Centrul COVID-19 Chișinău

Directorul unui spital din Capitală a venit cu o propunere către Viorica Dumbrăveanu

465
(reînnoit 17:43 18.04.2020)
La briefingul din această dimineață, organizat de Viorica Dumbrăveanu, a participat și Gheorghe Țurcanu, directorul Spitalului Clinic al Ministerului Sănătății. Acesta a prezentat situația din instituția medicală pe care o conduce.

CHIȘINĂU, 18 apr. – Sputnik. Directorul Spitalului Clinic al Ministerului Sănătății, Gheorghe Țurcanu, a propus implicarea specialiștilor de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testimițanu" și a celor din secțiile medicale ale Academiei de Științei a Moldovei în tratarea pacienților cu COVID-19.

Țurcanu a declarat că, în instituția medicală pe care o conduce, o echipă de 415 medici sunt implicați în tratarea pacienților cu COVID-19. Până acum, șapte angajați medicali și trei munictori din departamentul tehnic s-au infectat cu cornavirus.

Directorul instituției susține că acest lucru s-a întâmplat la începutul pandemiei, când echipamentele erau de unică folosință. Acum însă Gheorghe Țurcanu susține că echipamentele puse la dispoziție spitalului sunt eficiente și îi ajută pe medici să se protejeze împotriva infecției de COVID-19. 

"Dacă calculăm procentul din cele 415 angajați medicali implicați în tratamentul nemijlocit, este chiar mai bun decât în unele țări europene", a declarat directorul Spitalului Clinic al Ministerului Sănătății.

Din cei 391 de cetățeni tratați de coronavirus în instituțiile medicale din țară, 106 s-au vindecat la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. 

"Cel mai important pentru noi este că toți pacienții care se externează sunt satisfăcuți de tratament și au o stare bună pentru a-și prelungi viața cotidiană, în continuare. Încrederea pe care am avut-o de la președinte și Ministerul Sănătății ne-a ajutat ca noi cu brio să ne consolidăm", a mai spus  Gheorghe Țurcanu.

Viorica Dumbrăveanu a apreciat eforturile instituției, în contextul în care Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății nu era specializat pentru a trata boli infecțioase.

"În prezent, spitalul contribuie mult la tratarea pacienților. Spitalul a avut și un număr mare de persoane ajutate din întreaga țară, atunci când spitalele raionale nu erau încă activate sau nu aveau capacități pentru a primi pacienți cu COVID-19", a menționat ministrul Sănătății. 

La Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății au ajuns la triere, timp de o lună 1 127 de pacienți cu suspecție de COVID-19. Dintre aceștia, 116 au fost transferați la Spitalul de Boli Infecțioase "Toma Ciorbă". În prezent, la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății sunt 107 pacienți internați cu coronavirus.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

465
Tagurile:
spital, măsuri, COVID-19
Tematic
O femeie infectată cu COVID-19 a fugit de la spital: Ce spune poliția
Persoanele care vor avea formă ușoară de COVID-19 nu vor fi internate în spital-Detalii
imagine din arhivă

Votul în străinătate: În ce țări ar putea apărea dificultăți

16
Impedimentele care ar putea apărea în ziua alegerilor prezidențiale peste hotarele țării au fost analizate în cadrul ședinței de astăzi a Cabinetului de Miniștri.

CHIȘINĂU, 28 oct - Sputnik. Ministrul demisionar al Afacerilor Externe și Integrării Europene Oleg Țulea a declarat în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului că secțiile de votare de peste hotare au fost asigurate cu buletine de vot. În unele state ale UE ar părea apărea dificultăți în procesul de vot, din cauza restricțiilor de circulație impuse în contextul pandemiei COVID-19. 

„Este vorba în primul rând de Spania, Franța, Irlanda. În cazul acestor țări, ambasadele acționează în vederea agreării cu autoritățile acestor state a formulelor prin care cetățenii noștri vor putea să evite restricțiile de mobilitate ca să se deplaseze la cea mai apropiată secție de vot, ca să-și poată exercita votul. Formulele care sunt agreate sunt diferite, dar în principiu se referă la posesia unor adeverințe, scrisori, fotografii ale invitației de a veni și de a participa la vot la o secție anumită”, a declarat ministrul emisionar de Externe, Oleg Țulea.

Cea mai dificilă situație este Irlanda, unde autoritățile au decretat pentru întreaga țară cel mai înalt nivel de restricții până la 1 decembrie, inclusiv deplasarea în raza a 5 km de la reședința persoanei, fapt care ar limita posibilitatea moldovenilor stabiliți acolo să meargă la secțiile de votare.

„În aceste clipe agreăm formula care ar fi acceptată de către autoritățile din Irlanda, unde e cel mai înalt nivel de restricții până la 1 decembrie. La fel și în Franța pe o perioadă de 4 săptămâni sunt decretate aceste măsuri restrictive de circulație pe timp de noapte, între orele 21:00 și 06:00. La fel și în cazul Spaniei și Israelului. În cazul acestor situații mai complicate agreăm formulele de compromis, astfel încât cetățenii să-și poată exercita dreptul la vot”, a mai spus Oleg Țulea. 

În cazul Spaniei, pe 25 octombrie, Guvernul acestei țări a aprobat în ședință extraordinară starea de alertă pentru 15 zile, cu posibilitatea extinderii acestui regim. Potrivit acestei decizii, nu se impune izolarea la domiciliu, însă sunt impuse restricții de mobilitate între provincii, cu posibilitatea de deplasare doar pentru necesitățile argumentate: deplasarea la serviciu, medic, și altele, precizează MAEIE.

”După declararea stării de alertă, ca urmare intervenției Ambasadei Republicii Moldova de la Madrid pe lângă Ministerul spaniol de Externe, s-a recepționat asigurarea de principiu pentru libera deplasare a cetățenilor Republicii Moldova spre cea mai apropiată secție de vot”, informează ministerul de Externe printr-un comunicat.

Totodată, pentru a evita anumite dificultăți, misiunea diplomatică a Republicii Moldova a prevăzut scrisori confirmative publicate pe paginile oficiale, care eventual vor putea fi folosite de către conaționali pentru a atesta intenția acestora de a se deplasa între provincii, către locațiile secțiilor de votare.

Și cetățenii Republicii Moldova din Israel sunt rugați să descarce de pe site-ul ambasadei Republicii Moldova în această țară o scrisoare pe care o vor prezenta autorităților acestei țări pentru a se putea deplasa la secțiile de votare, fără riscul de a fi amendați de către autoritățile israeliene în contextul restricțiilor impuse pe timp e pandemie.  

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

16
Tagurile:
probleme, străinătate, vot
Tematic
CEC nu permite exit-poll-ul și va sesiza organele de drept


Загрузка...
Premierul Ion Chicu

Chicu: Ce se va întâmpla dacă nu vor vota 2/3 din alegători

73
(reînnoit 17:52 28.10.2020)
Premierul Ion Chicu a explicat ce s-ar putea întâmpla în țară dacă la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie nu vor merge cel puțin o treime din alegători.

CHIȘINĂU, 28 oct - Sputnik. La finalul ședinței de Guvern de astăzi, premierul Ion Chicu a vorbit despre scrutinul prezidențial de duminică și a subliniat cât este de important ca alegătorii să meargă la urne. 

"Există un prag pentru care prezența este obligatorie în primul tur, trebuie să se prezinte cel puțin o treime din alegători. Nu trebuie să admitem repetarea turului I, pentru că aceasta va însemna instabilitate și amânarea soluționării unor probleme, aprobării bugetelor pentru anul viitor, a programului cu FMI și altor documente importante. Trebuie să finalizăm procesul electoral cel târziu la 15 noiembrie", a declarat Ion Chicu.

În acest context, prim-ministru a îndemnat moldovenii din țară și pe cei plecați în străinătate să meargă la vot. 

"CEC a depus toate eforturile pentru a organiza aceste alegeri în mod democratic și liber, ca cetățenii să poată participa la acest exercițiu. Deja în spațiul public sunt unii iresponsabili politici care încearcă să blocheze unele birouri electorale, de asta îndemn responsabilii să activeze prompt, or niciunui cetățean al țării nu trebuie să i se îngrădească dreptul la vot. Îndemn cetățenii să meargă la vot, este un eveniment important pentru viitorul țării. Să ne onorăm datoria civică față de stat. Guvernul a cumpărat măști, dezinfectant, astfel ca în birouri să nu fie pericol de contaminare și toți să plecăm sănătoși după ce ne exercităm dreptul la vot", a menționat premierul Ion Chicu.

La scrutinul prezidențial din 1 noiembrie pot participa peste 3,2 milioane de alegători moldoveni. Din acest număr, 2 798 306 alegători sunt atribuiți unităților administrativ-teritoriale de nivelul II, 232 631 nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării, iar 256 203 de cetățenii cu drept de vot au domiciliu înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.

Pentru alegerile președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie au fost constituite 2143 de secții de votare. Dintre acestea, 139 de secții de votare vor fi amenajate pentru cetățenii moldoveni aflați peste hotarele țării, iar 42 de secții de votare au fost amenajate pentru cetățenii din stânga Nistrului. 

CEC a înregistrat opt candidați pentru cursa prezidențială. Este vorba despre Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Igor Dodon, Violeta Ivanov, Maia Sandu, Dorin Chirtoacă și Octavian Țîcu.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

73
Tagurile:
Ion Chicu, scrutin, alegeri
Tematic
Dodon, despre mediile rusești în Moldova după alegeri
Vom intra în carantină după alegeri? Răspunsul lui Dodon


Загрузка...
Distrugătorul de clasa Arleigh Burke

Rusia deja le are în dotare: Ce arme nu pot stăpâni americanii

0
Americanii speră să-și doteze navele cu noi rachete hipersonice, în încercarea de a ajunge forțele armate rusești.

MOSCOVA, 28 oct – Sputnik, Nikolai Protopopov. Zeci de nave și submarine, ocolirea sistemelor de apărare antirachetă, strategia unei lovituri globale rapide – Pentagonul a decis să doteze cu rachete hipersonice toate distrugătoarele de clasa “Arleigh Burke”. Proiectul ambițios presupune reînarmarea a peste 70 de nave. Cu toate acestea, nu e un lucru atât de simplu – proiectarea rachetei nu a fost finalizată, iar distrugătoarele au nevoie de o modernizare profundă. Despre problemele armelor hipersonice americane aflați în materialul RIA Novosti.

Nu vor reuși s-o facă rapid

Conform planurilor Pentagonului, primii care urmează să fie dotați cu arme hipersonice sunt noile submarine nucleare “Virginia” și distrugătoarele „Zumwalt”. Apoi, navele de clasa “Arleigh Burke”, cele mai masive “fanioane” de atac ale Marinei SUA.

Dificultatea constă în faptul că rachetele hipersonice americane nu încap în celulele distrugătoarelor din cauza dimensiunilor lor. Navele necesită o modernizare serioasă: înlocuirea modulelor de lansare cu altele mai încăpătoare, precum și modificarea sistemelor de dirijare a focului. Deocamdată, nu se știe cât vor costa aceste lucrări și cât vor dura.

Multe dintre navele Marinei SUA se află într-o stare nesatisfăcătoare, fapt recunoscut și de cei de la Pentagon. Termenul de exploatare a aproximativ 30 de distrugătoare “Arleigh Burke” se apropie de final, iar modernizarea, pentru care s-au cheltuit deja sute de milioane dolari, nu a îmbunătățit prea mult situația. Mari dificultăți sunt întâmpinate în deservirea radarelor navale și menținerea într-o stare funcțională a centralelor electrice.

Este evident că dotarea unor distrugătoare învechite cu noile sisteme de lansare și arme hipersonice este irațională. În opinia experților, în pofida unor declarații ale Pentagonului, aceste nave vor rămâne în continuare cu rachetele de croazieră “Tomahawk”.

“Nu vor reuși să reechipeze distrugătoarele în mod rapid”, a menționat într-o discuție cu RIA Novosti expertul militar rus Aleksei Leonkov. “Programul, cel mai probabil, va fi realizat în două direcții: vor moderniza doar cele mai “proaspete” distrugătoare “Arleigh Burke”, plus sistemele de lansare a rachetelor hipersonice vor fi instalate pe noi nave. Americanii nu sunt zgârciți în acest sens, sunt gata să cheltuie orice mijloace, doar pentru a restabili echilibrul de forțe și pentru a-și redobândi pozițiile de superioritate”.

Scumpe și de proastă calitate

La rândul lor, analiștii americani consideră că pentru realizarea cu succes a programului de reînarmare a flotei cu rachete hipersonice va fi nevoie fie de niște distrugătoare noi, fie de niște rachete cu dimensiuni mai mici. Prima variantă este preferabilă, pentru că Pentagonul s-a decis în privința rachetelor.

“Drept bază pentru flotă s-a optat pentru un proiect similar celui în cazul trupelor terestre - Advanced Hypersonic Weapon”, specific Leonkov. “Este din două etape, cu combustibil solid. Prima etapă, de accelerare, cea de-a doua – un bloc cu planare. Rachetele cu bazare navală urmează să fie instalate nu doar pe distrugătoarele “Arleigh Burke”, ci și pe submarinele de clasa Ohio și Virginia. Acestea sunt modernizate acum anume cu acest scop”.

În ceea ce privește viitoarele purtătoare de arme hipersonice, Pentagonul examinează deocamdată proiectul navelor de noua generație. Distrugătorul DDG Next urmează să aibă dimensiuni mai mici decât “Arleigh Burke”, însă cu sisteme de lansare mai încăpătoare și cu arme mai puternice.

Reamintim că americanii mai încercaseră să înlocuiască “Arleigh Burke”, însă fără succes – distrugătoarele avansate tehnologic Zumwalt au ieșit din cale afară de voluminoase și au creat multe bătăi de cap marinarilor. Echipamentul și armele erau atât de proaste încât existau mari semne de întrebare în legătură cu capacitatea lor de exploatare.

Așa, peste o săptămână de la lansarea pe apă a primului “Zumwalt”, a ieșit din funcțiune principala centrală electrică, iar nava a rămas blocată în canalul Panama, fiind nevoie de remorcarea ei până la cea mai apropiată bază navală pentru lucrări de reparații. Probleme critice cu sistemul de alimentare au fost detectate și la alte nave “Zumwalt”.

Totodată, costul “Zumwalt” este mai mare decât al portavioanelor. Fiecare distrugător a costat bugetul american aproximativ 4,5 miliarde de dolari. În cele din urmă, în locul a 32 de nave planificate, Pentagonul s-a mulțumit cu trei.

Decizia de a dota “Zumwalt” cu arme hipersonice este legată de faptul că acestea nu au o altă utilitate. Odată ce aceste nave nu sunt bune pentru acțiuni militare, comandamentul mizează pe utilizarea lor în calitate de o platformă pentru testarea noilor rachete.

Speră să ne ajungă din urmă

Purtătoarele submarine de rachete reprezintă în primul rând submarinele multifuncționale “Virginia”. Acestea ar urma să fie reînarmate până în anul 2028. Aceste submarine sunt incluse în așa-numitul program al loviturii globale rapide, care prevede atacuri non-nucleare exacte asupra oricărui punct de pe planetă în decursul unei ore. Trupele terestre vor primi primele sisteme hipersonice un pic mai devreme, în 2023.

Rusia deja are în dotare aceste arme și le testează regulat în cadrul exercițiilor militare.

Așa, despre existența sistemului cu destinație strategică “Avangard” s-a anunțat în primăvara anului 2018. Partea de atac – racheta intercontinentală UR-100H și blocul cu planare, care rezistă la temperaturi ultra înalte, se accelerează în straturile dense ale atmosferei până la 25 mii de kilometri pe oră. Sistemul a început să fie produs în serie acum doi ani, iar primul regiment, înarmat cu „Avangard”, a intrat în serviciul militar în decembrie 2019. Până la finele acestui an, Ministerul Apărării al Rusiei va pune la punct infrastructura din regiunea Orenburg pentru alte două rachete.

Nici flota nu rămâne în urmă. La începutul lunii octombrie Statul Major a anunțat despre testarea cu succes a rachetei hipersonice de croazieră „Țirkon” de la bordul fregatei “Admiral Gorșkov”. Racheta a dezvoltat o viteză de peste 8 Mach (aproximativ 9,5 mii de kilometri pe oră) și a parcurs 450 de kilometric în doar 4,5 minute. În viitor, racheta ar putea distruge ținte aflate la o distanță de o mie de kilometri și va atinge o viteză de până la 9 Mach.

Lansarea rachetei Avangard
© Photo : Министерство обороны РФ

Sistemul urmează să între în dotarea armatei în 2021. Acestea vor fi amplasatei pe navele existente și cele aflate în construcție acum și pe submarine. În special, pentru Flota Navală Rusă, în 2025-2026 vor fi construite două fregate ale proiectului 22350. Prima submarină, înarmată cu “Țirkon”, va deveni submarina nucleară multifuncțională “Kazan”, proiectul “Iasen-M”. Aceasta se află într-o etapă de testare și va fi transmisă marinarilor în decembrie.

Totodată, Rusia dispune de arme hipersonice cu bazare aeriană „Kinjal”. Din 2017, cu astfel de rachete sunt dotate avioanele interceptoare MiG-31K. Câteva purtătoare de rachete staționează deja în districtul militar Sud, iar până în 2024 cu „Kinjal” va fi dotat regimentul aerian din ținutul Krasnoiarsk. Sistemul poate distruge ținte de la o distanță de până la 2000 kilometri. Focoasele acestora pot fi atât convenționale, cât și speciale – cu o sarcină nucleară.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
americani, arme, Rusia
Tematic
Rusia - lider la dezvoltarea noilor tipuri de arme


Загрузка...