CM-1990

Campionatele Mondiale de fotbal, filă cu filă - Italia 1990

108
(reînnoit 12:51 23.05.2018)
Italia, gazdă pentru a 2-a oară - România se califică de pe prima poziție, mai multe favorite prin ușița din spate - Din nou, un baraj intercontinental - Pinocchio în echipament fotbalistic - Surpriza Camerun și decepția URSS - Loviturile de departajare decid finalistele, iar un penalti face RFG campioană.

CHIȘINĂU, 28 apr — Sputnik. Ediția a focalizat interesul a 116 națiuni care s-au lansat în lupta pentru 22 de locuri în faza finală (campioana, Argentina, și țara gazdă, Italia, au acces direct).

România, după o pauză care a durat nici mai mult nici mai puțin decât 20 de ani, revine în înalta societate a fotbalului mondial. Tricolorii se califică direct, de pe prima poziție. Decisive s-au dovedit a fi meciurile cu Danemarca, în ultimele două etape. După un 0-3 la Copenhaga a urmat un 3-1 la București, suficient pentru a acumula per total cu 1 punct mai mult.

Danezii nu s-au întristat prea tare, deoarece, împreună cu nemții federali și englezii, au obținut dreptul de a merge la CM 1990 ca ocupante ale locurilor 2 cu cele mai bune rezultate în zona UEFA. RFG înainte de asta fusese întrecută de Olanda, iar selecționata țării de origine a fotbalului — de Suedia.

Au căzut din cărțile calificării Franța, Ungaria, Elveția, Portugalia. În America de sud aceeași soartă au avut-o naționalele Paraguayului (participantă la ediția anterioară), Peru, Chile (descalificată pentru comportament nesportiv).

Columbia a obținut biletul de participare doar print-un baraj intercontinental, pe muchie de cuțit, cu Israelul.

Din alte zone geografice au acces Costa Rica și SUA, Egipt și Camerun, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite.

Pregătiri și speranțe

Italia a obținut dreptul de a organiza finalele pentru a doua oară (primul episod, dacă va amintiți, data din 1934) într-o luptă acerbă cu URSS, Anglia și Grecia. Prioritatea, firește, i-a fost acordată triplei campioane mondiale care, cu suguranță, spera să mai ia încă un titlu la ea acasă.

Cei din "Cizmă" au avut suficientă vreme, forță financiară și fantezie pentru a organiza un campionat demn de ultimul deceniu al secolului XX. Două stadioane, San Nicola din Bari și Delle Alpi din Torino, au fost reconstruite din temelie, alte zece au trecut printr-o modernizare temeinică. Meciul de deschidere și finala s-au desfășurat pe renumitul Stadio Olimpico din Roma.

Stadionul Olimpic din Roma
© AP Photo / CONI
Stadionul Olimpic din Roma

Logoul, o mostră de maxim minimalism în comparație cu cele anterioare, sugera lumii întregi că este o creație a școlii italiene de design.

Logo-ul CM 1990
© AP Photo / Carlo Fumagalli
Logo-ul CM 1990

Mascota, deși botezată Ciao, a fost o replică modernă a legendarului Pinocchio, 

Mascota ”Ciao”
© AP Photo / Carlo Fumagalli
Mascota ”Ciao”

De această dată s-a jucat cu balonul Etrusco Unico, spune lumea — cel mai elegant dintre toate produsele Adidas, dar nu în detrimentul avansaților parametri tehnologici

  • Formula de disputare a rămas cea testată cu 4 ani în urmă în Mexic, mai întâi meciuri în 6 grupe a câte 4, apoi — până în finală, doar meciuri eliminatorii.

Din 24 să rămână doar 12

Cele 32 de partide din prima fază au arătat că în fotbalul mondial multe lucruri s-au schimbat. Fanii au putut să vadă și apusul unor foste glorii, dar și apariția de supernove uluitoare. Deși, au fost și grupe în care evoluția evenimentelor nu a contrazis prognozele.

RFG și Iugoslavia au fost peste Columbia și Emirate, Spania de mână cu Belgia s-a impus în fața Uruguayului și Coreei de Sud. Italia cu 6 puncte și Cehoslovacia cu 4 au fost net superioare Austriei și SUA. Brazilia, și ea cu un punctaj maxim, împreună cu Costa Rica (!) au marginalizat Scoția și Suedia.

Grupa B s-a dovedit a fi o nouă groapă cu lei pentru România. Ea a pornit în forța, cu un 2-0 în fața sovieticilor.

Dar după asta a venit o înfrângere de la Camerun, revelația care anterior învinsese campioana en titre, Argentina (!), și, în pofida înfrângerii în ultimul meci, a devenit surprinzătoarea câștigătoare a grupei (!). Tricolorii au scos o egalitate cu gașca lui Maradona, pe care au depășit-o în clasament la numărul de goluri înscrise. URSS a rămas pe ultima (!) poziție.

"Leii neîmblânziți" din Africa și băieții lui Emeric Jenei au fost cei care au găsit calea directă de ieșire din groapa-capcană.

Grupa F a fost una a remizelor. Unica victorie a obținut-o Anglia, 1-0 cu Egipt, și, evident, a ajuns în fruntea clasamentului. Irlanda și Olanda, la criteriile de departajare, au avut indici absolut identici, tragerea la sorți (!) a decis în favoarea insularilor.

Batavii, oricum, împreună cu trioul sud-american Uruguay, Columbia și Argentina, au avut cele mai bune rezultate printre cele 6 ocupantele ale locurilor 3 și au acces în faza următoare.

Meciuri de totul sau nimic

De aici încolo lucrurile a devenit extrem de simple, de rezolvat pe teren, fără calcule aritmetice și aruncarea cu banul.

În OPTIMI "greii" au cam început a elimina ambițioșii "cucoși" și fostele glorii. Cehoslovacii pun capac frumoasei aventuri a Costa Ricăi, 4-1. Italia surclasează Uruguayul, 2-0. Argentina, într-un meci foarte principial, elimină Brazilia cu 1-0.

RFG, ca și în finala din 1974, scoate un 2-1 cu Olanda.

Unica "supernovă" care a confirmat din nou a fost Camerunul. Trei goluri înscrise în prelungiri, două pentru "Leii neîmblânziți" unul pentru Columbia.

Tot în reprizele suplimentare Iugoslavia bate Spania cu 2-1, Anglia învinge Belgia, 1-0.

Românii și irlandezii, după 120 de minute de scor alb, au mers să vadă cine are mai mult noroc la loviturile de departajare. Dintre toți cei care s-au apropiat de punctul cu var doar unul a ratat, Daniel Tomofte…

În SFERTURI Italia a folosit la maximum timpul regulamentar — 1-0 cu Irlanda, la fel și RFG care înregistrează același scor cu Cehoslovacia. Doar în prelungiri, cu mult efort, Anglia întrerupe parcursul strălucit al Camerunului, 3-2.

Argentina elimină Iugoslavia în urma penaltiurilor, 3-2.

SEMIFINANALE au adus o premieră absolută, ambele partide, după 1-1 la finele a 120 de minute, au fost decise prin lovituri de departajare. Și acolo scorul a fost tras la indigo — 4-3 pentru Argentina în fața Italiei și pentru RFG în fața Angliei.

FINALA MICĂ a adus o modestă consolare Italiei, medaliile de bronz adjudecate după 2-1 cu Anglia.

Soarta aurului și a Cupei, în confruntarea RFG — Argentina, a fost decisă de un penalti transformat de Andreas Brehme în minutul 85. Multă luptă, puțin spectacol.

Oricum, RFG sub conducerea lui Franz Beckenbauer-antrenorul a intrat în clubul triplelor campioane mondiale, egalând Brazilia și Italia.

Echipa națională de fotbal a RFG la mondialul din 1990
Echipa națională de fotbal a RFG la mondialul din 1990

FIFA World Cup Trofy l-a luat în primire căpitanul nemților, Lothar Matthäus.

Retrospectivă. Campionatele Mondiale de fotbal – Anglia 1966>>>

Lothar Matthäus (în centru)
© AP Photo / Carlo Fumagalli
Lothar Matthäus (în centru)

Golgheter, cu 6 reușite, a devenit Salvatore (Totto) Schilaci, tot el recunoscut și cel mai bun jucător al turneului. Alegerea părea a fi încă un act de complezență făcut gazdelor.

108
Tagurile:
tara gazda, Meciuri, puncte, fotbal, Campionat Mondial la Fotbal, Lume, Italia
Tematic
Campionatele Mondiale de fotbal, filă cu filă (II). Italia 1934
Campionatele Mondiale de fotbal, filă cu filă (I). Uruguay 1930 (FOTO, VIDEO)


Загрузка...