Remdesivir

Primul medicament anti-Covid, în curând gratuit în Moldova

736
(reînnoit 14:08 23.09.2020)
Pacienții infectați cu noul tip de coronavirus vor beneficia în tratamentul lor de un medicament nou.

CHIȘINĂU, 23 sept – Sputnik. Primul medicament autorizat pentru tratamentul pacienților infectați cu noul tip de coronavirus ajunge în Republica Moldova. Informația a fost confirmată pentru Sputnik Moldova de directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Eremei Priseajniuc.

Doctor, imagine de arhivă
© Sputnik / Григорий Сысоев
Potrivit acestuia, Remdesivir, medicamentul cumpărat din India, de la producătorul licențiat Hetero Healthcare, va ajunge vineri în țara noastră.

„Producătorul este cu renume mondial și deține aproximativ 36 de locații de producere cu peste 20 de mii de angajați. Compania producătoare deține licența pentru producere din partea companiei Gilead”, a precizat Priseajniuc.  

Rusia: Data când se încheie studiile clinice pentru al doilea vaccin împotriva COVID-19>>>

Directorul AMDM spune că a fost autorizată o cantitate de două mii de flacoane, iar prima tranșă va constitui 1 200 de flacoane. Acesta mai spune că medicamentul va ajunge în instituțiile medicale după procedura de licitație efectuată de Centrul de Achiziții Publice. În funcție de necesitățile fiecărei instituții medico-sanitar publice, va fi stabilită cantitatea distribuită către acestea.

„Se va ține cont în special de instituțiile medicale strategice care tratează pacienții infectați cu COVID-19”, a precizat directorul Agenției.

Cele două mii de doze de medicament vor fi distribuite pacienților în mod gratuit și sunt suficiente pentru tratamentul a aproximativ 330 de persoane.

Imediat ce va ajunge în Republica Moldova, medicamentul pentru tratamentul COVID-19 va trece laboratorul controlului calității, procedură care durează 1-2 zile, iar săptămâna viitoare, cel mai probabil, va fi plasat pe piață.

Eremei Priseajniuc spune că Agenția este în discuții permanente cu producătorii autohtoni, distribuitorii, Ministerul Sănătății pentru identificarea celor mai bune soluții de tratament, inclusiv prin companiile de cercetare în domeniul studiilor clinice.

„Avem producători autohtoni care au realizat unele medicamente incluse în protocoalele clinice și utilizate în schemele de tratament COVID-19”, a mai spus Priseajniuc.

Acesta mai spune că au fost inițiate discuții cu diverși distribuitori imediat ce au apărut informații despre apariția unor noi produse medicale incluse în tratamentul noului coronavirus.

Când va ajunge în Moldova medicamentul rusesc anti-COVID "Areplevir"

„Cu câteva zile în urmă, în Federația Rusă a fost plasat pe piață medicamentul Areplevir. A fost distribuit în farmacii și comercializat în baza prescripțiilor medicale. Urmează să ne documentăm suplimentar, iar în cazul în care se va ajunge la concluzia că este un produs care și-a demonstrat eficiența, cu siguranță vom întreprinde tot spectrul de măsuri pentru a asigura cetățenii cu medicamente sigure și eficiente”, susține directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.  

Detalii despre studiul clinic pentru pacienții cu COVID-19 la Spitalul "Timofei Moșneaga>>>

Potrivit directorului AMDM prețul negociat de distribuitorul din Republica Moldova este de aproximativ 1 500 – 1 600 de lei per flacon. Prețul pentru produsul original a fost stabilit de aproximativ 390 de dolari, practic de patru ori mai mult.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

736
Tagurile:
Medicamente, dezinfectare, infectare, COVID-19
Studenți

De ce tinerii arabi nu mai vin la studii în Moldova

82
(reînnoit 08:46 22.10.2020)
În ultimii ani numărul tinerilor din statele arabe care vin la studii în Republica Moldova s-a redus considerabil. Iată motivul.

CHIȘINĂU, 22 oct – Sputnik. Anual, între 780 și 900 de studenți din Republica Moldova, dar și din alte state absolvesc Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

La moment, la facultățile instituției sunt înscriși 2 245 de studenți străini din aproximativ 33 de state ale lumii. Dintre aceștia, pentru 1781 studiile sunt organizate în limba engleză. Precizarea a fost făcută de rectorul universității, Emil Ceban, în cadrul emisiunii „Sputnik Matinal cu Andrei Porubin și Dumitru Chitoroagă”, realizată în studioul Sputnik Moldova. În acest an au fost admiși la studii 992 de studenți. Dintre aceștia, 786 – autohtoni și restul din străinătate. Potrivit rectorului USMF, din 1995 încoace s-au schimbat țările din care ne vin tineri la învățătură, În primii ani prevalau cei din țările arabe, dar și Iran, Israel și alte țări din Orientul Mujlociu.

„Căutam studenți buni și tot mai buni. Am avut o perioadă de aur cu studenți din Irsael. Era perioada în care veneau la studii nepoții, strănepoții celor plecați din Moldova și fostele regiuni ale URSS. Am dezvoltat această categorie și am trecut la India, iar în ultimii ani avem peste 500 de studenți din această țară, dar și din Statele Unite ale Americii”, a precizat rectorul USMF.

Emil Ceban spune că studenții străini ajung să facă carte la Universitatea de Medicină din Republica Moldova în urma unei evaluări complexe, iar una din condiții este cunoașterea la un nivel înalt a limbii engleze. Ceban spune că la moment la „Nicolae Testemițanu” este un student cu acreditare internațională chiar din statul american Carolina. Studenții străini, spune rectorul, aleg în special facultatea de stomatologie.

„Se cunoaște, școala stomatologică din Republica Moldova este una foarte puternică, iar meseria de stomatolog este una foarte bine plătită în toată lumea. Avem acreditare internațională și pregătim stomatologi pentru California, Israel și nu doar”, a mai spus Emil Ceban.

Nu sunt acceptați candidații care provin din țări ce prezintă risc pentru securitatea Republicii Moldova

Întrebat de ce s-a redus numărul studenților care vin din statele arabe, rectorul de la medicină spune că înainte să ajungă în țara noastră, dosarele acestor persoane sunt analizate de structurile din Republica Moldova. Ulterior, conducerea universității este informată din care țară sunt acceptați candidații și care nu. Și nu este vorba de contextul politic, ci mai degrabă de nivelul de risc asupra securității statului Republica Moldova și a cetățenilor ei.

„Noi avem studenți din Iran, de exemplu. Poate veni la universitate orice persoană care trece de un anumit control al mai multor structuri de stat și se constată că nu prezintă pericol. Pe de altă parte, în timp noi am analizat atitudinea, dar și aptitudinile studenților străini, astfel încheiem contracte cu cei care dau dovadă de perseverență și care au perspectivă”, a conchis Ceban.

Într-un interviu pentru Sputnik Moldova, directorul Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, Olga Poalelungi, a spus că, la selectarea persoanelor care urmează să ajungă în rândurile studenților, o responsabilitate aparte o poartă și instituțiile de învățământ. Ele selectează persoanele și trebuie să fie sigure de nivelul de cunoștințe al acestora, de nivelul de cunoaștere a limbii în care vor studia.

„Unele instituții de învățământ lucrează prin intermediari, și atunci este foarte greu să ceri calitate sau competențe înalte de la străinii care vin la studii în Moldova. Alte instituții au persoane special dedicate pentru preselecția celor care urmează a se înmatricula, altele lucrează prin ambasade”, precizează Olga Poalelungi.

Pentru prevenirea problemelor ce țin de ordinea publică și securitatea statului, procedura de verificare a persoanelor ține în mare parte de țara din care provin acestea. Hotărârile Guvernului privind eliberarea invitațiilor sau deschiderea vizelor pentru intrarea pe teritoriul statului nostru prevăd un anumit control intern în raport cu persoanele din țările respective.

Mulți dintre candidații dis statele arabe nu întrunesc condițiile și sunt refuzați

Poalelungi mai spune că în ultima perioadă au fost refuzate mai multe solicitări de intrare în Republica Moldova, iar spectrul de motive este divers, informație care nu poate fi furnizată. Clar este că în fiecare caz motivele de refuz erau diferite. Referitor la numărul mic din ultima perioadă a studenților care provin din state arabe, directorul Biroului spune că aceștia sunt minuțios verificați și mulți nu întunesc condițiile.

„Noi suntem foarte prudenți. Fie că e vorba de fals în acte sau nerespectarea motivului șederii, alții nu achită contractul de studii, iar alții sunt exmatriculați din alte motive, cum ar fi prezența scăzută la ore”, a declarat Poalelungi.

Numărul studenților străini a scăzut pe timp de pandemie

Aceasta mai spune că, în contextul pandemiei generate de COVID-19, numărul studenților străini a scăzut. Și nu este vorba doar de cei din statele arabe, dar din toate țările lumii. Dacă anul trecut în această perioadă existau peste 300 de persoane documentate, în acest an numărul acestora s-a redus la 145 de persoane. Restricțiile circuitului internațional influențează foarte puternic și acest sector.

Totodată, foarte mult se schimbă trend-urile după care sunt documentați străinii. Așa cum spunea și Emil Ceban în cadrul emisiunii din studioul Sputnik Moldova, dacă mai înainte mai mulți străini erau din Israel, în ultima perioadă a crescut numărul celor din India. Olga Poalelungi mai spune că trend-urile depind nu doar de țara de origini, dar și de posibilitățile și capacitățile instituțiilor de învățământ de a organiza un curs într-o limbă anume sau felul în care profesorii îl pot prezenta.

Acum cei mai mulți studenți străini vin din statul Israel și India

Șefa Biroului Migrație și Azil a confirmat că în ultima perioadă cei mai mulți studenți vin din statul Israel și India. La fel, studiile de la universitățile de la noi sunt solicitate de studenți din Statele Unite ale Americii, Ucraina, România și altele. Așa cum ne-a spus rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie, la intrarea în țară a studenților străini aceștia sunt supuși unui control riguros din partea unor structuri ale statului. Una din aceste structuri este și Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne. Directorul BMA, Olga Poalelungi, a comunicat pentru Sputnik Moldova că pentru a putea intra pe teritoriul statului, persoanele care vin la studii trebuie să dețină un dosar complex cu acte, care ulterior sunt verificate.

„În primul rând, persoana trebuie să aibă ordinul de înmatriculare la studii pentru instituțiile de învățământ. În unele cazuri, pentru țările care nu sunt membru al procesului de la Bologna, se cere și acceptul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. La fel, se prezintă demersul instituției de învățământ care conține datele personale a viitorului student. Este vorba de studiile precedente, locul nașterii, locul de trai, etc”, a mai spus Olga Poalelungi.

În toate cazurile, obligatoriu, se cere cazierul judiciar din țara de origine care confirmă lista antecedentelor penale în statul respectiv. La fel, în mod obligatoriu, persoana care vine în Republica Moldova trebuie să prezinte dovada privind asigurarea locului de trai.

„Obligatoriu, persoana trebuie să prezinte și sursele de venit. Deși studenții străini sunt în drept să muncească în țara noastră, ei au dreptul doar la opt ore pe săptămână, de aceea se cere obligatoriu confirmarea surselor de venit. Dacă studentul vine din țara de origine cu care statul nostru are regim de invitații sau vize are loc procedura ordinară de verificare”, a mai spus șefa BMA.

Cei care vin din Bangladesh, India sau Pakistan au nevoie de invitație pentru a li se deschide viza de intrare pe teritoriul Republicii Moldova. Olga Poalelungi spune că suplimentar există și procedurile interne de control, pentru a verifica dacă persoanele nu sunt supuse unor restricții de circulație internațională sau de altă natură. Ajunși pe teritoriul țării noastre, studenții străini, ca și toți cetățenii străini, în cazul în care se presupune, sau se confirmă faptul că sunt implicați în activități care pot periclita ordinea publică sau securitatea statului, în privința acestora lucrează organele de rept în conformitate cu legislația Republicii Moldova.

„Dosarul persoanelor care urmează să ajungă pe teritoriul statului este supus verificării de mai multe structuri ale statului. Procedurile interne ale Biroului Migrație și Azil de verificare a dosarelor sunt complexe, dar nu pot fi făcute publice”, a menționat Poalelungi.

Cei mai mulți studenți străini merg la Universitatea de Stat din Moldova

Procedura de verificare, la fel se face în conformitate cu legislația națională. Și aceasta nu poate depăși timpul de 30 de zile. La momentul dat, în Republica Moldova sunt 3700 de studenți veniți din alte state. Majoritatea absolută, 3659 de persoane, a venit să facă studii universitare. Restul, 110 persoane, s-a înscris la studii preuniversitare și postuniversitare. Din numărul total de studenți, majoritatea absolută învață la Universitatea de Stat, urmată de Academia de Studii Economice, Universitatea Liberă Internațională, Universitatea Tehnică, etc. Per total au fost documentați studenți străini în 19 instituții de învățământ de stat și șapte private.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

82
Tagurile:
arabi, studenți străini, numărul studenților


Загрузка...
Miere

Apicultura, în declin: Ce vor facă autoritățile

54
(reînnoit 07:23 22.10.2020)
Sectorul apicol din Republica Moldova a intrat în vizorul autorităților. Iată ce propun acestea pentru dezvoltarea domeniului.

CHIȘINĂU, 22 oct – Sputnik. Prețul mierii moldovenești este de 2,5 ori mai mic decât cel al mierii europene. Ramura este în declin, iar autoritățile intenționează să redreseze situația din domeniu. În context, în Republica Moldova va fi lansat Programul Național de Dezvoltare a Apiculturii pentru anii 2021-2025. Totodată, urmează a fi aprobat și Planul de acțiuni privind implementarea acestuia, pentru anii 2021-2022. O hotărâre în acest sens a fost aprobată în cadrul ședinței Cabinetului de Miniștri.

Astfel, se propune majorarea efectivului de albine, sporirea productivității stupilor și dezvoltarea sortimentului produselor apicole prin aplicarea tehnologiilor moderne și promovarea practicării apiculturii profesioniste, în vederea majorării volumului de producție și exportului până la 8,2 mii de tone în anul 2025. La fel, se dorește sporirea patrimoniului apicol și creșterea productivității stupinelor, astfel ca în următorii 5 ani numărul familiilor de albine să fie dublat, până la 300 de mii de familii. Un alt obiectiv este îmbunătățirea fondului genetic apicol autohton și a stării de sănătate a familiilor de albine, asigurând 50% din cererea anuală cu material genetic autohton până în 2025.

Printre acțiunile Programului de dezvoltare a sectorului se include și promovarea culturii consumului mierii și stimularea comercializării locale și exportului de miere, triplând consumul de miere pe cap de locuitor și menținând rata de 90% din producție la export până în anul 2025.

Unde este exportată mierea moldovenească

Potrivit notei informative, maximum 15% din volumul total de miere produsă în Republica Moldova este consumat la nivel local. Principalul canal de distribuție este format din prieteni, vecini și rude ale apicultorilor. Prețul mierii vândute persoanelor fizice este de două ori mai mare decât prețul angro, oferit de intermediarii mari. Celelalte circa 85% din volumul de producere, la momentul actual, sunt exportate. Pentru ţara noastră principala piaţă de desfacere este cea a Uniunii Europene, care asimilează peste 90% din mierea exportată, iar în anul 2015 raportul a fost de 98%.

Principalele destinații ale mierii autohtone sunt Italia, Germania, Franța, Slovacia, precum și unele piețe mai mici, dar totuși considerabile cum sunt România, Polonia, Danemarca etc. Aceiași notă informativă arată că deși mierea de origine moldovenească este cotată înalt de către cumpărătorii occidentali, importatorii de miere moldovenească cer de la exportatorii locali rezultatele analizei la adulterare (amestec cu siropuri de zahăr) și analizei la glyphosate. Cea mai mare parte a exportului se duce în România, unde această miere este certificată și comercializată mult mai scump în țări precum Germania, Elveția, Italia și Franța.

Prețul scăzut la export este pus, desigur, pe umerii apicultorilor moldoveni. Prețul mediu de achiziție al întreprinderilor de prelucrare oferit apicultorilor variază între 1,40 euro și 1,60 euro pe kilogram (32 de lei în 2019), ceea ce reprezintă de 2,5 ori mai puțin decât prețul european.

Adesea acest preț nu acoperă nici măcar cheltuielile apicultorilor, din acest motiv ei nu sunt capabili să se dezvolte și au un al doilea loc de muncă sau activitatea de apicultor devine un al doilea loc de muncă.

Apicultorii se confruntă cu mai multe probleme

Una dintre problemele existente în sectorul apicol este intoxicarea albinelor ca rezultat al tratării plantațiilor agricole, viilor, livezilor etc. Intoxicarea albinelor este astăzi un fenomen inevitabil, luând în considerare tendința agricultorilor de a nu respecta regulamentele privind utilizarea preparatelor fitosanitare.

Apicultorii se confruntă cu această problemă majoră, deși legislația prevede un mecanism de preîntâmpinare a apicultorilor despre prelucrarea cu substanțe chimice a culturilor melifere și altor culturi agricole, care în consecință afectează albinele. Deși legislația prevede despăgubirea apicultorilor în urma pieirii albinelor, este foarte dificil de identificat sursa (agricultorul care se face vinovat), deoarece în țară nu există un laborator care ar putea depista substanța (preparatul) cu care s-au intoxicat albinele, prin urmare instanța de judecată nu poate obliga agricultorul să acorde despăgubiri apicultorului.

O analiză a sectorului prin prisma competitivității arată că, pe lângă punctele forte cum ar fi calitatea înaltă a mierii locale, existența unui laborator modern, dar și a asociațiilor de profil sau a unui sistem de subvenționare de stat care stimulează dezvoltarea sectorului, mai sunt și un șir de probleme. Este vorba în special de volumul de producere limitat și în lipsa asocierii apicultorilor în vederea negocierii unor contracte de export pentru volumele solicitate, costurile înalte pentru certificare la export, în special pentru producătorii mici, 60-70% din mierea produsă este mierea polifloră, care are un preț mai mic.

La fel, se constată un nivel scăzut al tehnologiilor aplicate în apicultură, iar numărul de specialiști în sector este limitat. Mai mult, în Republica Moldova se atestă un număr mare, sau mai exact majoritatea apicultorilor activează în afara cadrului legal, ca persoane fizice, și sunt de o vârstă înaintată. Asortimentul limitat de produse secundare apicole și produse din miere cu valoare adăugată este un alt punct slab al acestui sector.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

54
Tagurile:
Apicultori, apicultura, miere, Luna de miere


Загрузка...