Informații cutremurătoare: Câți moldoveni s-au sinucis în ultimii doi ani

59
(reînnoit 14:22 10.09.2020)
Ziua Mondială de prevenire a suicidului este marcată anual pe 10 septembrie. Ministerul Sănătății a făcut publice date relevante cu privire la rata suicidului printre moldoveni.

CHIȘINĂU, 10 sept – Sputnik. Aproape 500 de persoane se sinucid anual în Republica Moldova, potrivit unei medii statistice din ultimii câțiva ani. Numărul tentativelor este de cel puțin două ori mai mare.

Deosebit de îngrijorătoare este creșterea ratei suicidului printre copii și adolescenți în Republica Moldova – peste 20 de cazuri anual în ultimii vreo 10 ani, numărul tentativelor fiind de 5-6 ori mai mare. 

Anul trecut, 467 de moldoveni și-au curmat viața recurgând la suicid, iar în 2018 s-au sinucis 489 de persoane. Astfel, rata suicidului printre moldoveni a fost de 13,2 cazuri la fiecare 100 de mii de locuitori în anul 2019 (în 2018: 13,8 cazuri la 100 de mii), conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Suicidul reprezintă una dintre principalele cauze de deces în lume. Potrivit psihologilor, tulburările depresive ar fi principalul motiv al acestui fenomen. 

La nivel mondial, aproximativ 800 de mii de persoane se sinucid anual. Ar însemna că, la fiecare 40 de secunde, un locuitor al planetei moare din cauza autovătămărilor, potrivit datelor prezentate astăzi de Ministerul Sănătății, cu prilejul Zilei Mondiale de prevenire a suicidului, marcată anual pe 10 septembrie.

La nivel mondial, suicidul este cea de-a doua cauză de deces în rândul tinerilor de 15-29 de ani.

În Republica Moldova activează 40 de centre comunitare de sănătate mintală și 41 de centre de sănătate prietenoase tinerilor „Youth Klinic” în cadrul instituțiilor de asistență medicală primară din toate raioanele și municipiile.

„Centrele oferă servicii consultative multidisciplinare în domeniul sănătății mintale și organizează activități instructiv-metodice de promovare a deprinderilor de viață sănătoase pentru diverse grupuri țintă (adolescenți și tineri, specialiști, părinți, alți membri ai comunității)”, precizează Ministerul Sănătății, Protecției Sociale și Familiei (MSPSF).

În anul 2019, centrele comunitare de sănătate mintală din țară au acordat asistență psihiatrică, psihologică și îngrijiri în sănătate mintală pentru 214.904 persoane, inclusiv 72.297 de femei și 41.759 de copii.

Centrele de sănătate prietenoase tinerilor au oferit în 2019 asistență psihologică în circa 10 mii de cazuri de prevenție a tulburărilor psihoemoționale la adolescenți, inclusiv legate de prevenirea suicidului.

Aproximativ 2.000 de tineri au beneficiat de consiliere psihologică online în 2020, organizată de rețeaua CSPT Youth Klinic.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale dă asigurări că Republica Moldova se află acum „la etapa de dezvoltare a unui sistem complex de servicii de sănătate mintală oferit în cadrul instituțiilor de asistență medicală, în conformitate cu Planul de Acţiuni European pentru Sănătatea Mintală 2013-2020 și Planul de acţiuni comprehensiv pentru sănătatea mintală pentru anii 2013-2020.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

59
Tagurile:
sinucidere, moldoveni, prevenire a suicidului
Tematic
Cum poate fi stabilit domiciliul copiilor și partajarea averii rapid și fără stres
Efectul carantinei: De ce în situații de stres crește sau scade pofta de mâncare
Ian Lisnevschi

Atribuțiile președintelui: Unii candidați promit imposibilul

41
(reînnoit 21:41 30.09.2020)
Salarii și pensii mai mari – asta promit unii candidați la alegerile prezidențiale. Ce promisiuni pot face în realitate politicienii și care sunt de fapt atribuțiile președintelui?
Atribuțiile președintelui: Unii candidați promit imposibilul

În cadrul emisiunii "ATITUDINI", politologul Ian Lisnevschi a declarat că unii candidați la alegerile prezidențiale din această toamnă vin cu diverse promisiuni care de fapt depășesc atribuțiile președintelui Republicii Moldova.

Potrivit lui, în mare parte, politicienii pun accent pe așteptările și nevoile oamenilor, precum majorarea salariilor sau a pensiilor. Aceste domenii însă nu țin de împuternicirile președintelui țării. Unii candidați la prezidențiale fac uz de declarații cu tentă populistă doar pentru a atrage mai multe voturi.

"Președintele nu are aceste atribuții decât dacă nu are susținerea Parlamentului, care va accepta aceste majorări numai în condițiile în care președintele are o conlucrare bună cu Legislativul", a explicat Lisnevschi.

În opinia politologului, o declarație reală pe care poate și trebuie să o facă candidații la funcția de președinte este să promită că vor respecta și vor apăra imaginea Republicii Moldova.

Amintim că alegerile președintelui Moldovei sunt programate pentru 1 noiembrie curent. Campania electorală începe pe 2 octombrie. Potrivit Constituției țării, președintele este ales pe un termen de patru ani și intră în exercițiul funcțiunii după depunerea jurământului.

CEC a înregistrat până în prezent șase pretendenți la fotoliul de șef al statului. Este vorba de președinta PAS Maia Sandu, candidatul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” Andrei Năstase, Renato Usatîi din partea formațiunii „Partidul Nostru”, liberal-democratul Tudor Deliu, Igor Dodon, ales de adunarea cetățenilor, și Violeta Ivanov din partea Partidului „ȘOR”.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

41
Tagurile:
președinte, candidați, alegeri prezidenţiale
Tematic
Codurile pe raioane și alegerile: Există sau ba o legătură


Загрузка...
Maia Bănărescu

Frecventarea școlilor și grădinițelor: Este sau nu riscantă?

49
(reînnoit 21:03 30.09.2020)
În ce măsură sunt respectate drepturile copiilor la educație și sănătate, în condițiile în care frecventează școlile și grădinițele? Iată ce spune avocatul poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu.
Cum sunt respectate drepturile copiilor la educație și sănătate

Copiii au revenit în școli și grădinițe, având un program aproape similar cu cel de înaintea pandemiei.

La școală orele au o durată de 45 de minute, și nu de 30 cum era la începutul anului de studii. Pe de altă parte, în fiecare zi,â în Republica Moldova sunt înregistrate tot mai multe cazuri de coronavirus, iar experții susțin că odată cu sezonul rece numărul va fi și mai mare.

Potrivit avocatului poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, decizia autorităților de a permite frecventarea instituțiilor de învățământ în această perioadă este una bună, dar în același timp foarte riscantă.

"În aceste condiții, la reîntoarcerea copiilor în instituțiile preșcolare și școlare, s-a pus accentul pe asigurarea dreptului la educație. În opinia mea, și forma alternativă la distanță este la fel asigurarea  dreptului la educație, dar s-a decis reîntoarcerea copiilor în bănci. Cred că este o decizie asumată a Comisiei de Sănătate Publică și trebuie de impus reguli foarte stricte față de societate, copii, managerii instituțiilor", a declarat într-un interviu pentru Sputnik avocatul poporului pentru drepturile copilului.

De menționat este că în data de 21 septembrie autoritățile municipale au raportat 106 cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 în rândul elevilor din școlile din Chișinău. Astfel, 48 de clase sunt în autoizolare, iar 1 668 de copii fac studii online. Autoritățile însă nu au actualizat informațiile cu privire la răspândirea coronavirusului în instituțiile de învățământ din întreaga țară. 

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

49
Tagurile:
sănătate, educație, Drepturile copilului, avocat


Загрузка...