CHIȘINĂU, 26 mart — Sputnik. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, l-ar fi informat pe președintele american despre un eventual război care ar putea să izbucnească în Balcani, scrie RIA Novosti.
Potrivit surselor ziarului The Financial Times, demnitarul european ar fi declarat că se arată foarte îngrijorat de entuziasmul și susținerea pe care o manifestă Trump referitor la ieșirea Marii Britanii din UE. Junker este de părere că un antreprenor american, care a ajuns președintele țării, cunoaște insuficient istoria Europei, care este una destul de complicată.
El a mai spus, după cum scrie ziarul american, că l-ar fi preîntâmpinat despre o posibilă destrămare a Uniunii Europene și pe vicepreședintele SUA, Mike Pence, în timpul vizitei sale la Bruxelles.
„Nu trebuie încurajate alte state să inițieze abandonarea acestei structuri, deoarece în cazul destrămării UE în partea de vest a Balcanilor va începe inevitabil un nou război", scrie The Financial Times, citând declarații pe care le-ar fi făcut Junker.
Înaltul demnitar european crede că este foarte important să se demonstreze statelor din Balcani că au o șansa istorică de a se integra în această structură paneuropeană. Dacă nu se va reuși acest lucru, în țările balcanice — Bosnia și Herțegovina, Serbia, Macedonia și Albania — va începe un conflict militar, ar fi spus Juncker.
În timpul campaniei electorale Donald Trump a criticat în repetate rânduri politica Uniunii Europene și a pledat pentru ieșirea Marii Britanii din componența UE. În acea perioadă Trump s-a pronunțat în ce privește angajamentele care trebuie să fie onorate de țările europene care sunt membre în NATO, adică contribuția la bugetul Alianței. Toate aceste declarații au trezit mari îngrijorări din partea conducătorilor Uniunii Europene.
Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.
Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>
CHIȘINĂU, 1 mart – Sputnik. Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarcozy a fost condamnat la trei ani, dintre care doi ani - cu suspendare. El a fost recunoscut vinovat de corupție și trafic de influență, a comunicat reporterul RIA Novosti din sala de judecată.
În acest caz, se punea problema dacă Nicolas Sarkozy a încercat, prin avocatul său Thierry Herzog, să-l ajute pe fostul înalt magistrat Gilbert Azibert să obțină un post în Monaco în schimbul informațiilor care îl priveau în afacerea Bettencourt.
Acuzarea s-a bazat în special pe convorbirile telefonice dintre Sarkozy și Herzog prin intermediul uneu linii telefonice înregistrate pe numele lui Paul Bismuth. Curtea penală a considerat în cele din urmă că s-a încheiat un „pact de corupție” între fostul președinte, acum în vârstă de 66 de ani, Herzog și G. Azibert, fiind condamnați, de asemenea, la trei ani de închisoare, potrivit Sputnik France.
Procuratura Națională Financiară (PNF) ceruse împotriva fostului preşedinte patru ani de închisoare, inclusiv doi ani pentru faptul că imaginea prezidențială a fost „deteriorată” de acest caz cu „efecte devastatoare”, a considerat Procuratura
Nicolas Sarkozy are la dispoziție zece zile pentru a face apel. Din 17 martie, fostul preşedinte francez va apărea din nou în instanță, de data aceasta în dosarul Bygmalion, sub suspiciunea de finanțări ilegale ale campaniei sale din 2012.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
CHIȘINĂU, 1 mar – Sputnik. Administrația președintelui Armeniei, Armen Sarkissian, a primit o propunere repetată din partea prim-ministrului Nikol Pașinean privind demiterea șeful Statului Major al Armatei , Onik Gasparyan. Acest lucru a fost comunicat luni de serviciul de presă al președintelui armean, scrie RIA Novosti.
Duminică, deputatul fracțiunii parlamentare aflate la guvernare "Pasul meu" Vahagn Hovakimian a declarat că "există motive" pentru punerea sub acuzarea a președintelui Sarkissian, după ce acesta din urmă nu a aprobat demisia șefului Statului Major. Anterior, administrația președintelui a infirmat că Sarkissian i-a returnat lui Pașinean proiectul de decret privind demisia șefului Statului Major cu anumite obiecții. A fost menționat că "rezumând opiniile avocaților și experților, putem concluziona că proiectul de decret contravine esențial Constituției". Pașinean a declarat că va cere din nou demisia șefului Statului Major General.
"Motivele dezacordului cu obiecțiile președintelui au fost trimise (de către prim-ministru – n.red.) administrației președintelui în seara zilei de 28 februarie și au ajuns în prima zi lucrătoare – pe 1 martie. Președintele țării își va exprima poziția cu privire la proiectul de decret în termenul stabilit de lege", este menționat în mesajul ajuns la dispoziția Agenției de presă RIA Novosti.
Serviciul de presă a declarat despre "manipulări inacceptabile și reacție disproporționată" la decizia președintelui armean, care a refuzat demiterea șefului Statului Major. "În acest sens, subliniem încă o dată că președintele republicii își exercită funcțiile doar în limitele competențelor stabilite de Constituție, luând decizii în mod imparțial, ghidându-se exclusiv de interesele naționale. Președintele țării nu reprezintă interesele vreunei forțe politice... în acest sens, orice speculație este inacceptabilă", se spune în mesaj.
Președintele a propus în repetate rânduri și își reafirmă disponibilitatea de a uni forțele politice la masa negocierilor pentru a soluționa divirgențele și a găsi soluții reciproc acceptabile, a mai menționat serviciul de presă.
Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinean, a prezidat luni o ședință a Consiliului de securitate, a informat serviciul de presă al Cabinetului de Miniștri.
"În cadrul ședinței, a fost discutată agenda securității externe și interne, provocările și modalitățile de depășire a acestora", potrivit declarației de pe site-ul guvernului.
O nouă criză politică a izbucnit la Erevan după afirmațiile neatente ale lui Pașinean despre complexele rusești "Iskander". Potrivit informațiilor din presă, adjunctul șefului Statului Major al Armatei Armene l-a ridiculizat pe prim-ministru, fiind demis pentru asta. Ulterior, și șefului Statului Major i s-a propus să demisioneze. Joia trecută, Forțele Armate ale Armeniei au emis o declarație prin care cereau demisia lui Pașinean. Premierul a considerat acest lucru drept o tentativă de lovitură de stat și și-a chemat susținătorii în stradă. Între timp, opoziția a ridicat baricade și a amenajat o zonă de corturi lângă Parlament. Aceștia nu doresc să negocieze cu autoritățile și cer demisia prim-ministrului.
CHIȘINĂU, 2 mart - Sputnik. BNM anunță pentru marți 21,04 lei pentru un euro, cu 7 bani mai puțin decât a anunțat pentru luni și cu tocmai 20 e bani mai puți decât a costat, de fapt, euro pe piața valutară, luni (cel mai bun curs a fost de 21,24 de lei pentru un euro la casele de schimb valutar).
În schimb, marți dolarul ar urma să se aprecieze față de moneda națională, ajungând la cotația de 17,47 de lei, în timp ce marți a fost apreciat de BNM l doar 17,43 de lei, iar pe piața a costat, de fapt, 17,56 de lei.
Situația altor monede, potrivit cursului oficial anunțat de BNM, este următoarea: hrivna ucraineană rămâne la aceeași valoare (0,62 lei), leul românesc se depreciază (4,37 lei), iar rubla rusească se apreciază (0,23 lei).
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova