Videoconferință cu Prim-ministrul și cu miniștrii cu responsabilități în gestionarea epidemiei COVID-19

Iohannis anunță prelungirea stării de urgență în România cu încă o lună de zile

191
Președintele Iohannis a anunțat astăzi prelungirea cu încă o lună de zile, începând de săptămâna viitoare, a stării de urgență în România.

BUCUREȘTI, 6 apr - Sputnik. Iohannis a declarat la Palatul Cotroceni că va fi nevoie de prelungirea stării de urgență și că în cursul acestei săptămâni va fi elaborat textul decretului.

”La începutul săptămânii voi emite decretul pentru prelunirea stării de urgență cu încă o lună de zile”, a declarat președintele României.

El a mai declarat că a avut o discuție legată de felul în care România își arată solidaritatea și că a decis ca România să trimită o echipă de medici și asistenți în Italia. Aceste cadre medicale, în număr de cel puțin 11, vor pleca cel târziu mâine în zona Milano, a anunțat președintele.

De asemenea, Iohannis a amintit de rectificarea bugetară, explicând că lucrurile stau foarte serios și că e o criză care nu ține doar de sănătatea publică, ci care va afecta și bugetul. În consecință, a precizat președintele, va fi nevoie să se declare o creștere semnificativă a deficitului bugetar pentru că e nevoie de bani mai mulți pentru sănătate și asistență socială, așa că ”vom avea o situație complicată a bugetului”.

Drept urmare, va fi necesară reevaluare a tuturor cheltuielilor din banul public, a avertizat Iohannis.

În final, Iohannis a repetat îndemnul de a respecta măsurile luate de autorități și de a respecta izolarea.

”Evitați orice contact fizic cu oricine. E foarte important. Boala se răspândește de la om la om. Nu dați mâna, nu vă îmbrățișați”, a mai declarat Iohannis.

 

191
Tagurile:
Romania, Stare de urgență, Urgență, stare, Iohannis
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră (1148)
Drum

Șantier fără sfârșit! Încă un an pentru reabilitarea drumului Chișinău-Sculeni

18
(reînnoit 16:08 26.11.2020)
Termenul de reabilitare a drumului R1 Chișinău-Ungheni-Sculeni a fost extins. Iată când va fi dat în exploatare.

CHIȘINĂU, 26 nov – Sputnik. Termenul de reabilitare a drumului R1 Chișinău-Ungheni-Sculeni a fost din nou extins. Astfel, cel puțin până la finele anului 2022 acest drum nu va fi dat în exploatare.

Un amendament la Contractul de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții a fost ratificat astăzi de deputați. Documentul prevede „extinderea datei finale de disponibilitate a mijloacelor financiare acordate în baza Contractului de finanțare până la 30 noiembrie 2021” și prelungirea perioadei de implementare a proiectului propriu-zis până la 31 decembrie 2022. 

Contractul de finanțare semnat între Republica Moldova și BEI are o valoare totală de 75 de milioane de euro și a fost ratificat în aprilie 2011. Extinderea termenului de implementare a proiectului de reabilitare a drumurilor a fost solicitată de Guvernul Republicii Moldova.

Precizăm că termenul de dare în folosință a drumului Chișinău-Ungheni-Sculeni a fost prelungit și anul trecut. Asta deși lucrările la acest drum trebuiau să fie terminate încă acum patru ani.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

18
Tagurile:
drum național, drumuri bune, drumuri rele, drum blocat, drumuri


Загрузка...
Dorel Noroc

Cât ne-ar putea costa importul mașinilor de peste 10 ani

151
(reînnoit 13:51 26.11.2020)
Ministerul Finanțelor anunță că a finalizat procesul de consultare publică a proiectului politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2021. Subiectul a fost discutat în cadrul emisiunii "Contrapunct" cu Secretarul de Stat la Ministerul Finanțelor Dorel Noroc.
Cât ne-ar putea costa importul mașinilor de peste 10 ani

Autoritățile vor să anuleze orice restricții privind vârsta la importul mijloacelor de transport. În schimb, automobilele mai vechi de zece ani vor avea o creştere considerabilă a accizelor de import proporţional vârstei, iar fiecare an în plus la vechimea maşinii va majora substanţial mărimea accizului vamal care va trebui achitat.

"Am introdus un sistem de accizare care va crește odată cu creșterea vârstei mașinii. Am exclus prohibițiile și pentru autoturisme, și camioane, și autobuse, introducând un sistem de accizare în funcție de vârsta mașinii", a declarat Dorel Noroc.

Oficialul mai spune că, prin aplicarea acestor măsuri, autoritățile vor descuraja importul unităților de transport vechi în favoarea stimulării importului de mașini noi. Sistemul de taxare ar putea ajunge chiar la 80-90 la sută din valoarea mașinii vechi. Astfel, dacă proiectul va fi votat în plenul Parlamentului, atunci de anul viitor moldovenii vor putea importa mașini cu o vârstă de peste zece ani, dar taxele vor fi mult mai mari. 

De menționat că, în prezent, automobilele pot fi importate în Republica Moldova doar dacă au o vârstă de până la 10 ani.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

151
Tagurile:
10 ani, mașini, import
Tematic
Din 2021, mașini mai vechi de 10 ani: Iată în ce condiții


Загрузка...
Sistemul HIMARS

De ce sistemul HIMARS este un pericol pentru România, dar nu Rusia

0
(reînnoit 16:33 26.11.2020)
Statele Unite și aliații lor din NATO nu deține arme care cu adevărat și în mod ultimativ ar amenința Rusia în peninsula Crimeea și regiunea Kaliningrad, menționează analistul militar.

Numărul aliaților NATO nu poate fi convertită în calitatea operațiunilor militare, măcar și în Afganistan (talibanii nu sunt adversarul vel mai dotat cu tehnologii).

Americanii nu sunt deranjați de rămânerea în urmă față de Rusia la capitolul tehnologiilor militare (rachete hipersonice, sisteme de apărare antiaeriană și luptă radioelectronică, sisteme submarine robotizate). Exersând tactica “desfășurării războiului hi-tech”, trupele terestre ale SUA au transferat, săptămâna trecută, în câteva ore, pe calea aerului din Germania în România două sisteme de lansare multiplă a rachetelor HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), au efectuat câteva lansări de rachetă de antrenament în direcția Mării Negre și, operativ, au readus lansatoarele la baza Ramstein.

Potrivit publicației Forbes, scurta misiune cu lansări de rachetă în România s-a dorit o demonstrare de forță a armatei americane, „un mesaj pentru Moscova” și o „surpriză cu rachete” pentru grupul de forțe ale armatei rusești din Crimeea. Altfel nici nu se putea, pentru că Marea Neagră „se transformă rapid într-un lac rusesc”, fapt care amenință interesele Statelor Unite.

Evident, două lansatoare HIMARS nu schimbă mult lucrurile în regiune, însă în 2018 în Germania a revenit brigada americană 41 de artilerie, în dotarea căreia sunt două baterii ale HIMARS (36 de lansatoare cu o sumă de 216 salve cu rachete de 227 milimetri).

Americanii consideră că vitează mare de desfășurare a HIMARS va complica contraatacul inamicului: “E dificil să lovești un lansator care se află la sol doar câteva ore” și efectuează atacuri asupra câtorva puncte.

Exerciții similare Rail Gunner Rush, cu sistemul HIMARS, au avut loc mai devreme în Estonia, la o distanță de 110 de kilometric de frontiera rusă. În acest fel, în septembrie 2020, SUA și-au demonstrate “adeziunea față de securitatea regiunii Baltice”. Moscova, la rândul ei, a calificat Rail Gunner Rush drept “provocatoare și extrem de periculoasă pentru stabilitatea regională”.

Spectacol pentru Europa

Armata SUA din Europa are tendința de a ignora interesele aliaților și chiar geografia. Publicația Forbes menționează: “De la țărmul românesc, până în Crimeea sunt doar 250 de mile (400 kilometri) pe Marea Neagră. Sistemele HIMARS, transferate în România reprezintă o amenințare serioasă și imprevizibilă pentru trupele rusești din regiune”.

Comandantul trupelor terestre ale României, generalul maior Iulian Berdilă, confirmă: “Forța fatală demonstrată astăzi la distanță, utilizată în exercițiile de la Marea Neagră, vorbește de la sine înțeles”. De altfel, România se află în plin proces de achiziționare din SUA a propriilor sisteme HIMARS și planifică să încheie procesul de pregătire a exploatării armei în 2022.

S-ar părea că în România a avut loc o demonstrație reușită a compatibilității operative cu sistemele românești, NATO și-a format un mediu operațional și a exersat o variantă eficientă a unei descurajări în teatrul de acțiuni militare. În realitate, personalul american al două M142 High Mobility Artillery Rocket (HIMARS) din cadrul brigăzii 41 de artilerie s-a ambarcat în avioanele MC-130J, a sosit pe baza aeriană românească Kogălniceanu, au interacționat formal cu militarii unității 352 a operațiunilor speciale ale SUA și cu unitățile trupelor terestre ale României. Au tras în gol în Marea Neagră și au revenit în Germania.

Probabil, observăm doar exersarea logisticii, iar într-o luptă reală, brigada de artilerie 41 a armatei SUA va ateriza în Georgia sau Ucraina, mai aproape de inamic.

Chiar și în acest caz, sistemele HIMARS pot fi distruse în aer sau în aerodromuri, în timpul descărcării, mijloacele rusești de spionaj spațial, sistemele de apărare antiaeriene S-400 și sisteme operativ-tactice de rachetă “Iskander-M” nu vor permite acest lucru.

În orice situație, astfel de operațiuni (spectacole) ale armatei SUA în Europa amenință nu atât Rusia, cât România, Statele Baltice și alte platforme de amplasare temporară sau permanentă a sistemelor HIMARS, ale căror muniții reactive și rachete pot fi dotate cu focoase tactice nucleare. Moscova este nevoită să reacționeze, elaborând măsuri de răspuns.

Posibilitățile reale

În condiții de război, sistemul american HIMARS a fost testat pentru prima dată în februarie 2010, în Afganistan. Au fost efectuate două lansări de rachete, care s-au abătut semnificativ de la traiectoria stabilită și au căzut departe de țintă (fapt care a provocat decese în rândul civililor).

Pe perioada de anchetă, exploatarea HIMARS a fost suspendată, însă astăzi armata SUA are în dotare peste 400 de lansatoare.

În Irak, sistemele HIMARS au fost utilizat în luptele cu teroriștii începând cu noiembrie 2015. Au fost efectuate câteva sute de lansări de rachete de diverse tipuri asupra mai multor obiective. Nu există informații cu privire la eficiența acestor acțiuni.

High-Mobility Artillery Rocket System reprezintă un sistem de artilerie cu rachetă de o mobilitate înaltă a armatei SUA, plasat pe șasiurile FMTV, poate transporta șase proiectile reactive de 227 milimetri (similare sistemelor rusești „Uragan” și „Smerch”) sau o rachetă operativ-tactică ATACMS (similară rachetei rusești “Tocika-U”). Poate fi transportat cu avionul C-130 Hercules.

Lipsa propriilor dispozitive de orientare mașina o compensează cu un spectru de containere cu proiectile reactive de diverse tipuri și calibre. Sistemul autopropulsat de lansare poate purta rachete cu diverse caracteristici (neghidate și ghidate). La întreprinderile producătoare, proiectilele și rachetele sunt amplasate în containere de transportare și lansare ermetice, deservirea tehnică nu este prevăzută până la tragere.

Masa de luptă a sistemului autopropulsat de lansare cu setul de muniții este de aproximativ 11 tone. Mașina are capacitatea să atingă o viteză de până la 85 kilometri pe oră, să parcurgă până la un punct de alimentare până la 480 de kilometri. Sistemul este dirijat de un echipaj din trei persoane care se află în interiorul cabinei. Tragerea este posibilă în orice direcție, din unghiuri de până la +60 de grade.

0
Tagurile:
Crimeea, NATO, pericol, SUA, România, rachete
Tematic
România: Rachete Patriot pentru o țară fără lideri patrioți?


Загрузка...