Au modificat digul de protecție și s-a inundat o porțiune de teren

Au pus în pericol mai mulți localnici: Fapta i-ar fi putut costa scump

82
(reînnoit 14:10 14.04.2021)
Au vrut să-și ude terenurile agricole, dar au pus în pericol locuințe din apropierea râului Nistru. Câțiva oameni au făcut modificări la dig și au inundat o porțiune de teren. Oamenii legii investighează cazul.

CHIȘINĂU, 14 apr - Spunik. Câțiva oameni au realizat modificări la digul de protecție din localitatea Răscăieți, raionul Ștefan Vodă, pentru necesități agricole de irigare, iar apa din râul Nistru a inundat o porțiune de teren, astfel punând în pericol viața și bunurile locuitorilor din prejma râului. Angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au depus un demers în adresa autorităților, iar oamenii legii urmează să investigheze cazul.

 Au modificat digul de protecție și s-a inundat o porțiune de teren
Au modificat digul de protecție și s-a inundat o porțiune de teren

În acest sens, salvatorii îndeamnă oamenii să nu intervină cu modificări la digurile de protecție din preajma râurilor Nistru și Prut care protejează localitățile de inundații. Potrivit IGSU, orice căi de acces, șanțuri și canale săpate de oameni pot duce la un dezastru și pot inunda terenuri agricole, dar și locuințele celor care își au gospodăriile în preajma bazinelor acvatice.

 Au modificat digul de protecție și s-a inundat o porțiune de teren
Au modificat digul de protecție și s-a inundat o porțiune de teren

Salvatorii susțin că, anul trecut, în localitățile Răscăieți, Talmaza, Cioburciu, Crocmaz și Tudora din raionul Ștefan Vodă autoritățile în comun cu salvatorii au fortificat digul de protecție din preajma satelor de pe malul Nistrului, pe o lungime de 3 589 de metri. La lucrările de fortificare au participat 125 de oameni cu 42 unități de tehnică. Totodată, în acest an, digul de protecție din raionul Ștefan Vodă urmează să fie consolidat pe o distanță de 69 de kilometri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

82
Tagurile:
inundație, pericol de inundație, dig, IGSU
Sculptura Veronicăi Micle

Scandalul din jurul sculpturii Veronicăi Micle: Ce spune artistul care a creat lucrarea

123
(reînnoit 19:30 24.06.2021)
Artistul Veaceslav Jiglițchi, autorul sculpturii Veronicăi Micle instalată recent în Scuarul Mihai Eminescu din Chișinău, este stupefiat de criticile care i-au fost aduse lucrării sale și de dorința unora de a o demonta.

CHIȘINĂU, 24 iun - Sputnik. Veaceslav Jiglițchi este nedumerit de reacția Ministerului Educației, Culturii și Cercetării la instalarea sculpturii Veronica Micle în Scuarul Mihai Eminescu.

Instituția a precizat că aceasta a fost edificată fără hotărârea Guvernului și avizul unei comisii de profil. Așa că nu dispune de statut de monument de for public și nu va beneficia de protecția statului.

„Dacă am începe acum să verificăm toate sculpturile urbane, am constata că nicio lucrare nu ar avea avizul ministerului. Pentru că acea comisie ministerială are statut de recomandare. Ea recomandă guvernului să ia sau să nu ia un monument sub protecția statului”, a declarat sculptorul în emisie la Radio Sputnik Moldova

Artistul este nedumerit de valul de critici care a urmat după instalarea sculpturii și de dorința unora de a demonta lucrarea. 

„Lucrarea noastră este o sculptură urbană, retrasă, sub copaci, pe fundalul Sălii cu Orgă, care e în stilul acelor vremuri în care au trăit și s-au iubit Veronica Micle și Mihai Eminescu. Să-i despărțim iarăși? Nu știu... Dar e bine că există această polemică. E bine că nu sunt oameni indiferenți. Este un mare plus. Legat de faptul dacă ar trebui să o demontăm sau să o lăsăm - e ușor să distrugi, dar încercați să creați ceva”, a mai spus Jiglițchi. 

Sculptorul consideră că deși există deosebiri de stiluri între monumentul lui Mihai Eminescu și sculptura Veronicăi Micle, nu există o discordanță deranjantă. 

„Mai ales că ea (sculptura Veronicăi Micle) este foarte modestă, stă la umbra copacilor. Nu a umbrit monumentul lui Mihai Eminescu. Totuși, în acele vremuri ea se afla în umbra acelui poet, pentru că ea era la fel ca soțiile noastre, ca muzele noastre care ne inspiră, iar nouă ne cresc aripi datorită acestor femei. 

În plus, artistul consideră că lucrarea nu a avut nevoie de avizul comisiei de profil, pentru că nu poate fi numită monument. 

„Este o sculptură urbană. Te poți așeza lângă ea, te poți fotografia. Monumentele sunt cele de pe postamente, cu plăci cu inscripții și au o cu totul altă menire”, a spus Jiglițchi. 

Anterior, primarul Ion Ceban s-a arătat indignat de reacția Ministerului Educației, Culturii și Cercetării privind sculptura Veronicăi Micle.

Într-un live de-al său el a menționat că sculptura a fost instalată ca element urban ca și băncile, ghiveciurile cu flori, dar și alte obiecte din scuar, menite să înfrumusețeze zona și să creeze o atmosferă plăcută pentru cetățeni.

„Cătați-vă de treabă vă rog și vă rugăm foarte mult să contribuiți măcar cu ceva la educație, la cercetare, la cultură și să faceți acest lucru bine”, a spus Ion Ceban. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

123
Tagurile:
Chișinău, scandal, Veronica Micle, monument


Загрузка...
Ciuperci

Atenție la ce mâncați: Cum evitați intoxicația cu ciuperci

15
(reînnoit 21:31 24.06.2021)
Consumul de ciuperci procurate din locuri neautorizate sau culese de prin pădure la întâmplare, pot duce la consecințe grave pentru sănătate.

CHIȘINĂU, 25 iun - Sputnik. Intoxicația cu ciuperci poate deveni fatală dacă nu se acționează prompt. Potrivit specialiștilor din cadrul ANSP, cu cât simptomele apar mai rapid, cu atât intoxicația este mai gravă.

„În aproximativ două ore de la consumul ciupercilor poate apărea greață, vomă, diaree, transpirația excesivă, slăbiciune generală, dureri abdominale etc. Peste șase ore – pot apărea dureri de cap, amețeli și agravarea stării de vomă pierderi de conștiință, halucinații, complicații severe hepatice și insuficiență renală, comă care poate cauza chiar moartea persoanei afectate”, susțin specialiștii. 

Simptomele intoxicației cu ciuperci variază în funcție de tipul de ciuperci, mai exact de tipul de toxină pe care îl conține.

Conform datelor statistice, anul trecut au fost înregistrate 302 cazuri de intoxicație cu ciuperci, iar în urma acestora, 370 de persoane au avut de suferit. Intoxicație cu ciuperci au avut și 80 de copii, iar patru adulți au murit. 

Datele mai arată că în prima jumătate a acestui an, au fost înregistrate 40 de cazuri de intoxicație cu ciuperci.

Specialiștii dau și niște sfaturi despre cum se acordă primul ajutor în caz de intoxicație cu ciuperci. 

  • Se apelează la Serviciul 112, deoarece persoana intoxicată necesită internare urgentă la spital, indiferent de gravitatea intoxicației.
  • Până la sosirea echipei medicale, persoana intoxicată va bea cât mai multă apă (2-3 litri) şi/sau mult lichid rece – lapte, ceai, cafea, compot, suc.
  • Persoana trebuie să stea în pat, se interzice efectuarea activității fizice înainte de spălarea stomacului (spălarea va elimina toxinele, iar mișcarea, alergarea sau mersul pe bicicletă vor intensifica absorbția toxinelor în sânge).

Pentru a evita intoxicația cu ciuperci, se recomandă consumul ciupercilor procurate doar în locuri autorizate, evitați să consumați ciuperci culese din locurile unde s-au administrat pesticide și din preajma gunoiului.

Specialiștii îndeamnă oamenii să evite să culeagă și să consume ciupercile vechi, crescute, cu larve și cele necunoscute; să procure ciupercile de la persoanele neautorizate care le comercializează pe marginea traseelor; să evite prelucrarea culinară a ciupercilor peste o zi sau mai multe după colectare și să nu păstreze ciupercile la cald, deoarece ele sunt un produs perisabil. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

15
Tagurile:
ANSP, intoxicație, ciuperci


Загрузка...
Aleksandar Vulin (File)

Serbia: „Vom rămâne neutri militar”

0
(reînnoit 21:32 24.06.2021)
Poziția Serbiei cu privire la NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

BUCUREŞTI, 25 iun – Sputnik, Doina Crainic. Alianța occidentală a bombardat fără milă ţara balcanică timp de 78 de zile consecutive, în 1999, campania lăsând în urmă peste 5.000 de civili morți, provocând, în acelaşi timp, o creștere gravă a numărului de boli oncologice și facilitând regiunii separatiste Kosovo declararea independenței față de Belgrad.

Poziția Serbiei față de NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

„Serbia sub conducerea președintelui Aleksandar Vucic a decis că va fi neutră din punct de vedere militar. Nicio suspiciune, indiferent de unde provine - din est sau din vest -, nu are nicio bază în realitate”, a spus Vulin, luând cuvântul joi la Conferința ruso-sârbă organizată de clubul de discuții Valdai de la Belgrad.

„Am adoptat o decizie parlamentară, o strategie națională de apărare și toate documentele necesare în care am precizat clar că Serbia nu va fi membră a NATO”, a explicat oficialul, subliniind că pentru aderarea la alianță ar fi necesar ca țara să schimbe complet întreaga structură a guvernului.

„Suntem pregătiți să oferim aproape totul pentru a asigura pacea și pentru libertate”, a subliniat oficialul.

De asemenea, Vulin a comentat cu privire la disputa în desfăşurare între alianța occidentală și Moscova, spunând că „Federația Rusă își exprimă poziția - iar această poziție este cât se poate de clară - că apropierea NATO de frontierele Rusiei este absolut inacceptabilă, problematică din punct de vedere al securității și inutilă”, a mai spus ministrul sârb de Interne, citat de Sputnik News.

Ministrul a amintit despre bombardamentele NATO din 1999 asupra Iugoslaviei, sugerând că „tot ceea ce se face împotriva noastră este, în cele din urmă, îndreptat către Rusia. Agresiunea NATO din 1999 împotriva Serbiei a fost începutul unui atac asupra Rusiei, iar Rusia a înțeles acest lucru”.

Numind Rusia drept un „aliat” al Serbiei, Vulin a mai spus că, în toți anii de cooperare dintre cele două țări, Belgradul nu a suferit niciodată presiuni din partea Rusiei cu privire la nicio chestiune. „Nu ni s-a spus niciodată: «faceți asta și asta, altfel veți simți puterea Rusiei».”

La rândul său, Evgheni Primakov, nepotul fostului ministru rus de Externe și prim-ministru Evgeni Primakov, și șeful Rossotrudnichestvo, o agenție guvernamentală însărcinată cu coordonarea cooperării internaționale, a subliniat că relațiile Rusiei cu Serbia sunt „foarte bune” sub aspect politic, „având în vedere situaţia complicată din Serbia, care este înconjurată de Uniunea Europeană și de țările membre NATO.”

Poziţia Serbiei faţă de NATO

La peste 20 de ani de la bombardamentele din 1999, sârbii rămân în general ostili față de NATO, un sondaj recent arătând că aproximativ 80% dintre locuitorii țării se opun cu fermitate aderării țării lor la alianţă și doar 5% fiind favorabili ideii, potrivit sursei citate. De asemenea, aproximativ 30 % și-au exprimat opoziția față de integrarea națiunilor balcanice în Uniunea Europeană.

Peste 5.000 de civili au murit în bombardamentele din 1999, care au durat 78 de zile și au vizat Serbia și Muntenegru, care atunci făceau parte din Republica Federală Iugoslavia. În timpul campaniei, NATO a efectuat 2.300 de atacuri și a lansat aproape 420.000 de rachete, bombe și alte proiectile, folosind inclusiv bombe cu dispersie și muniţii cu uraniu sărăcit. Utilizarea acestora din urmă a provocat o creștere letală a cancerelor în toată regiunea, pentru care oficialii occidentali au refuzat să accepte asumarea vreunei culpabilităţi.

În 2017, academicianul sârb Ljubisa Rakic a calculat că uraniul sărăcit aruncat atunci asupra Iugoslaviei ar fi fost suficient pentru a construi aproximativ 170 de bombe nucleare, similare celei pe care SUA a lansat-o asupra Hiroshimei în 1945.

De asemenea, bombardamentele au provocat pagube de până la 100 de miliarde de dolari, distrugând sau avariind peste 25.000 de clădiri de locuinţe, sute de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară, 14 aeroporturi, 19 spitale, 20 de centre de sănătate, 69 de școli, 18 grădinițe, 176 de monumente culturale și 38 de poduri. Printre ţinte a fost şi Radio-Televiziunea din Serbia. Ambasada Chinei la Belgrad a fost, de asemenea, lovită accidental, fiind ucişi trei cetățeni chinezi.

La începutul acestui an, Serbia a intentat primele procese împotriva NATO în numele victimelor bombardamentelor din 1999.

Patru dintre cele șase republici din fosta Iugoslavie au aderat la NATO din 2004, fiind diferite niveluri de presiune în acest sens din partea Occidentului și în ciuda opoziţiei populare din țări, precum Muntenegru și Macedonia de Nord.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
NATO, Serbia