Mărțișor

A venit primăvara: Superstiții și tradiții legate de Mărțișor

269
(reînnoit 21:59 29.02.2020)
Mărțișorul este o tradiție frumoasă care vestește sosirea primăverii. Iată ce superstiții și tradiții sunt legate de această sărbătoare.

Mărţişorul este o tradiție inclusă în patrimoniul imaterial al UNESCO. De-a lungul anilor a primit semnificații diferite. De la vestitor al primăveri la simbol al renașterii.

1 Martie - Obiceiuri şi tradiţii

În această zi femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă timp de o lună, ca semn al sosirii primăverii. În țara noastră obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu acesta se oferă adesea şi flori - ghioceii.

Mărţişorul în trecut

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Iarna a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea şi ghiocelul a îngheţat, însă Primăvara a dat la o parte zăpada, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor. O picătură de sânge fierbinte a căzut pe floare făcând-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului fac trimitere la sângele roşu pe zăpada albă.

Se spune că în vechime mărţişorul era confecţionat din două fire răsucite de lână colorată - albă şi neagră sau albă şi albastră - şi era dăruit în prima zi din luna martie. Obiceiul mărţişorului este de fapt o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului - primăvara, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei.

Mărţişorul tors de Baba Dochia

Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. De aceea, mărţişorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu "funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un șnur bicolor".

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărțişorului, albul însemnând pace, iar roşul - război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Mărţişorul aduce belşug în casă

Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărţişorul serveşte celor care îl poartă "ca un fel de amuletă", dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit "trebuie să-l poarte cu demnitate".

În prezent, mărţişorul este purtat pe toată durata lunii martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini.

Pomii sunt împodobiţi cu mărţişoare

La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare. În Transilvania, mărţişoarele se atârnă de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele.

Mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.

269
Tagurile:
superstiții, Tradiții, martisor, primavara, maine
Тема:
Sărbătorile primăverii - Mărțișor 2020 (36)
Tematic
Impresii de primăvară: Cum s-a desfășurat Festivalul Internațional de Muzică "Mărțișor"


Загрузка...