Râul Bâc lângă satul Bulboaca

Deja de 15 ani în râul Bâc nu mai există nimic viu, în afară de microbi

195
Președintele organizației teritoriale a Mișcării Ecologiste din Moldova, Vladimir Garaba, și-a împărtășit opiniile în legătură cu problema mirosului neplăcut care persistă în ultimele săptămâni în Chișinău.

CHIȘINĂU, 6 sept – Sputnik. Cu toate că și întreprinderea de producere a alcoolului, și instalațiile de epurare a apei sunt vinovate de poluarea râului Bâc, totuși mirosul neplăcut care persistă în ultimul timp în Chișinău nu provine de la ele, a declarat Vladimir Garaba în studioul radio Sputnik Moldova.

Potrivit ecologului, există câteva surse de poluare a râului Bâc în Chișinău. Este necesar de efectuat analize speciale care să stabilească de unde provine acest miros insuportabil în Capitală. Fără aceste analize este greu de judecat. Expertul a subliniat că deversarea în Bâc a apelor reziduale de la întreprinderi reprezintă o problemă veche a Capitalei care așa și nu a fost rezolvată până în momentul de față.

„Și iată rezultatul: în Chișinău persistă un miros infernal și nimeni nu știe de unde provine. Această poluare prezintă un pericol pentru sistemul ecologic al râului Bâc în care deja de mai mulți ani nu mai există nici o vietate, în afară de microbi patogeni. Începând cu anul 2003, oricât de stăruitor am căutat, nu am găsit nici un organism viu”, a menționat Garaba.

Râul, otrăvit de scurgerile menajere din Capitală, își continuă cursul. În raionul Anenii Noi apele Bâcului sunt folosite din plin în agricultură: pentru irigare, adăpatul vitelor. Ulterior, noi consumăm alimentele care au fost produse cu utilizarea acestei ape.

Ecologul consideră că stația de epurare, care de cele mai multe ori este considerată cauza mirosului pestilențial din oraș, nu are nimic de-a face cu acest lucru deoarece ea (stația) dispune de instalațiile necesare și de reactive pentru neutralizarea mirosului urât.

„În opinia mea, acest miros are o altă sursă, foarte puternică, sau câteva surse, care deocamdată nu au fost depistate de către specialiști. În Capitală există circa 50 de conducte prin care întreprinderile deversează ceva în râul Bâc. Este necesară o muncă serioasă din partea ecologiștilor pentru a identifica cine se face vinovat”, a declarat Garaba.

195
Tagurile:
miros neplăcut, râul Bâc, ecologie, Vladimir Garaba
Tematic
Cine se face vinovat de mirosul urât din Capitală: Procuratura a pornit 2 dosare penale
A fost găsită sursa mirosului urât în Capitală – explicația „Apă-Canal Chișinău”
Polița de asigurare

Poate sau nu un angajat să-și cumpere poliță medicală: Comentariul CNAM

12
(reînnoit 12:57 24.01.2021)
Până la 31 martie, cetățenii mai au timp să-și procure prima de asigurare medicală obligatorie la jumătate de preț. Sunt însă și categorii de persoane care nu pot beneficia de aceste reduceri.

CHIȘINĂU, 24 ian – Sputnik. Persoanele angajate nu pot cumpăra prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă în mod individual. Salariații fac parte din categoria de plătitori ai primei AOAM în formă de contribuţie procentuală din salariu şi alte recompense, prevăzute prin lege. Aceste persoane dețin statut de persoană asigurată angajată, astfel ele nu pot beneficia de dreptul de a procura polița de asigurare, pentru care, dacă este cumpărată până la 31 martie costă la jumătate de preț mai ieftin, iar pentru unele categorii de persoane chiar și până la 70%.

Într-un răspuns pentru Sputnik Moldova, specialiștii Companiei Naționale de Asigurări în Medicină ne-au comunicat că sunt obligate să se asigure în mod individual prin achitarea primelor de AOAM în sumă fixă doar persoanele fizice neangajate şi neasigurate de către Guvern.

„Suplimentar, salariaţii al căror statut de persoană asigurată a fost suspendat conform art. 6 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 1585/1998 se atribuie la categoria persoanelor care sunt obligate să se asigure în mod individual în termen de 30 de zile calendaristice de la data suspendării contractului individual de muncă”, precizează CNAM la solicitarea Sputnik cu privire la categoriile de persoane care pot procura prima de asigurare în mod individual.

În acest sens, Anexa nr. 2 la Legea nr. 1593/2002 stabileşte categoriile de plătitori, persoane neangajate, care achită prima AOAM în sumă fixă, după cum urmează:

  • proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă, indiferent de faptul dacă au dat sau nu aceste terenuri în arendă sau folosinţă pe bază de contract, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi severe, accentuate ori medii şi a pensionarilor;
  • fondatorii de întreprinderi individuale, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi severe, accentuate ori medii şi pensionarilor;
  • persoanele fizice care, pe bază de contract, iau în arendă sau folosinţă terenuri cu destinaţie agricolă, cu excepţia grădinilor şi loturilor pentru legumicultură;
  • titularii de patentă de întreprinzător, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi severe, accentuate ori medii şi pensionarilor;
  • persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente în domeniul comerţului cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu mărfuri supuse accizelor;
  • persoanele fizice care dau în arendă unităţi de transport, încăperi, utilaje şi alte bunuri materiale, cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă, cu excepţia grădinilor şi loturilor pentru legumicultură;
  • persoanele fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi severe, accentuate ori medii şi pensionarilor;
  • mediatorii, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, experţii judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreţii, traducătorii, administratorii autorizaţi, indiferent de forma juridică de organizare a activităţii, neangajaţi, care au obţinut atestat, licenţă sau autorizaţie în modul stabilit de lege;
  • persoanele neangajate care exercită independent profesiunea de medic de familie în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411/1995;
  • alţi cetăţeni ai Republicii Moldova care nu sunt angajaţi, nu fac parte din niciuna din categoriile enumerate mai sus şi nu sunt asiguraţi de Guvern, şi care fac dovada aflării în Republica Moldova pentru cel puţin 183 de zile (pe parcursul anului bugetar);
  • străinii cărora li s-a acordat dreptul de şedere provizorie pe teritoriul Republicii Moldova pentru reîntregirea familiei, pentru studii, pentru activităţi umanitare sau religioase şi care nu sunt angajaţi, dacă tratatele internaţionale nu prevăd altfel.

Prima AOAM constituie o sumă fixă sau o contribuţie procentuală din salariu şi alte recompense, pe care asiguratul este obligat să o plătească în fondurile de asigurare medicală obligatorie pentru preluarea de către asigurător a riscului financiar în caz în boală. Amintim, angajații asigurați vor trebui să achite din acest an 9% lunar pentru polița de asigurare, comparativ cu 4,5% cum era până la finele lui 2020. Anterior, 4,5% din costul primei de asigurare era achitată de angajator.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

12
Tagurile:
prima de asigurare medicala obligatorie, prima de asigurare medicală
Tematic
Cât va costa polița de asigurare medicală în anul 2021
Ion Chicu spune ce riscă moldovenii care revin în țară și nu vor procura polița medicală


Загрузка...
Poliția de Frontieră - Vama Leușeni

Mai mulți pleacă decât vin: Câți moldoveni au ieșit din țară timp de 24 de ore

33
(reînnoit 10:58 24.01.2021)
Se pare că pandemia nu îi mai sperie pe cei care vor să vină sau să plece din Republica Moldova. Fluxul de traversări a frontierei de stat crește de la o zi la alta.

CHIȘINĂU, 24 ian - Sputnik. Peste 11 mii de persoane au ieșit din Republica Moldova în ultimele 24 de ore. Poliția de Frontieră informează că din cele 21 025 de traversări, 11 500 s-au înregistrat pe sensul de ieșire din țară. Pe sensul de intrare în Republica Moldova s-au înregistrat 9 525 traversări persoane, dintre care 4 748 treceri la frontiera moldo-română, 3 575 treceri la frontiera cu Ucraina și 1 202 treceri aeriene. 

Toate cele peste 21 de ii de persoane care au traversat frontiera de stat au fost supuse screening-ului. Din aceștia, 315 au completat fișe epidemiologice individuale. La trecerea frontierei de stat nicio persoană nu a prezentat simptome ale infecției de tip Covid-19. 

De precizat, măsurile de prevenire şi control a infecţiei COVID-19 la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova au fost prelungite. Astfel, Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecţiei Sociale în continuare stabilește lista ţărilor cu risc epidemiologic sporit sau scăzut de transmitere a COVID-19, clasificate în zone roşii şi verzi.

Această listă se actualizează o dată la 14 zile, în ziua de vineri şi intră în vigoare în ziua de luni a săptămânii următoare. Se permite intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a străinilor și apatrizilor care declară că vin din țările clasificate ca zonă verde și se interzice celor care vin din țările clasificate ca zonă roșie, cu excepții.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

33
Tagurile:
Poliția de Frontieră, peste frontieră, regim de frontieră


Загрузка...