Stație de așteptare

Toate autogările și-au reluat activitatea: Iată ce s-a întâmplat în domeniul transportului

402
(reînnoit 11:23 18.06.2020)
Domeniul transportului de pasageri a avut cel mai mult de suferit în perioada stării de urgență introdusă de autorități în condiițiile pandemiei COVID-19. Asta susțin reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii.

CHIȘINĂU, 18 iun. - Sputnik. Secretarul de stat din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii Iulian Postică a declarat că transportul public de pasageri a avut cel mai mult de suferit în perioada stării de urgență. Dacă în luna martie, înainte de pandemia COVID-19, din numărul total de 6 865 de curse planificate erau efectuate 88%, în perioada stării excepționale, numărul acestora a scăzut la mai puțin de 10 la sută. 

”Astăzi, raportat la ziua de ieri, restabilirea curselor a constituit 60%. Coeficientul de îmbarcare a călătorilor în unitățile de transport este de 20% față de 40 la sută cât a fost anterior. A avut loc o scădere de cel puțin jumătate a numărului de călători și o scădere în jumătate a frecvenței serviciilor de transport regulat”, a declarat Iulian Postică. 

Din cauza faptului că în perioada stării de urgență a fost sistată activitatea curselor, a crescut numărul persoanelor care organizează călătorii ilicite.

”Conform estimărilor, 80% dintre cursele efectuate în perioada stării de urgență erau efectuate de așa-zișii transportatori iliciți. ANTA a efectuat controale pentru a combate acest fenomen. Astfel, au fost întocmite 64 de procese verbale în privința transportării ilicite a persoanelor. Au fost aplicate amenzi în sumă de 157 de mii de lei. În cazul a 50 de procese verbale au fost ridicate plăcuțele de înmatriculare și a fost sistată activitatea acestor unități pe o perioadă de 6 luni”, a menționat secretarul de stat.

În prezent, toate autogările din țară și-au reluat acctivitatea, însă s-a constatat că doar 70 la sută dintre pasageri poartă mască în transportul public.

”Transportul de pasageri este efectuat doar în limita numărului de scaune, cu purtarea obligatorie a măștilor și cu dezinfectantul prezent în transport. Se atestă și un fenomen negativ prin care transportatorii ilegali încearcă să efectueze cursele în afara gărilor auto. ANTA va intensifica controalele în acest sens ca să fie respectate condițiile”, a mai spus Iulian Postică.

Ministerul Economiei a venit cu o serie de măsuri pentru a susține domeniul transportului, atât de mult afectat de pandemie. 

”A prelungit valabitatea certificatelor de competență profesională pentru managerii de transport și pentru șoferii auto și a prelungit valabilitatea rapoartelor de inspecție tehnică pentru autocare. Nu au fost aplicate sancțiuni pentru suspendările de curse efectuate. De asemenea, s-a prelungit cu două luni primul termen de încadrare în categoriile de confort pentru autobuzele care prestează servicii regulate de călători”, a precizat Iulian Postică.

La sfârșitul anului trecut au fost aprobate condițiile minime pentru transportul de pasageri. Autocarele urmează să fie modernizate în trei categorii. Primul termen urma să fie până în data de 1 aprilie, însă din cauza stării de urgență perioada a fost prelunigită cu două luni, adică până în data de 1 iunie. Astfel, 95 la sută dintre autocare au fost deja adaptate noilor condiții.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

402
Tagurile:
COVID-19, pasageri, transport
Tematic
Companiile așteaptă noi autorizații de transport în Rusia: Ce spun autoritățile
Iarăși fără transport public în Capitală: Explicația autorităților
Pavel Postică, Promo-Lex

Nu putem conta pe numărătoarea paralelă a voturilor

14
(reînnoit 19:20 30.10.2020)
Asociația Promo-Lex și-a prezentat astăzi noul raport de monitorizare a procesului electoral pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. ONG-ul a constatat intensificarea discursului de ură și discriminare și declarații incomplete despre cheltuielile de campanie.

CHIȘINĂU, 30 oct – Sputnik. Comparativ cu alegerile parlamentare din februarie 2019, alegerile prezidențiale din 1 noiembrie vor fi monitorizate de un număr mai redus de observatori - cu 45% mai puțini observatori naționali și cu 60% mai puțini observatori internaționali.

Niciunul dintre candidații la președinție nu va fi în măsură să efectueze calitativ o numărătoare paralelă a voturilor, din cauza numărului mic de observatori pe care-l vor avea în secțiile de votare, iar sondajul de tip exit-poll realizat prin telefon poate compromite secretul votului.

Aceste și alte aspecte le-a menționat astăzi directorul executiv al Asociației „Promo-Lex”, Pavel Postică, în timpul prezentării celui de-al cincilea raport de monitorizare a alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020 întocmit de această organizație nonguvernamentală.

Mai puțin observatori decât la alegerile parlamentare din 2019

În raportul nr. 5 al „Promo-Lex” se constată că, în total, pentru alegerile prezidențiale au fost acreditați cumulativ 2.193 de observatori, dintre care 1.883 de observatori naționali, 299 de observatori internaționali și 11 experți electorali internaționali.

Din numărul total al observatorilor naționali, Asociația Promo-LEX a acreditat 1.200 (64%) de observatori. Comparativ cu scrutinul parlamentar din 24 februarie, se atestă o descreștere cu 45% a numărului de observatori naționali și cu 60% a numărului de observatori internaționali.

Totodată, au fost acreditați 3.043 de observatori la alegeri din partea a cinci candidați la președinție: Violeta Ivanov -  914 observatori (30%), Igor Dodon - 831 (27%), Renato Usatîi - 820 (27%), Maia Sandu – 475 (16%), Andrei Năstase (PPPDA) - 3 observatori (0,1%).

Declarații incomplete despre finanțarea campaniei electorale

Promo-LEX a constatat că toți cei opt concurenți electorali „au omis reflectarea completă a cheltuielilor efectuate în perioada 10 – 23 octombrie 2020, în cuantum total de cel puțin 3.800.981 de lei”.

De asemenea, niciun concurent electoral nu a raportat cheltuieli pentru recompensele agitatorilor și nici nu a prezentat declarațiile de voluntariat ale acestora.

Conform rapoartelor prezentate la CEC, volumul veniturilor declarate de către concurenții electorali, pentru perioada 10 – 23 octombrie, este de 6.027.149 de lei, sold inițial 1.465.552 de lei, dintre care 996.772 de lei sunt venituri în mărfuri și servicii gratuite.

Cei mai mulți bani declarați au fost cheltuiți pentru publicitate și materiale promoționale – 98%, celelalte 2% din cheltuieli au fost pentru evenimente publice – 1% și transport – 1%.

MO Promo-LEX constată că 816 persoane fizice au donat în bani 4,69 milioane de lei, printre donatori fiind și 179 de conaționali din afara țării.

Discurs de ură și instigare la discriminare

Promo-Lex a mai raportat că, în perioada menționată, a identificat „cel puțin 76 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare în contextul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2010, ceea ce reprezintă o creștere de 17% față de perioada precedentă de monitorizare (30 septembrie – 13 octombrie 2020)”.

Câți alegători sunt așteptați la vot pe 1 noiembrie

În Registrul de Stat al Alegătorilor sunt înscriși 3.287.140 de cetățeni cu drept de vot, potrivit CEC. 

Pentru secțiile de vot de pe teritoriul Republicii Moldova au fost tipărite aproape 3 milioane de buletine de vot (2.934.017), prețul unui exemplar fiind 14,4 bani. Pentru secțiile de peste hotare au fost tipărite 556 de mii de buletine de vot, prețul unui exemplar fiind de 19,2 bani – prețul este mai mare din cauza tirajului mai mic.

Pentru scrutinul prezidențial vor fi deschise 2.143 de secții de votare, inclusiv 139 de secții de votare peste hotare.
Cele mai multe secții de votare din străinătate vor fi deschise în Italia, Federația Rusă, România și SUA. Mai mult de 60 de mii de cetățeni moldoveni aflați peste hotare s-au înregistrat prealabil pentru participarea la aceste alegeri.

Secțiile de votare vor fi deschise între orele 7:00 și 21:00.

Cetățenii își vor exercita votul în baza următoarelor acte de identitate: pașaportul (valabil sau expirat); buletinul de identitate valabil; livretul de marinar. 

Numele celor opt concurenţi electorali vor fi tipărite în buletinul de vot cu litere majuscule, în următoarea ordine: Usatîi Renato, Năstase Andrei, Deliu Tudor, Dodon Igor, Ivanov Violeta, Sandu Maia, Țîcu Octavian, Chirtoacă Dorin.

Participanții la vot urmează să respecte măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19: să poarte măști de protecție; să respecte distanța fizică menționată pe indicatoarele vizuale; să-și dezinfecteze mâinile la intrarea în secția de votare; să-și efectueze termometria la intrarea în secția de votare. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

14
Tagurile:
Raport, Promo-LEX
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Supravegherea video în secțiile de votare - precizările CEC
Alegeri prezidențiale: Lista secțiilor de vot din Italia
Cum votează moldovenii din Franța la prezidențiale - noi restricții
Cum votează moldovenii din Spania la alegerile prezidențiale


Загрузка...
Dorin Cimil

Alegeri prezidențiale: Câți alegători sunt așteptați la urne

29
(reînnoit 18:44 30.10.2020)
Președintele CEC, Dorin Cimil, a precizat care trebuie să fie numărul cetățenilor cu drept de vot pentru ca rezultatele alegerilor prezidențiale să fie validate. El și-a exprimat speranța că moldovenii vor manifesta atitudine civică și vor ieși la vot.
Alegeri prezidențiale: Câți alegători sunt așteptați la urne

În cadrul emisiunii "Contrapunct", președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a remarcat faptul că toate birourile secțiilor de votare din țară sunt pregătite și dotate cu echipamentul necesar pentru ca moldovenii să-și exercite dreptul la vot.

Potrivit lui, la urne sunt așteptați toți doritorii cu drept de vot, însă pentru validarea scrutinului este necesar să  participe nu mai puțin de 1/3 din alegători.

"Există o condiție de recunoaștere a valabilității scrutinului - un milion de alegători este necesar să se prezinte la urnele de vot. În listele electorale sunt incluși 2,8 milioane de cetățeni cu drept de vot. Suntem pregătiți să facem față numărului de persoane înscrise în aceste liste", a subliniat Dorin Cimil.

Președintele CEC și-a exprimat speranța că cetățenii moldoveni vor ieși în număr suficient la vot și scrutinul va fi validat.

Precizăm că în ziua alegerilor prezidențiale din acest an vor fi deschise 2143 de secții de votare, inclusiv 139 peste hotare, iar pentru alegătorii din Transnistria – 42.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

29
Tagurile:
secții de votare, urne, CEC, alegeri prezidențiale
Tematic
Ghilețchi: Scenarii politice după alegeri


Загрузка...
Dorin Lozovanu

Lozovanu: Iată de ce moldovenii practic s-au înrudit cu rușii

0
(reînnoit 19:21 30.10.2020)
Poporul rus și cel moldovenesc au o istorie comună, veche de secole, iar în Caucaz și Primorie de secole există sate întemeiate de oameni originari din țara noastră.

CHIȘINĂU, 30 oct - Sputnik. Moldovenii s-au stabilit în Crimeea încă în secolele XVII-XVIII, acest lucru îl dovedesc documentele istorice, iar prima localitate, populată de băștinașii din țara noastră a apărut în suburbia Simferopol, numită acum Zagorodnee, dar numită anterior Abdal. Dorin Lozovanu, cercetător la Institutul de Geografie Regională din Leipzig, a vorbit despre acest lucru în cadrul unei emisiuni realizate în Studioul Radio Sputnik Moldova.

"În cronicile slave, ei erau numiți "volohi” și s-au mutat în Crimeea când peninsula făcea parte din Imperiul Otoman. Unii s-au mutat în aceste pământuri pentru a practica comerțul, alții se ocupau cu creșterea animalelor acolo, iar alții erau pur și simplu duși în sclavie", a spus expertul.

Potrivit istoricului, mulți moldoveni au fost nevoiți să se mute din țara lor natală în regiunile Imperiului Rus odată cu invazia hoardelor tătare și turcești care a avut loc în secolele trecute. Cu toate acestea, stabilindu-se pe teritorii noi, compatrioții noștri și-au păstrat tradițiile și limba, au putut să o vorbească pe deplin până în anii 50 ai secolului trecut.

"O migrare mai organizată a moldovenilor a avut loc la mijlocul secolului al XIX-lea în regiunea Kuban, în unele regiuni din Caucazul de Nord și în Primorie. Au făcut acest pas, deoarece teritoriul provinciei Basarabiei era dens populat, iar în regiunile menționate mai sus ale Rusiei existau multe pământuri care puteau fi lucrate", a spus savantul.

Lozovanu a subliniat că, până în ziua de azi, în regiunea Krasnodar al Rusiei și în Primorie, există sate în care trăiesc stră-stră-strănepoții compatrioților noștri și poartă și nume corespunzătoare - Moldavanovka, Moldavanka, Moldavskoe. Cel mai important lucru în prezent, potrivit expertului, este că autoritățile Moldovei de astăzi să păstreze legăturile cu diaspora din întreaga lume, să încerce să ofere asistență și sprijin în funcționarea și păstrarea limbii, tradițiilor și obiceiurilor oamenilor din afara țării.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

0
Tagurile:
Dorin Lozovanu
Tematic
Situația românilor/moldovenilor din Ucraina, mai proastă decât pe timpul URSS
Moldova stabilește relații culturale cu Oceania


Загрузка...