avion

Turcia a început operțiunea militară în Siria. Reacția Rusiei și ONU

601
Operațiunea militară turcă a fost denumită de strategii de la Ankara ”Ramura de măslin”

CHIȘINĂU, 20 ian – Sputnik. Ankara a anunțat sâmbătă lansarea ofensivei terestre transfrontaliere împotriva militanților kurzi, apoi a declarat că atacul aerian a lovit 108 din 113 ținte planificate

Potrivit sputnik.ro, operațiunea a fost denumită de strategii de la Ankara ”Ramura de măslin”.

Se comunică, de asemenea, că artileria turcă a atacat masiv și provincia Kilis, limitrofă cu Siria.

Rusia a chemat Siria și Turcia la calm în legătură cu acțiunile militare declanșate de Ankara dincolo de hotarele ei, în provincia Afrin.

Potrivit comunicatului MAE al FR, poziția principială constă în aceea că ”pacificarea în Siria se sprijină pe menținerea integrității teritoriale, respectarea suveranității acestei țări și identificarea unei soluții politice durabile” în conformitate cu deciziile ONU.

Moscova este dispusă să-i acorde Damascului sprijin diplomatic.

"La ONU nu numai Siria va cere încetarea acțiunilor militare. Rusia va susține acest demers”, a declarat senatorul Frants Klintsevici.

 

 

601
Tagurile:
ONU, Rusia, operațiune militară, Siria, Turcia
Tematic
Știrea despre doborârea avioanelor rusești în Siria este una falsă
Catastrofă aviatică: Un helicopter Mi-24 s-a prăbușit în Siria
Assad: Terorismul în Siria există cu sprijinul Occidentului
Nicolas Sarkozy

Ultima oră: Sarkozy, condamnat la trei ani de detenție

85
(reînnoit 15:50 01.03.2021)
Fostul președinte al Franței a fost condamnat la trei ani, dintre care doi ani - cu suspendare. Este primul șef de stat francez condamnat cu executare.

CHIȘINĂU, 1 mart – Sputnik. Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarcozy a fost condamnat la trei ani, dintre care doi ani - cu suspendare. El a fost recunoscut vinovat de corupție și trafic de influență, a comunicat reporterul RIA Novosti din sala de judecată.

În acest caz, se punea problema dacă Nicolas Sarkozy a încercat, prin avocatul său Thierry Herzog, să-l ajute pe fostul înalt magistrat Gilbert Azibert să obțină un post în Monaco în schimbul informațiilor care îl priveau în afacerea Bettencourt.

Acuzarea s-a bazat în special pe convorbirile telefonice dintre Sarkozy și Herzog prin intermediul uneu linii telefonice înregistrate pe numele lui Paul Bismuth. Curtea penală a considerat în cele din urmă că s-a încheiat un „pact de corupție” între fostul președinte, acum în vârstă de 66 de ani, Herzog și G. Azibert, fiind condamnați, de asemenea, la trei ani de închisoare, potrivit Sputnik France. 

Procuratura Națională Financiară (PNF) ceruse împotriva fostului preşedinte patru ani de închisoare, inclusiv doi ani pentru faptul că imaginea prezidențială a fost „deteriorată” de acest caz cu „efecte devastatoare”, a considerat Procuratura

Nicolas Sarkozy are la dispoziție zece zile pentru a face apel. Din 17 martie, fostul preşedinte francez va apărea din nou în instanță, de data aceasta în dosarul Bygmalion, sub suspiciunea de finanțări ilegale ale campaniei sale din 2012.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

85
Tagurile:
Franța, condamnat, Nicolas Sarkozy
Tematic
Nicolas Sarkozy a fost reţinut de poliţia din Franța


Загрузка...
Proteste în Armenia

Situația din Armenia: Noua propunere a lui Pașinean

58
Serviciul de presă al șefului statului armean a raportat că prim-ministrul țării și-a reiterat propunerea privind demisia șefului Statului Major.

 

CHIȘINĂU, 1 mar – Sputnik. Administrația președintelui Armeniei, Armen Sarkissian, a primit o propunere repetată din partea prim-ministrului Nikol Pașinean privind demiterea șeful Statului Major al Armatei , Onik Gasparyan. Acest lucru a fost comunicat luni de serviciul de presă al președintelui armean, scrie RIA Novosti.

Duminică, deputatul fracțiunii parlamentare aflate la guvernare "Pasul meu" Vahagn Hovakimian a declarat că "există motive" pentru punerea sub acuzarea a președintelui Sarkissian, după ce acesta din urmă nu a aprobat demisia șefului Statului Major. Anterior, administrația președintelui a infirmat că Sarkissian i-a returnat lui Pașinean proiectul de decret privind demisia șefului Statului Major cu anumite obiecții. A fost menționat că "rezumând opiniile avocaților și experților, putem concluziona că proiectul de decret contravine esențial Constituției". Pașinean a declarat că va cere din nou demisia șefului Statului Major General.

"Motivele dezacordului cu obiecțiile președintelui au fost trimise (de către prim-ministru – n.red.) administrației președintelui în seara zilei de 28 februarie și au ajuns în prima zi lucrătoare – pe 1 martie. Președintele țării își va exprima poziția cu privire la proiectul de decret în termenul stabilit de lege", este menționat în mesajul ajuns la dispoziția Agenției de presă RIA Novosti.

Serviciul de presă a declarat despre "manipulări inacceptabile și reacție disproporționată" la decizia președintelui armean, care a refuzat demiterea șefului Statului Major. "În acest sens, subliniem încă o dată că președintele republicii își exercită funcțiile doar în limitele competențelor stabilite de Constituție, luând decizii în mod imparțial, ghidându-se exclusiv de interesele naționale. Președintele țării nu reprezintă interesele vreunei forțe politice... în acest sens, orice speculație este inacceptabilă", se spune în mesaj.

Președintele a propus în repetate rânduri și își reafirmă disponibilitatea de a uni forțele politice la masa negocierilor pentru a soluționa divirgențele și a găsi soluții reciproc acceptabile, a mai menționat serviciul de presă.

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinean, a prezidat luni o ședință a Consiliului de securitate, a informat serviciul de presă al Cabinetului de Miniștri.

"În cadrul ședinței, a fost discutată agenda securității externe și interne, provocările și modalitățile de depășire a acestora", potrivit declarației de pe site-ul guvernului.

O nouă criză politică a izbucnit la Erevan după afirmațiile neatente ale lui Pașinean despre complexele rusești "Iskander". Potrivit informațiilor din presă, adjunctul șefului Statului Major al Armatei Armene l-a ridiculizat pe prim-ministru, fiind demis pentru asta. Ulterior, și șefului Statului Major i s-a propus să demisioneze. Joia trecută, Forțele Armate ale Armeniei au emis o declarație prin care cereau demisia lui Pașinean. Premierul a considerat acest lucru drept o tentativă de lovitură de stat și și-a chemat susținătorii în stradă. Între timp, opoziția a ridicat baricade și a amenajat o zonă de corturi lângă Parlament. Aceștia nu doresc să negocieze cu autoritățile și cer demisia prim-ministrului.

58
Tagurile:
Nikol Pașinean, Armenia, Erevan
Tematic
Putin a discutat cu Pașinean situația din Armenia


Загрузка...
Ședința plenară a Parlamentului

Deputați moldoveni, la reuniunea grupului de lucru al APCEMN

0
(reînnoit 20:17 01.03.2021)
Delegația Parlamentului Republicii Moldova a participat la Reuniunea Grupului de Lucru privind Regulamentul Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră.

CHIȘINĂU, 1 mart - Sputnik. Astăzi a avut loc prima reuniune a Grupului de Lucru privind Regulamentul Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră și Regulamentul Secretariatului organizației, de când din ianuarie, Republica Moldova deține președinția în cadrul acestui organism internațional.

Pe agenda reuniunii de astăzi s-au regăsit un șir de amendamente la Regulamentul de procedură al APCEMN, „care sunt menite să consolideze buna funcționare a organizației și activitatea organizatorică și informațională a APCEMN”, scrie într-o postare pe pagina sa de Facebook, președintele delegației Parlamentului Republicii Moldova, Violeta Ivanov. Reuniunea s-a desfășurat în format online.

De precizat, Parlamentul Republicii Moldova va deține președinția în exercițiu a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN) în prima jumătate a anului 2021. Conform principiului rotativ, Republica Moldova a preluat președinția în cadrul sesiunii plenare a APCEMN, de la Grecia. Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră a fost creată în 1993, la Istanbul. În prezent, APCEMN include delegații ale Parlamentelor din 12 state membre ale Organizației pentru Cooperarea Economică la Marea Neagră: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Rusia, Serbia, Turcia, Ucraina.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Camera Deputaților, pensii deputați, deputați PSRM, Deputați


Загрузка...