioada în care conducea MAE al Turciei și guvernul, Davutoğlu avea o atitudine negativă față de utilizarea termenului "neo-otomanism". Însă până la ocuparea unor funcții înalte în stat, fiind profesor universitar, acesta a publicat o lucrare în care afirmă necesitatea diminuării dependenței de Occident și restabilirii influenței în spațiul "post-otoman". Davutoğlu și-a comentat succint plecarea din postul de premier: „Nimeni nu va auzi vreun cuvânt în adresa lui Recept Tayyip Erdogan". Observatorii din Turcia și din afara ei și-au exprimat opinia că Erdogan și fondatorul noului vector în politica externe a Turciei s-au despărțit din cauza unor disensiuni politice interne. Davutoğlu s-a opus ideii grăbirii trecerii de la o republică parlamentară la cea prezidențială.

În plus, doctorul Turan presupune că demisia lui Davutoğlu se datorează și eșecului acestuia în politica externă. "Pe măsura extinderii „primăverii arabe" a devenit clar că statele din Orientul Apropiat nu percep Turcia așa cum se percepe ea însăși" — consideră expertul. Probabil, monarhiile din zona Golfului Persic au tratat cu multe rezerve încercările Turciei de a se poziționa în calitate de lider al lumii islamice.

Yılmaz din Istanbul ajunge la aceleași concluzii cu expertul din Universitatea Gazi. De 15 ani Partidul Justiției și Dezvoltării ne spune: "Noi suntem pentru cei defavorizați" și își construiește strategia pe exploatarea nemulțumirilor oamenilor, ceea ce le aduce câștig. În SUA, în ultimul timp, situația este similară — oamenii cu puțină carte sunt gata să se răzbune pe toți. Nu idealizez SUA și alte state occidentale. Ei procedează așa cum le convine: organizează lovituri de stat, debarcă liderii politic, asasinează persoanele incomode. Politicienii noștri spun — ne opunem tuturor acestor lucruri", încearcă să explice paradoxurile locuitorul Istanbului.

136
Tagurile:
Imperiul Otoman, Erdogan, Turcia
Coronavirus în Franța, Emmanuel Macron

Stare de urgență sanitară în Franța până la 16 februarie

84
La sfârșitul discuțiilor acerbe din hemiciclu, deputații francezi au votat sâmbătă extinderea stării de urgență sanitare în Franța până la jumătatea lunii februarie.

CHIȘINĂU, 25 oct – Sputnik. Adunarea Națională din Franța a adoptat sâmbătă în prima lectură prelungirea stării de urgență în sănătate până la 16 februarie, un regim excepțional care autorizează executivul să instituie restricții în fața crizei Covid-19.

Textul, votat cu 71 de voturi contra a 35, este așteptat miercuri în Senat și ar putea fi adoptat definitiv la începutul lunii noiembrie. Guvernul a apărat un text de „responsabilitate”, în timp ce opoziția a ridicat tonul în hemiciclu pentru a atenționa cu privire la „punerea între paranteze a libertăților publice”.

Starea de urgență a fost restabilită prin decret de o săptămână, dar a fost nevoie de un proiect de lege care să o prelungească mai mult de o lună. Cu toate acestea, poate fi ridicată anticipat în cazul unei îmbunătățiri a situației.

Stare de asediu declarată în 54 de departamente

Franța a înregistrat trei anti-recorduri de cazuri de infectare zilnice la rând, joi, vineri și sâmbătă, cu peste 41.000, 42.000 și 45.000 de contaminări în 24 de ore. Numărul de cazuri confirmate de la începutul epidemiei a depășit un milion.

În total, 46 de milioane de locuitori din 54 de departamente franceze sunt acum supuși restricțiilor.

Anti-record de infectări zilnice cu COVID - 19 în Franța

După ce Franța a depășit limita de un milion de cazuri de infectări în total, Ministerul Sănătății a anunțat ieri seara un nou anti-record zilnic, la 45.422 de cazuri noi.

Agenția franceză de sănătate publică a anunțat 138 de noi decese legate de noul coronavirus, a cărui răspândire se accelerează în țară și în Europa. Numărul total este acum de 1.086.497 de contaminări și 34.645 de decese.

Rata testului pozitiv a crescut recent la 16%.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

84
Tagurile:
Franța, Franta, sanitară, urgenta, stare


Загрузка...
Танкер Генерал Ази Асланов.

Foto, Video: Petrolierul "General Azi Aslanov", după naufragiu

92
(reînnoit 14:04 25.10.2020)
Aceste imagini arată proporțiile catastrofei după explozia produsă pe un petrolier, care a avut loc sâmbătă, în Marea Azov.

CHIȘINĂU, 25 oct – Sputnik. Ministerul rus pentru Situații Excepționale a publicat un videoclip al petrolierului "General Azi Aslanov".

A fost deteriorată puntea navei. O parte din ea atârna peste bord.

Explozia s-a produs sâmbătă, pe petrolierul "General Azi Aslanov" din Marea Azov, la gura strâmtorii Kerci. Potrivit Rosmorreciflot, nava naviga fiind goală, fără petrol, spre Rostov-pe-Don. Motivul avariei a fost, conform versiunii preliminare, aburii emanați de produsele petroliere.

Trei membri ai echipajului au fost aruncați peste bord, ei sunt căutați, iar pe alții 10 i-a luat o altă navă care trecea prin apropiere.

În acest moment, scafandrierii examinează vasul.

"S-a stabilit că nu a existat nicio deteriorare a părții subacvatice a vasului, dar o parte din metal a fost transformată. O parte a placării laterale și a punții atârnă la opt metri sub chilă, așa că a trebuit să remorcăm acest vas cu mare dificultate. Această bucată va fi tăiată și va fi trasă în port ", a declarat serviciul de presă al Rosmorreciflot.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

92
Tagurile:
naufragiu, petrolier


Загрузка...
Alegeri, foto de arhivă

Alegeri prezidențiale 2020 în Moldova: Cine învinge în turul I

0
(reînnoit 16:04 25.10.2020)
Cu cât sunt mai aproape alegerile prezidențiale, cu atât mai strânsă este lupta între principalii concurenți electorali – cine vor fi învingătorii primului tur de scrutin.

Cel mai probabil, și la alegerile prezidențiale din 2020, la fel ca și la cele din 2016, vom avea un al doilea tur de scrutin. De această părere sunt majoritatea analiștilor politici.

Potrivit legii, dacă în primul tur, din 1 noiembrie 2020, niciun candidat nu va acumula mai mult de 50% din voturi, va fi organizat turul doi de scrutin. Anul acesta, în cazul în care va fi necesar, el va avea loc pe 15 noiembrie.

Pentru validarea primului tur de scrutin este necesară participarea a cel puțin 1/3 din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale.

Potrivit analiștilor politici, dar și a sondajelor de opinie, favoriții cursei pentru prezidențiale s-au stabilit deja, în acest sens actualele alegeri nu aduc nicio surpriză comparativ cu cele din 2016.

Politologul Igor Volnițchi menționa anterior în studioul Sputnik Moldova că în primul tur de scrutin, care va avea loc pe 1 noiembrie curent, mai mulți candidați ar putea acumula un procent bun din voturile alegătorilor, însă o susținere mai mare din partea electoratului vor avea liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” Maia Sandu și actualul președintele Igor Dodon care, cel mai probabil, vor și trece în turul doi.

Prin urmare, în cazul în care niciunul dintre cei doi candidați nu va acumula mai mult de jumătate din voturile alegătorilor, Igor Dodon și Maia Sandu se vor confrunta, la fel ca în 2016, în bătălia politică finală di turul doi.

Același lucru îl arată și cele mai recente sondajele de opinie. De exemplu, potrivit studiului realizat de Intellect Group, în primul tur de scrutin Igor Dodon ar acumula 32% dintre voturi, iar Maia Sandu - 18,6%. Pentru Andrei Năstase ar vota 8,9%, dintre alegători, pentru Renato Usatîi - 6,2%, pentru Violeta Ivanov - 5,2%, pentru Octavian Țîcu - 1,9%, pentru Tudor Deliu - 1,2%, iar pentru Dorin Chirtoacă - 1,2%.

Oamenii au mai fost întrebați pe cine vor vota dacă în turul doi vor ajunge Igor Dodon și Maia Sandu. Astfel, pentru Igor Dodon au optat 45,8%, iar pentru Maia Sandu - 37,6%. În același timp, 16,6% s-au declarat indeciși sau au refuzat să răspundă. 

De menționat că 54,2% dintre respondenți au declarat că vor participa cu certitudine la alegerile prezidențiale, 16,8% au spus că probabil vor participa, 11,1% au menționat că cel mai probabil nu se vor prezenta la urne, iar 17,9% au spus ferm că nu vor participa la scrutin. 

Potrivit unui ultim sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova, în turul I al alegerilor pe Igor Dodon sunt gata să-l susțină 32,5% dintre cei chestionați, iar pentru Maia Sandu și-ar da votul 18,4% dintre alegători.

În cel de al doilea tur voturile s-ar repartiza în felul următor -  47,5% pentru Igor Dodon și 38,4% pentru Maia Sandu. În același timp, 14,1% dintre respondenți nu ar participa la alegeri.

În 2020, președintele țării va fi ales pentru a patra oară în întreaga istorie de independență a Moldovei prin votul direct al cetățenilor.

Ultima dată, președintele țării a fost ales în 2016. Atunci a învins în alegeri candidatul Partidului Socialiștilor Igor Dodon – în turul doi el a acumulat 52,18% din voturile alegătorilor. Oponentul acestuia a fost liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu. Dodon a depus jurământul pe 23 decembrie 2016.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Sandu, Dodon, învingători, 2020, alegeri prezidențiale
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Moscova acuză Berlinul de amestec în alegerile din Moldova
Putin, despre situația din Moldova în ajunul alegerilor


Загрузка...