În urma verificărilor, mai multe companii au fost amendate, iar produsele neconforme, retrase de pe rafturile magazinelor. Ce soluție au autoritățile, dar și cum se reflectă acest scandal producătorii de lactate, aflați de la invitații Sputnik Moldova: șeful Direcției Supravegherea Comerțului, Distribuție și Consumul Produselor Alimentare din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Sergiu Sârghi, și președintele Asociației Producătorilor și Procesatorilor de Lapte din Republica Moldova, Carolina Linte.
Magistrații Înaltei Curți s-au întrunit joi, 15 aprilie, într-o ședință în care se examinează circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a. Sesizarea în acest sens a fost depusă de către șeful statului.
Ulterior, la ora 15:00, președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, va susține un briefing în care va vorbi despre constatările făcute de magistrați.
Amintim că anterior, după ce fostul premier Ion Chicu a anunțat despre demisionarea Guvernului său, președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcție de prim-ministru. Atunci, niciun deputat din forul legislativ nu a votat pentru susținerea candidatului la funcția de prim-ministru propus de Maia Sandu, dar și a echipei de miniștri prezentată de Natalia Gavrilița.
Totodată, în cadrul ședinței Parlamentului din data de 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care fac parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.
Noua majoritate anunțată, care avea 54 de deputați, a fost numită Platforma Parlamentară pentru Moldova. Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcția de premier și anume pe fostul ministru al Finanțelor Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița.În data de 23 februarie, Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional. Ulterior, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun.
Ulterior, PSRM și Platforma Pentru Moldova, alături de câțiva deputați neafiliați, au format o nouă majoritate parlamentară, care l-au înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc. În data de 22 martie, Înalta Curte a decis că decretul de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este constituțional.
Precizăm că Igor Grosu a publicat lista miniștrilor pe care-i propune în viitorul guvern. Totodată, în cadrul ședinței din 25 martie a Parlamentului, Igor Grosu urma să-și prezinte echipa și programul de guvernare, dar deputații PSRM și ai platformei „Pentru Moldova” au părăsit sala de plen, astfel nu a fost întrunit cvorumul. În aceste condiții, cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern se consideră consumată, a anunțat președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi.
Ulterior, președintele Maia Sandu s-a așezat la masa de negocieri cu fracțiunile, platformele și grupurile parlamentare și au discutat probabilitatea dizolvării Parlamentului. Majoritatea deputaților s-au arătat împotriva dizolvării, deoarece țara trece printr-o perioadă grea, iar unele eventuale alegeri anticipate nu sunt potrivite pentru această perioadă. Totuși, Maia Sandu este de părere că există toate circumstanțele pentru ca actualul parlament să fie dizolvat și a depus o sesizare la Înalta Curte în acest sens.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
"Trebuie să lucrăm, dar ei nu ne lasă să lucrăm. Ajutorul nu ajunge", a spus angajatul Giuseppe Vasapolli.
„Încă trăim din puținii bani câștigați în timpul verii”, a declarat proprietarul unui restaurant, Massimiliano Beppe. "Nu este posibil să lucrăm doar o lună pe an și să rămânem închiși pentru lunile rămase."
Protestatarii au fost de asemenea certându-se cu Poliția, precum și scandând „libertate” în fața lor.
Italia a înregistrat 3 793 033 de cazuri confirmate de COVID-19, și 115 088 decese asociate coronavirusului, potrivit datelor compilate de Universitatea John Hopkins.
Declarații ale protestatarilor:
Francesco Lopresti, ospătar: "Cu reguli de distanțare și să fie dure. Cine nu le respectă, poate fi expulzat. Dar trebuie să lucrăm. Nu mai putem aștepta."
Giovanni Gandolfo, asociația italiană AIRCA: "Pentru că nu există turiști, chiar dacă suntem deschiși, nu putem lucra. 2021 pare mai rău decât 2020. Pentru că în 2020 am avut un bonus pentru centrele istorice, acum nimic. Multe dintre companiile noastre riscă să falimenteze în șase luni".
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
CHIȘINĂU, 15 apr - Sputnik. Aureliu Ciocoi a remarcat că în cadrul ședinței de astăzi a Comisiei pentru Situații Excepționale că nu au fost introduse restricții pentru cetățeni. În schimb, unele companii vor trebui să se conformeze unor noi decizii.
„Pe perioada stării de urgență nu pot fi sechestrate bunuri de uz - inclusiv mobilierul, bunurile copiilor debitorilor, produsele alimentare, inventarul agricol, semințele. Îndemn colegii care activează în sistemul judiciar să examineze noile decizii și să se conformeze”, a declarat Aureliu Ciocoi.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova