Spania

Spania oferă ajutor nerambursabil şi locuințe gratis moldovenilor cu pașaport românesc

778
(reînnoit 12:57 04.03.2018)
Mai multe localităţi din Spania se confruntă cu probleme din cauza creşterii nucleelor urbane şi a dezinteresului manifestat pentru politicile agricole. Astfel, primăriile acestora şi asociaţii din aceste zone s-au gândit la măsuri pentru a salva aceste localităţi de la dispariţie şi a determina creşterea populaţiei.

CHIȘINĂU, 4 mart — Sputnik. Multe localităti mici rurale din Spania se confruntă cu probleme demografice. Raportul Populația și Depopularea în Spania 2016, întocmit de Federația Spaniolă a Municipiilor și Provinciilor, dezvăluie că peste jumătate dintre localitățile spaniole prezintă riscul de dispariție, iar în 14 provincii, mai mult de 80% din toate municipiile lor nu depășesc 1.000 de locuitori, potrivit publicaţiei Noi în Spania.

În această privință, potrivit cifrelor, cea mai îngrijorătoare situaţie este în provincii precum Soria, Ávila, Burgos, Salamanca.

Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică, dacă în anul 2000 erau 3.800 de municipii spaniole care supraviețuiau cu mai puțin de 500 de locuitori, acum numărul acestor localități se apropie de 5.000. Astfel, multe primării și asociații au venit cu diferite inițiative pentru a oferi avantaje cetățenilor care vor să locuiască în mediul rural, pentru a impulsiona creșterea populației în localități pe cale de dispariție.

O localitate care a înregistrat succese în urma implementării unui program de repopulare este Miravete de la Sierra, din Teruel. Localitatea a iniţiat o campanie care a făcut-o cunoscută în presă, reuşind să atragă multe persoane din oraşe mari în căutare de linişte. Astfel, populația acestei mici localități a crescut de 4,89 de ori din anul 2000, în 2016 depășind 700 de persoane.

De asemenea, autorităţile din Arganza și Alija del Infantado (León) au cedat locuințe familiilor cu copii pentru a umple clasele de la şcoală şi s-a oferit un ajutor de 300 de euro pentru fiecare nou locuitor. Modelul de program a fost urmat de zeci de municipii din Spania rurală, între care Peñas de San Pedro (Albacete), Puente de Vadillos (Cuenca), Lledó (Teruel). Localitățile Vilariño de Conso și Rubiá (Orense) au propus chirii între 100 și 200 de euro pentru familii cu copii până în 11 ani, pentru a evita astfel închiderea școlilor.

În urma unui incendiu produs în 2015 în centrul zonei Sierra de Gata, din Acebo (Cáceres), incendiu care a afectat aproape 80% din suprafața municipiului, un locuitor, Dionisio Romero, a propus Primăriei proiectul Vivir en Acebo. Proiectul oferă cetățenilor care vin să locuiască în localitate posibilitatea de a folosi peste 2.000 de hectare de terenuri municipale pentru exploatarea agricolă sau creșterea animalelor.

Programul, subvenționat de Diputación de Cáceres, oferă ajutoare nerambursabile între 30.000 și 70.000 de euro pentru lucrătorii sub 40 de ani. De asemenea, se acordă cofinanțare pentru proiecte de transformare din partea Asociației pentru Dezvoltarea Integrală în Sierra de Gata și ajutoare economice de la Junta de Extremadura. În plus, Universidad de Extremadura oferă consiliere privind noi proiecte și culturi cât mai bune.

778
Tagurile:
provincie, localitate, municipiu, demografic, probleme, Spania
Tematic
Ce afaceri dezvoltă emigranții moldoveni care revin în țară
Vaccinul anti-COVID-19 în fața logoului Pfizer

Norvegia: 13 decese legate de vaccinurile Pfizer

155
Cel puțin 13 persoane au murit în Norvegia din cauza efectelor secundare ale vaccinului Pfizer/BioNTech împotriva Covid-19, a dezvăluit autoritatea națională de reglementare a medicamentelor din această ţară.

BUCUREŞTI, 15 ian – Sputnik, Doina Crainic. Pe 27 decembrie, Norvegia a lansat programul de imunizare împotriva Covid-19, persoanele din centrele de îngrijire fiind pe lista prioritară. De atunci, 23 de persoane au murit la scurt timp după ce au primit vaccinul. Medicii norvegieni investighează toate aceste cazuri și au stabilit că 13 dintre acestea au legătură cu efectele secundare ale vaccinului, potrivit presei locale, citate de RT. 

„Nu vedem nimic alarmant cu privire la aceste cifre. Toate decesele apar la persoanele în vârstă și fragile, cu boli subiacente”, a explicat dr. Steinar Madsen, directorul autorității naționale de reglementare a medicamentelor, Agenția Norvegiană pentru Medicamente.

Norvegia are o populație de peste cinci milioane de locuitori. Madsen a declarat anterior că între 350 și 400 de persoane mor în casele de îngrijire în fiecare săptămână, prezicând că unii oameni în vârstă ar putea să nu reacționeze bine la vaccin.

Față de cei care au murit, 29 de persoane care au primit vaccinul au manifestat efecte secundare semnificative, nouă cazuri find grave, iar șapte cazuri ușoare, a anunţat oficialul. Toate vaccinurile împotriva Covid-19 pot provoca uneori reacții adverse precum febră și greață.

La începutul acestei săptămâni, Institutul Norvegian pentru Sănătate Publică a actualizat ghidul de vaccinare împotriva Covid-19 pentru a reflecta noile date. Documentul instruiește acum medicii să evalueze temeinic persoanele din căminele de îngrijire medicală înainte de a le administra vaccinul. În cazul persoanelor foarte bolnave care nu au speranţe să trăiască mult, beneficiile vaccinului „pot fi marginale sau neglijabile”, se precizează în ghid.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

155
Tagurile:
decese, vaccin, Norvegia
Tematic
Vaccinarea împotriva COVID: Iată de când vor fi imunizați moldovenii
În Rusia va începe vaccinarea în masă împotriva COVID-19


Загрузка...
microfoane, media, presa, conferință

Video: Relatarea unui jurnalist persecutat în Letonia

30
Grupul media „Rossiya Segodnya” continuă proiectul „Nu-i lăsăm pe ai noștri” în susținerea jurnaliștilor Baltnews și Sputnik Letonia, pe numele cărora au fost deschise dosare penale.

CHIȘINĂU, 15 ian - Sputnik. Cel de-al treilea episod al proiectului RT „Nu-i lăsăm pe ai noștri” este un interviu cu jurnalista Alla Berezovskaia. Ea a povestit cum organele de drept din Letonia i-au făcut percheziție la domiciliu.

„Stăteam, lucram ca întotdeauna, absorbită de Facebook și alarmată, când brusc a sunat cineva pe interfon”, a povestit jurnalista. 

„Ridic receptorul și văd: un polițist stă în întuneric, care se prezintă și spune: „Vă rog, deschideți ușa”.  (...) Unul dintre cei care au venit la mine a arătat decizia judecătorului că mi s-a prezentat o învinuire pe articolul 84, în legătură cu care se desfășoară acțiuni de anchetă, o percheziție în acest apartament, cu confiscarea tuturor echipamentelor informatice și a purtătorilor de informații. Mi s-a propus să pun telefoanele pe masă, locul meu la computer a fost ocupat de un bărbat mascat. Din câte am înțeles, era un hacker care a început să facă ceva, a efectuat unele manipulări și mi-am dat seama că erau copiate toate informațiile mele de pe computer”, a spus Berezovskaia.

Jurnalista respinge acuzația împotriva ei, reamintind că colaborarea ei cu Baltnews.lv a fost pe bază contractuală. Letonia este o țară liberă și toată lumea are dreptul să publice oriunde consideră de cuviință, a spus ea.

„Întrucât am o poziție destul de fermă în susținerea educației rusești în Letonia, cu privire la problemele non-cetățeniei, glorificarea nazismului și scriu multe articole despre jurnaliștii noștri și apărătorii drepturilor omului care au intrat acum în proceduri penale, am crezut că vor fi plângeri cu privire la acest lucru. Nu știam că brusc vom fi declarați cumva implicați în acele sancțiuni care nu ne erau aplicabile în niciun fel”, a adăugat ea.

Berezovskaya a menționat că Letonia a declarat un adevărat război împotriva jurnaliștilor din presa oficială rusă. În același timp, reprezentanții presei letone pur și simplu refuză să-și sprijine colegii.

„Dintre jurnaliștii letoni, știți, niciunul nu a spus un cuvânt în apărarea noastră. Mai mult, în programul „Fără cenzură” s-a afirmat că „aceștia nu sunt jurnaliști”, dar sunt „propagandiști ai Kremlinului”, a spus Berezovskaia. 

În același timp, nimeni nu acordă atenție plângerilor populației vorbitoare de limba rusă. 

„Mulți au auzit despre deputatul Seimului (Edvin) Șnor, care a scris despre ruși, citându-l pe unul dintre politicieni, că aceștia ar fi ca păduchii care trebuie scoși dintr-o haină de blană. Probabil ați auzit despre scriitorul leton Sedlenieks, care a vorbit despre ruși ca „abatere genetică”, și o anume Mara Krontale, o fostă crainică letonă, care a scris: „Straniu, de ce nu putem scăpa nicidecum de ruși, că doar cândva am scăpat de nemți, de ce nu putem rezolva problema cu rușii?”. Ea nu a scris nimic despre faptul că odinioară Letonia a scăpat de evrei, a rezolvat și această problemă”, a spus Berezovskaia.

Reamintim că mai mulți jurnaliști ai portalului Baltnews și agenției Sputnik au fost reținuți de forțele de securitate letone la 3 decembrie 2020 pentru colaborare cu MIA „Rossiya Segodnya”. Ei sunt acuzați de încălcarea regimului sancțiunilor impuse de UE.

Proiectul „Nu-i lăsăm pe ai noștri” este condus de Maria Butina, membru al Camerei Obștești a Federației Ruse pentru securitate și interacțiune cu Comisia de monitorizare publică, eliberată anterior dintr-o închisoare americană.

În cadrul proiectului se desfășoară o campanie de informare la scară largă în sprijinul jurnaliștilor de limbă rusă care au fost reținuți de Serviciul de Securitate de Stat din Letonia pentru cooperarea cu mass-media rusă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

30
Tagurile:
Letonia, jurnalist
Tematic
Cum Letonia se transformă într-un poligon imens al NATO


Загрузка...
Femeie, frig, iarna

Frigul se întețește iată câte grade vor fi la noapte: Prognoza meteo

0
(reînnoit 21:57 15.01.2021)
Pe 16 ianuarie intră în vigoare Codul Galben de schimbare bruscă a temperaturii, care va fi valabil până pe 19 ianuarie. Vremea se răcește simțitor. La noapte va fi un ger de minus 15 grade în nord.

CHIȘINĂU, 16 ian - Sputnik. Sâmbătă, 16 ianuarie, vremea se răcește. Cerul va fi variabil, uneori se va arăta și Soarele de după nori și nu sunt prognozate precipitații esențiale. 

Presiunea atmosferică va fi normală.

Vântul va sufla din nord-vest, moderat.

Maximele termice ale zilei vor fi de -6..-9 grade Celsius în nord, -5..-8 grade în centru și -4..-7 grade în raioanele de sud.

Pentru 16-19 ianuarie a fost instituit un Cod Galben de schimbare bruscă a temperaturii.

În orele nocturne, temperatura aerului va fi de  -10..-15°C, iar ziua între -5 și -10°C. Potrivit meteorologilor, temperatura medie zilnică a aerului va scădea cu 5-7°C față de normă (norma -3..-5°C).    

În noaptea spre duminică, în nord sunt așteptate minime de minus 15 grade, în centru – de minus 14 grade și în sud – de minus 13 grade.

Prognoza meteo pentru 16 - 22 ianuarie
Prognoza meteo pentru 16 - 22 ianuarie

Duminică, 17 ianuarie, la prânz sunt așteptate -7..-10 grade Celsius în nord, -6..-9 grade în centru și -5..-8 grade în sud.

Presiunea atmosferică va fi ridicată.

Vântul va sufla din nord-vest, cu o viteză de 2-7 metri pe secundă.

Pentru următorul interval de 7 zile nu sunt prognozate precipitații.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
prognoza vremii, prognoza meteo, frig
Tematic
(VIDEO) Incredibil cum erau iernile acum 50 de ani


Загрузка...