Urnă de vot

Peste 94% din votanţi au optat pentru modificarea Constituției Tadjikistanului

13
(reînnoit 13:08 23.05.2016)
Duminică, în Tadjikistan a avut loc un referendum național privind modificarea și completarea Constituției țării. La referendum au participat în total 92% dintre cetățenii incluși pe listele de vot, a comunicat președintele CEC din Tadjikistan, Bahtier Hudoerzoda.

CHIȘINĂU, 23 mai — Sputnik. Peste 94% din populația cu drept de vot a Tadjikistanului s-a pronunţat în cadrul referendumului de duminică pentru completările și modificările operate în Constituția țării, a comunicat în cadrul unei conferințe de presă președintele CEC din Tadjikistan, Bahtier Hudoerzoda, transmite Sputnik Tadjikistan.

Buletinul de vot conținea o singură întrebare: „Acceptați modificările și completările introduse în Constituția țării?", la care tadjicii trebuiau să răspundă cu „da" sau „nu".

„Pentru modificări au votat 3 milioane 814 persoane sau 94,5% din numărul votanților, față de 134 de mii 171 de persoane sau 3,3% care au fost împotrivă", a specificat Hudoerzoda.

Potrivit datelor oferite de acesta, la referendum au participat 92% dintre cetățenii incluși în listele electorale, sau 4 milioane 38 mii de persoane.

Potrivit modificărilor, actualul președinte Emomali Rahmon poate candida pentru un număr nelimitat de mandate prezidențiale, limita de vârstă pentru candidații la președinție este coborât până la 30 de ani, se interzice crearea partidelor politice pe bază națională și religioasă, precum și finanțarea din străinătate a partidelor.

13
Tagurile:
completări, referendum Constituție, modificări, Bahtier Hudoerzoda, Tadjikistan
Asteroid and the Earth

Data când un asteroid ar putea lovi Pământul

149
(reînnoit 22:21 30.10.2020)
Impactul acestui asteroid cu planeta noastră poate produce o explozie care ar fi „echivalentul a 1.200 de milioane de tone de TNT sau aproximativ 80.000 de bombe nucleare ca la Hiroshima”.

BUCUREŞTI, 30 oct – Sputnik, Doina Crainic. Se așteaptă ca o roca spațială masivă să treacă pe lângă Pământ în viitorul nu foarte îndepărtat. De asemenea, oamenii de știință avertizează că există o probabilitate, deşi mică, de a se ciocni cu planeta noastră, relatează The Sun.

Asteroidul denumit Apophis, poartă numele vechii zeități egiptene care simbolizează haosul și are aproximativ 370 metri în diametru, fiind puţin mai mare decât înălțimea clădirii zgârie-nori Bank of America din New York; explozia pe care ar produce-o la impact ar putea fi „echivalentul a 1.200 de milioane de tone de TNT sau aproximativ 80.000 de bombe nucleare de la Hiroshima”.

Potrivit ziarului, în timp ce astronomii crezuseră anterior că asteroidul va ocoli Pământul, ulterior ei au descoperit că „se îndepărtează de traiectoria sa și îşi accelerează viteza”.

„Asteroidul se îndepărtează de orbita pur gravitațională cu aproximativ 170 de metri pe an, ceea ce este suficient pentru a face posibil scenariul impactului în 2068”, a spus astronomul Dr. Dave Tholen, potrivit Sputnik News.

După ce se spune că a fost trecută „în jurnalele lor” data de 12 aprilie 2068 drept „zi de coliziune”, astronomii de la Universitatea din Hawaii au spus că traiectoria asteroidului este afectată de așa-numitul efect Yarkovsky care „apare pe măsură ce asteroidul absoarbe și apoi radiază căldura de la Soare”, ceea ce înseamnă că partea laterală a asteroidului care „radiază mai multă căldură” determină devierea acestuia de la cursul său stabilit de forța gravitațională”.

„Este o forță atât de mică, încât nu este vizibilă în cazul obiectelor mai mari, dar, cu cât obiectul este mai mic, cu atât este mai ușor de detectat efectul”, a precizat dr. Tholen, unul dintre cercetătorii care au descoperit Apophis.

Ziarul subliniază că, în timp ce „ultimele calcule” sugerează că șansele ca asteroidul să se ciocnească cu planeta noastră și să provoace „un dezastru global” sunt de aproximativ una din 150.000, dr. Tholen consideră că „șansele reale ale unui impact în 2068” sunt mai aproape de una la 530.000.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

149
Tagurile:
Impact, explozia, Pământ, asteroid
Tematic
Cât de periculos este asteroidul 2009 PQ1 pentru Pământ: Iată ce spune un expert rus


Загрузка...
Petrol

Corporațiile salvează petrolul de șist, dar au și ele probleme

35
(reînnoit 20:38 30.10.2020)
Profitând de criză, marile corporații preiau companiile americane medii și mici din domeniu petrolului de șist, însă și ele se confruntă cu mari probleme.

MOSCOVA, 30 oct – Sputnik, Aleksandr Sobko. Situația curentă și prognozele legate de producția de petrol în SUA continuă să fie o temă actuală pentru observații. Cea mai mare parte a acestei producții revine petrolului de șist care, cu mici rezerve (inerția, starea financiară a companiilor), reprezintă un factor flexibil de echilibrare a pieței mondiale a petrolului.

Tabloul general, publicat în rapoartele săptămânale ale Ministerului Energiei din SUA, este clar: o cădere bruscă, în decurs a trei luni, de la indicatorii maximi de 13 milioane de barili pe zi, până la 10,5 milioane (adică, cu 20 la sută). În continuare se observă niște fluctuații semnificative în jurul acestui indicator (plus/minus o jumătate de milion de barili), determinate inclusiv de sezonul uraganelor – pentru că această statistică generală ia în calcul nu doar producția de șist și restul producției de pe uscat, dar și a extracției maritime, din Golful Mexic. Potrivit ultimelor cifre, producția totală în SUA s-a prăbușit chiar sub 10 milioane de barili pe zi, însă, reiterăm, datele săptămânale sunt actualizate des, așa că e vorba mai curând de ilustrarea unei tendințe generale.

Ce va fi mai departe? Un indicator tradițional principal al producției se consideră numărul de platforme active. Aici, la fel, observăm o scădere bruscă după evenimentele din martie, de la pinctul maxim de 682 în martie, până la un punct minim de 172 de unități în august, după care a început o restabilire lentă până la 205 în prezent. Platformele de foraj au scăzut de trei ori, iar producția s-a redus cu 20 la sută. Nu există nicio contradicție între aceste cifre: în primul rând, nu toată producția este de șist, iar în al doilea rând - există o inerție.

Un factor important care influențează producția sunt așa-numitele sonde nefinalizate, care sunt forate, însă nu a fost efectuată fracturarea hidraulică. E vorba de 7,7 mii de sonde, un număr destul de mare (comparativ cu cele 200 cu foraj) care, dacă vor avea loc fracturări hidraulice, ar putea menține nivelul producției chiar în condițiile unui nivel scăzut al forajului. În ultimul an, volumul sondelor nefinalizate nu s-a schimbat semnificativ, adică nu putem vorbi despre faptul că activarea unor astfel de sonde a contribuit în trecut la menținerea nivelul producției, în contextul diminuării producției de foraj. Acum numărul sondelor nefinalizare scade lent, și, cel mai important, în ultima sa prognoză Ministerul Energiei din SUA indică direct: acum acestea reprezintă o rezervă pentru menținerea producției în contextul unui număr mic al sondelor de foraj. De altfel, pentru noiembrie această analiză prevede o nouă scădere a producției petrolului de șist în SUA.

Petrol
© Sputnik / Максим Богодвид

Cu alte cuvinte, în sectorul extracțiilor de șist există o mulțime de incertitudini, motiv pentru care organizațiile respectabile prezintă niște prognoze controversate: de la o creștere a producției totale la 11,5-12 milioane, până la o prăbușire la 10 milioane de barili pe zi spre mijlocul anului 2021 (dacă ar fi să credem statistica săptămânală, aceasta deja a avut loc).

În același timp, deasupra tuturor acest aprecieri se află dificultățile financiare ale companiilor din sfera extracțiilor de șist. Da, în scopul economisirii mijloacelor financiare forajele se reduc, însă acest lucru presupune și o reducere a producției, prin urmare, se reduc fluxurile financiare pentru achitarea împrumuturilor. Lanțul de falimente ale companiilor mici și medii a început - și continuă.

Până la criză, doi mari giganți din domeniu petrolului și gazelor, ExxonMobil și Chevron, investiseră în extracțiile de șist și chiar au intrat într-o competiție. Drept urmare, s-a creat impresia că în cazul unor probleme, datoriile și companiile falimentate vor fi preluate de marile companii.

Parțial, acest lucru are loc. Recent, ConocoPhillips a anunțat despre preluarea Concho Resources cu 9,7 miliarde de dolari. În acest fel, încă un gigant petrolier american devine în același timp și un mare jucător în sfera extracției de șist. Totuși, e interesant faptul că tranzacția nu a avut loc prin intermediul banilor, ci printr-un schimb de acțiuni.

Un caz similar a avut loc la începutul lui octombrie, când Chevron a preluat Noble Energy (care, apropos, reprezintă nu doar șistul, dar și extracțiile maritime din zona Mediterană de Est).

La rândul lor, companiile medii precum Devon Energy a procurat WPX Energy, iar Pioneer Natural Resources discută despre procurarea Parsley Energy. Alți câțiva producători de șist sunt priviți în calitate de candidați pentru cumpărarea sau preluarea de către concurenți sau companii mai mari.

Adică, avem pe față o consolidare în acest sector. Companiile se așteaptă la câștiguri din contul economiei pe proporții, alipirea unor terenuri adiacente pentru extrageri și altele. Desigur, astfel de contopiri, în special din partea celor mai mari, permit mutarea pe plan secund a poverii creditare. Inclusiv, pentru că marile companii pot contracta credite mai ieftine pentru refinanțarea datoriei.

Adică, totul se întâmplă aproximativ așa cum a fost prognozat la începutul acestui an – supraviețuirea sectorului economic prin absorbția de către corporații transnaționale, iar pandemia doar a accelerat acest proces. Totuși, criza în sfera petrolului a provocat și un alt efect: stabilitatea financiară a companiilor care absorb producătorii de șist a devenit mult mai scăzută. Prin urmare, “digerarea” unor companii cu probleme va fi o sarcină complicată.

Cel mai relevant exemplu este ExxonMobil. La începutul anului, cotațiile acțiunilor companiei erau de două ori mai mari decât acum, chiar dacă, spre deosebire de colegii săi europeni, nu a diminuat dividendele trimestriale. Acum dividendele trimestriale față de cotațiile actuale (în termen de valori anuale) sunt imense în condițiile actualelor rate de 10 la sută anuale, respectiv, la începutul acestui an acestea au fost de două ori mai mici. E clar că prăbușirea cotațiilor de două ori în condițiile unor volume neschimbate ale dividendelor presupune un singur lucru – sporirea riscurilor și temerilor că această companie nu va putea susține în continuare același nivel de plăți și de stabilitate financiară în ansamblu. O situație similară se observă și la alte mari companii.

E curios că anume ExxonMobil la începutul crizei s-a pronunțat împotriva unei reduceri coordonate a producției (atunci se discuta despre SUA), fapt care era tratat de unii observatori ca o dorință de a procura la un preț mai mic companiile din sfera extracției de șist. Drept urmare, compania are probleme și fără achiziții suplimentare. Însă chiar și acestea nu sunt excluse pentru că cei mai apropiați concurenți și-au consolidat semnificativ pozițiile în segmentul șistului în perioada crizei. Chevron, după absorbirea Noble Energy, a devenit al doilea producător al petrolului de șist din SUA.

În esență, cele mai mari corporații transnaționale și-au propus să salveze producția de șist prin ponderea lor și stabilitatea financiară. Această sarcină rămâne pe agenda, însă devine tot mai dificilă. Prin urmare, problemele disciplinei financiare revin în prim plan, iar o creștere de dragul creșterii, precum am observat recent în sectorul șistului, este puțin probabilă.

Aici ar trebui să adăugăm că “agenda verde” a creat o presiune asupra tuturor companiilor din sectorul petrolului și gazelor, inclusiv asupra celor mai mari. Deocamdată, ar fi prea devreme să vorbim despre refuzul băncilor de a credita companiile petroliere (așa cum s-a observat mai devreme comportamentul băncilor față de sectorul cărbunelui), însă nu va fi deloc surprinzător dacă „agenda climatică”, în sumă cu preluarea producătorilor de șist, va spori povara noii datorii și pentru cele mai mari companii din domeniu.

Să rezumăm. Nu ne așteptăm la un colaps în domeniul extracțiilor de șist, însă ne-am putea aștepta că noii proprietari ai câmpurilor de șist vor promova o disciplină financiară mai strictă, vor avea o atitudine mai responsabilă față de rentabilitatea investițiilor. În ce măsură consolidarea în acest sector va contribui la diminuarea costurilor de producție, reușind în acest fel să păstreze volumul producției la nivelul actual, vom vedea.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

35
Tagurile:
SUA, corporații, Șist, petrol
Tematic
Colapsul a fost inevitabil: SUA ar putea rămâne fără petrol propriu
OPEC+ relaxează restricțiile privind producția de petrol


Загрузка...
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Video: „Edenul” din centrul Chișinăului - este alături, dar nu știai există

0
(reînnoit 15:06 31.10.2020)
Există în Chișinău un muzeu ferit de ochii lumii, care se aseamănă cu paradisul, pentru că în el se păstrează sute de specii de animale. Dar în realitate este un loc trist, pentru că animalele nu sunt vii, ci împăiate, iar până a deveni exponate fiecare a trăit o dramă.

CHIȘINĂU, 31 oct - Sputnik. Deși se află chiar în inima Chișinăului, puțini cunosc despre existența Muzeului de Științe ale Naturii al Universității de Stat din Moldova. La prima vedere - nimic spectaculos. O clădire modestă care nu atrage privirile trecătorilor.

Muzeul Universității de Stat
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Dar cei care-i calcă pragul descoperă stupefiați că în interior se află un imens patrimoniu agonisit timp de aproape patru decenii de către studenții Facultății de Biologie a Universității de Stat din Moldova - sute de specii de păsări, animale, insecte și pești, aduse din diferite colțuri ale URSS începând cu anul 1952. 

  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat din Moldova
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
1 / 31
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Mulți ar putea să spună că e doar un muzeu ca multe altele, dar nu este așa. Evident că bogăția speciilor păstrate aici este un atu incontestabil, însă nu doar acest fapt se înscrie în definiția acestui loc cu totul deosebit.

Muzeul este mai mult decât un loc ce impresionează. Ceea ce îl definește în primul rând este drama animalelor care au devenit exponate - nicio vietate nu a fost omorâtă pentru a „bucura” privirile vizitatorilor. Nu, nu pentru asta și-au dat ultima suflare. Dar au murit tot din cauza omului, în circumstanțe generate de neglijență, neștiință sau nepăsare. Au pierit din cauza erorilor umane sau, și mai grav, în urma actelor de cruzime săvârșite cu premeditare. 

Un alt atu al muzeului este chiar directorul lui - Stanislav Poznakomkin, care i-a dedicat acestui „lăcaș” 35 de ani din viață.

Stanislav Poznakomkin
© Sputnik / Mihai Caraus
Stanislav Poznakomkin, director al Muzeului Universității de Stat din Moldova

Este un adevărat „guru” al științelor naturii, un mentor spiritual. Oricine îl va cunoaște vreodată se va convinge că nu exagerez deloc atunci când îi atribui aceste calificative. Stanislav Poznakomkin nu doar că iubește nespus de mult animalele, ci ține cu tot dinadinsul să schimbe ceva în conștiința fiecărui vizitator al muzeului, să-l facă să-și revizuiască atitudinea față de „frații noștri mai mici”, așa cum ne-am obișnuit să le spunem altor specii decât Homo Sapiens. Și îi reușește cu brio!

Ține minte cu lux de amănunte ce s-a întâmplat cu fiecare dintre animalele care acum se păstrează în muzeu. 

„Aici se remarcă foarte pronunțat calitățile inumane ale omului. De ce spun asta? Pentru că să omori un animal este de neconceput pentru mine”, a declarat Stanislav Poznakomkin în timpul discuției cu echipa Sputnik Moldova

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova
Directorul muzeului mărturisește că majoritatea exponatelor sunt de fapt animale vânate ilegal. Și nu oriunde - chiar în rezervații!

„În mare parte, este vorba despre braconaj. Este același lucru care se întâmplă acum în Orientul Îndepărtat. Unii cresc leoparzi, tigri, îi lecuiesc ca să-i întoarcă în natură, iar alții merg și îi omoară”, a remarcat Stanislav Poznakomkin.

Cum au fost omorâți leii de la grădina zoologică ambulantă ajunsă la Chișinău 

Una dintre cele mai emoționante istorii, care lasă urme adânci în conștiința oamenilor, este cea despre familia leilor adusă la Chișinău în anul 1964. Atunci în capitala Moldovei nu exista o grădină zoologică, așa că a venit una ambulantă din orașul Odesa.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Familia leilor adusă la Chișinău din Odesa a fost hrănită de un vizitator cu carne amestecată cu cioburi de sticlă

Țarcurile cu animalele sălbatice au fost amenajate pe malul unui lac din sectorul Botanica. Chiar în prima zi s-a produs o tragedie care ne demonstrează că deseori cruzimea oamenilor nu are limite. Unul dintre vizitatori a aruncat în cușca leilor carne tocată amestecată cu cioburi de sticlă.

„Puiului i-a apărut sânge pe buze, iar angajații nu puteau să înțeleagă ce s-a întâmplat. S-au gândit că e o zgârâietură. A doua zi dimineață au început să sângereze și leul, și leoaica. Spre seară au fost eutanasiați. Abia după ce a fost efectuată autopsia s-a aflat cauza celor întâmplate. Un om nu putea să facă asta. Era un monstru... Leii erau foarte tineri. Acest pui era primul pui al leoaicei”, a mărturisit cu indignare directorul muzeului. 

Nepăsarea care ucide

De un sfârșit tragic a avut parte și tigrul de la Grădina Zoologică din Chișinău. 

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Tigrul de la Grădina Zoologică din Chișinău a înghițit întâmplător o bucată de sârmă și a pierit
„O istorie aproape similară - omul care îngrijea tigrul îi aducea pe o tavă o bucată de carne. La un moment dat s-a împiedicat, iar carnea a căzut pe pământ. El ridică bucata de carne, o pune pe tavă, se apropie de țarc și îi dă tigrului carnea. Dar carnea a căzut pe pământ. De ce nu a fost atent? Poate că s-a lipit ceva de ea? Și chiar s-a lipit. Pentru că jos era o bucată de sârmă. Nu era mare, dar era groasă și avea capetele ascuțite. Tigrul a înghițit sârma cu tot cu carne. I-a fost spart stomacul, a făcut peritonită și a murit”, a mărturisit Stanislav Poznakomkin. 

Tot din cauza neglijenței umane au murit aproape toți struții din rezervația Askania Nova din apropiere de Crimeea.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
12 struți otrăviți într-o rezervație de lângă Crimeea au devenit exponate ale Muzeului Universității de Stat

„Angajații sovhozului ale cărui terenuri erau în apropiere de rezervație au prelucrat vița de vie cu chimicale. Nu cu tractorul, ci cu elicopterul. Era vânt, așa că norul otrăvitor a ajuns pe teritoriul rezervației și 12 din cei 14 struți au pierit”, a dezvăluit Stanislav Poznakomkin.

În unele cazuri, moartea animelelor a survenit din cauza lipsei cunoștințelor elementare în zoologie. Este tocmai povestea unui piton adus din Tașkent la Chișinău, tot cu o grădină zoologică ambulantă.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Pitonul adus din Tașkent la Chișinău intrase în anabioză, iar veterinarul a crezut că e mort și a făcut autopsia
„Omul care era responsabil de aceste animale avea în buzunar o diplomă, în care era scris - biolog, zoolog, erpetolog, adică specialist care se ocupă de studiul reptilelor. El a deschis containerul în care se afla șarpele și a văzut că acesta a pierit. Fără să își dea seama de ce a pierit, a chemat veterinarul. Un alt biolog cu studii superioare în biologie - veterinarul, a venit și nu a înțeles nici el ce s-a întâmplat”, a spus directorul muzeului.

Au decis să facă autopsia, fără să bănuiască faptul că șarpele este de fapt viu.

„Au făcut autopsia și au văzut cum se zbate inima, curge sângele. Șarpele pur și simplu era într-o anabioză profundă. Și dacă tu ești biolog, tu nu ai dreptul să uiți de asta. Șarpele a mers cu trenul cinci zile, iar asta este un mare stres. Așa se întâmplă că în astfel de situații el intră în anabioză, ca să se apere de circumstanțele nefavorabile. Și orice biolog trebuie să știe asta, pentru că asta scrie în toate manualele de biologie. Ce s-a întâmplat cu acești doi oameni? E foarte simplu. Unul din Chișinău și altul din Tașkent au comis una și aceeași greșeală - după ce au absolvit școala au mers să studieze în locul nepotrivit pentru ei. E un animal frumos. Putea să trăiască mult încă, dar a fost ucis de doi biologi cu studii superioare”, a declarat Stanislav Poznakomkin. 

Șirul istoriilor cutremurătoare poate continua la nesfârșit, dar esența este una și aceeași. Fiecare ne întărește convingerea că omul în procesul de evoluție s-a dezvățat să conviețuiască în armonie cu alte specii. 

Pasiunea pentru poezie

Directorul Muzeului de Științe ale Naturii iubește într-atât de mult animalele, încât a ajuns chiar să scrie versuri despre ele. În 2016 a apărut un volum de poezii semnat de el, iar acum le recită tutror vizitatorilor. Oamenii îl ascultă cu sufletul la gură.

Felina pe care n-o poate uita

Paradoxal, dar Stanislav Poznakomkin nu are acasă niciun patruped pufos, așa cum ne-am fi așteptat. Și asta pentru că a avut un animal de companie care a pierit și nu-l poate uita. Nu mai vrea să simtă iar aceeași durere...

„Am avut o pisică. Era foarte atașată de mine. A pierit pentru că avea cancer. Rudele mele pe linia mamei au murit tot din cauza acestei boli, iar Liusea (pisica) era permanent alături de mine. Ea dormea întotdeauna pe pieptul meu. Când au eutanasiat-o, mi-am luat rămas bun. Eu consider că, cel mai probabil, ea a luat asupra sa ceea ce îmi era mie predestinat. Nu există pentru asta o explicație științifică, dar simt cu inima că așa a fost. Acasă păstrez fotografiile cu Liusea, dar să îmi iau o altă pisică nu pot...”, a mărturisit directorul muzeului.

Misiunea lui Stanislav Poznakomkin

Fiind născut la Moscova în 1935, Stanislav Poznakomkin a venit să studieze biologia la Chișinău și s-a îndrăgostit de aceste meleaguri. Aici s-a căsătorit și trăiește în deplină armonie cu soția sa de mai bine de șase decenii. 

La ai săi 85 de ani, nici prin cap nu-i trece să meargă la „odihna bine meritată”. Spune că munca la muzeu îi dă aripi, îl face să se simtă fericit. 

„Când vin la muncă mă invidiez pe mine însumi”, spune zâmbind directorul muzeului.

Crede cu tot dinadinsul că misiunea sa este de a-i face pe oameni să fie mai buni în raport cu animalele și mărturisește că va face asta cât va mai trăi pe acest pământ...

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Biologie, om, animale, natura, muzeu
Tematic
Muzeul de Istorie al Marelui Război pentru Apărarea Patriei, la Chișinău - exponate unice


Загрузка...