Examen - Imagine Simbol

Rezultate BAC 2019: Date preliminare ale sesiunii de bază a examenului de Bacalaureat

1509
(reînnoit 14:00 26.06.2019)
Ministerul Educației Culturii și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare aduc sincere felicitări absolvenților care au promovat examenul, dorindu-le succese la admitere în instituțiile de învățământ superior.

CHIȘINĂU, 26 iun – Sputnik. La sesiunea de Bacalaureat 2019 au fost admiși 10 mii 583 candidați din licee, 3692 candidați din colegii și centre de excelență, 193 de candidați din universități, 229 de candidați care s-au înscris în regim extern și 2467 de restanțieri din sesiunile anterioare, în total – 17164 de candidați.

Rata de promovare a absolvenților din licee este de 87,41 la sută, cu circa 4 puncte procentuale mai mare decât anul trecut, la aceeași etapă. Astfel, dintre cei 10 mii 583 de liceeni, 9251 au promovat examenul de Bacalaureat.

Rezultate BAC 2019
© Sputnik / Александр Кряжев

Chiar dacă pentru candidații din colegii și centre de excelență examenul de Bacalaureat nu reprezintă etapa finală a studiilor, aproape jumătate dintre ei au promovat examenul. Astfel, dintre cei 3692 de candidați admiși, au susținut examenul de Bacalaureat 1768 de candidați. Rata de promovare pentru candidații din colegii și centre de excelență constituie 47,89 la sută.

Din 2467 de restanțieri din sesiunile anterioare au promovat examenul 456 de candidați, ceea ce constituie 18,48 la sută.

În total, au promovat examenul de Bacalaureat în sesiunea de bază, până la desfășurarea contestațiilor, 11658 de candidați, ceea ce constituie 67,92 la sută din numărul total admiși în sesiune, rata promovabilității fiind în ascensiune cu circa 5 puncte procentuale față de anul precedent.

În 2018, la aceeași etapă, au susținut examenul 11369 (62,64 la sută) candidați, iar ulterior, după examinarea contestațiilor și sesiunea suplimentară, numărul absolvenților a crescut la 13150 (71,41 la sută).

Numărul candidaților cu nota medie mai mare sau egală cu 8 este de 2371, față de 1843 în 2018, iar 535 de candidați au nota medie mai mare sau egală cu 9, în comparație cu 359 în 2018. Media 10 la examenul de bacalaureat a fost obținută, până în acest moment, de către 11 candidați.

Totodată, în acest an doi candidați au fost scoși de la examen pentru fraudă.

În perioada 26-27 iunie 2019, candidații care nu sunt de acord cu nota obținută sau notele obținute pot depune contestații la Centrele de Bacalaureat între orele 9:00–18:00.

În aceiași perioadă, fiecare candidat își va putea vedea lucrările verificate la adresa www.bac.edu.md în baza unei parole oferită de instituția de învățământ în care și-a făcut studiile.

Rezultatele finale ale sesiunii de bază vor fi anunțate pe data de 4 iulie, după examinarea contestațiilor.

În perioada 15-22 iulie 2019 va fi organizată sesiunea suplimentară a examenului de Bacalaureat.

Pentru participarea la sesiunea suplimentară, în zilele de 4-5 iulie, candidații vor depune o cerere în scris la Centrul de Bacalaureat în care au susținut probele în sesiunea de bază.

1509
Tagurile:
2019, sesiune, examene, rezultate preliminare, BAC, Moldova
Tematic
Psiholog: De ce elevii nu se pot concentra în timpul examenelor de BAC
Rezultate BAC 2019: Când vor fi anunțate notele la examen
Celule canceroase

Aceste două alimente pot cauza cancer - oncolog rus

2
(reînnoit 07:08 28.10.2020)
Un oncolog rus a spus că riscul de a dezvolta cancer la sân sau pancreatic creşte în cazul consumului excesiv al acestor două alimente. Acestea pot alimenta tumorile maligne.

BUCUREŞTI, 28 oct – Sputnik. Consumul excesiv de zahăr și de carne roșie poate crește riscul de dezvoltare a cancerului, spune un oncolog rus.

Zahărul contribuie la dezvoltarea obezității, care poate duce la hipertensiune și la diabet de tip 2, o boală adesea asociată cu dezvoltarea cancerului, a declarat pentru canalul Zvezda TV Konstantin Titov, șeful Departamentului de chirurgie și oncologie de la Universitatea rusă de Prietenie dintre Popoare.

Potrivit specialistului, tumorile au nevoie să fie hrănite pentru a crește. Glucoza este o componentă perfectă pentru aceasta.

„Se formează adesea tumori maligne precum cancerul pancreatic, cancerul de sân și altele”, a explicat medicul, citat de Sputnik France

De asemenea, Titov a avertizat cu privire la pericolul reprezentat de consumul de alimente preparate pe grătare pe cărbune din cauza concentrației mari de agenți cancerigeni din carnea astfel gătită.

Anterior, cercetătorii israelieni au avertizat cu privire la riscul dezvoltării cancerului gastrointestinal legat de consumul de alimente bogate în antioxidanți precum ceaiul negru, ciocolata, nucile și fructele roșii.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

2
Tagurile:
Oncolog, alimente, cancer
Tematic
Cât poate rezista COVID-19 în alimentele congelate: Iată ce susțin oameni de știință
Alimentele de calitate proastă cresc mortalitatea cu 7%


Загрузка...
Muzeul Țăranului din Molovata

Idei de afaceri de milioane, sugerate de Ion Ștefăniță: casele tradiționale țărănești

45
(reînnoit 14:06 27.10.2020)
Am pierdut câte o biserică de lemn anual, câte un monument istoric din Chișinău lunar, iar 80% din conacurile din țară sunt într-o stare deplorabilă. Acesta este tabloul arhitectural. Chiar și așa, avem ce valorifica: casele țărănești și obiective turistice deosebite.

CHIȘINĂU, 27 oct - Sputnik. Satele moldovenești devin tot mai pustii fiindcă oamenii îmbătrânesc și puțini tineri se încumetă să locuiască la țară. Totuși, la începutul pandemiei de COVID-19, am văzut că anume acolo mulți oameni și-au găsit refugiul, inclusiv unii dintre cei stabiliți de ani buni în oraș. Dacă muncesc la calculator, atunci oamenii pot să locuiască și în sate, la sute de kilometri depărtare de Capitală, acolo unde liniștea, aerul proaspăt și ciripitul păsărilor fac ziua mai frumoasă oricui. Directorul Agenției de Inspectare și Reabilitare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, consideră că această situație este o oportunitate pentru a desfășura o campanie de renaștere a satelor moldovenești.

Ion Ștefăniță
© Sputnik / Rodion Proca
Ion Ștefăniță

În cadrul unui interviu exclusiv pentru Sputnik Moldova, Ion Ștefăniță a oferit mai multe detalii despre acest proiect, dar și a prezentat întreg tabloul cultural-arhitectural al țării. 

Domnule Ștefăniță, ce presupune de fapt proiectul "Renaștem satele Moldovei" și cum anume sperați să motivați moldovenii să se întoarcă în sate?

Am început să fac o inventariere a localităților încă din 2010 și am vizitat peste 1200 de sate. Astfel, am constatat că localitățile nu mai sunt acelea pe care le-am văzut eu în copilărie, populate, cu gospodari, cu țărani care mișunau ca furnicile. Hemoragia socială a depopulat satele. Avem un patrimoniu cultural nevalorificat. Este vorba despre aceste case tradiționale care merită să fie valorificate și restaurate. Am decis să dau eu un exemplu în acest sens și la sfârșitul anului 2019 am achiziționat o casă țărănească la Molovata, în care, timp de 20 de ani, nu a locuit nimeni. Din această locuință planificăm să facem "Muzeul țăranului".

Ce lucrări de restaurare ați reușit să faceți și cât de greu a fost?

Am început să valorific această gospodărie inițial printr-o curățenie generală. Apoi, am continuat reabilitările. În cămară s-a dat cu var, în casa mare unde era probleme de umeditate s-a dat rezistență peretelui din spate, s-a văruit. S-a muruit apoi cu var și nisip. S-a adaptat un bloc sanitar. Am păstrat în tocmai autenticitatea, uși vechi și ferestre. S-a amenajat curtea, iar în final s-a amenajat casa mare, tinda și cămara. Expoziția a fost completată cu ajutorul unei campanii pe care am demarat-o, cu genericul "Intră în istorie dăruind muzeului un obiect" și unii localnici, nu doar din Molovata, au intervenit cu donații, covoare, instrumente, veselă. Și încă un aspect important - tot ce se face se face la clacă, exact ca pe timpuri și acest proiect transmite mesajul pentru o clacă națională. 

  • Muzeul Țăranului din Molovata
    Muzeul Țăranului din Molovata
    © Photo : Ion Ștefăniță
  • Muzeul Țăranului din Molovata
    Muzeul Țăranului din Molovata
    © Photo : Ion Ștefăniță
  • Muzeul Țăranului din Molovata Muzeul Țăranului din Molovata
    Muzeul Țăranului din Molovata
    © Photo : Ion Ștefăniță
1 / 3
© Photo : Ion Ștefăniță
Muzeul Țăranului din Molovata

Știm că aveți o inițiativă să faceți un traseu turistic care să cuprindă cinci sate, inclusiv și Molovata. La ce etapă sunteți cu acest proiect?

Acest proiect este împărțit în trei module. Acum suntem la modulul 1 cu acest muzeu al țăranului. Atunci când vom găsi susținere financiară acestui proiect, evident că aplic la diferite fonduri și încerc în toate părțile, mai vrem să salvăm alte 6 case țărănești. Ulterior, să fie creat un traseu turistic local al satelor de pe Nistru. Și Molovata Veche, și Oxentea, și Holercani, și la Marcăuți - peste tot există un patrimoniu care merită să fie valorificat și inclus într-un traseu turistic național și, de ce nu?, internațional. Dumnezeu ne-a dat tot ce putea să-i dea unui popor, terenuri fertile și o climă favorabilă. 

Credeți că peste ani casele vechi de la țară vor valora mai mult decât în prezent? Merită ca oamenii să investească în astfel de imobile?

Când eram la practica arheologică în anul 2000, în satul Butuceni din rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi, casele costau 250 de dolari. După ce zona a fost pusă în valoare ca destinație turistică, s-au dezvoltat agropensiunile, iar acum o locuință ridică un preț de minim 60 de mii de euro. Iată ce înseamnă valoarea turismului. Nu este exclus că după ce va fi dezvoltat acest traseu turistic al satelor de pe Nistru prețurile la case se va majora. Prețurile acum sunt accesibile, chiar și la terenuri. De exemplu, un rând de viță de vie costă 100 de euro, iar un ar de teren 1500 de lei. 

Casele vechi din Molovata Nouă
© Photo : Ion Ștefăniță
Casele vechi din Molovata Nouă

Știm că și dumneavoastră sunteți unul dintre moldovenii care în pandemie a muncit online fiind la țară. Ce proiecte ar mai trebui de implementat în sate ca oamenii să vrea să locuiască la țară?

Cât timp m-am aflat la țară am fost în comunicare cu natura, cu acest mediu care cu adevărat te restartează și te motivează să realizezi cât mai multe. Desigur că dacă specialiști din diverse domenii ar reveni la sate, fiți siguri că poate exista o dezvoltare durabilă a localităților. Este important ca politica statului să fie îndreptată spre îmbunătățirea condițiilor de viață, vorbim de gazificare, alimentare cu apă, sisteme de canalizare și o infrastructură modernă. Pandemia i-a făcut pe mulți să analizeze atent. Sunt posibilități de a munci și la sate, inclusiv prin afacerile inteligente în agricultură. Am întâlnit mulți moldoveni plecați peste hotare care mi-au mărturisit că le este dor de casă și s-ar întoarce, doar să fie stabilitate. 

Ce se întâmplă cu monumentele protejate din raioanele țării? Dacă ați putea să ne spuneți unde e nevoie urgent de intervenit pentru a fi salvate și ce șanse au să devină puncte de atracție turistică?

În cadrul verificărilor am constat că avem un tablou trist -  un traseu al conacurilor abandonate. 80 la sută dintre ele necesită proiecte investiționale. Dacă mergem la nord vom vedea conacul Rosetti-Roznovanu din Lipcani, raionul Briceni, care este un conac ruinat. Dacă veniți de la Ungheni puteți vizita conacul Ciolac-Malski din Bahmut, raionul Călărași, care la fel are o încărcătură istorică, dar cu regret este în degradare. Dacă veți face o excursie în Lunca Prutului, în raionul Nisporeni veți cunoaște conacul lui Gonata din Zberoaia, și aici situația este tristă. Mai avem situație similară și la est - conacul Janowski (Dragălina) din Gura Bîcului, Anenii Noi. La fel și conacul lui Nicolae Apostolopulo din Saharna, Rezina. 

Casă părăsită. Chișinău, strada Alexandru Lăpușneanu
© Sputnik / Cristina Bumbu-Dănuță
Casă părăsită. Chișinău, strada Alexandru Lăpușneanu

Ce monumente istorice Moldova a pierdut în ultimii ani și cine se face vinovat de asta? 

În ultimii ani țara noastră a pierdut 25 de biserici din lemn. Am constat că am pierdut câte o biserică de lemn pe an. Ele în registru există, dar când am mers la fața locului, de fapt, nu mai sunt. La Petrușeni, la Hiliuți, la Cotul Morii, nu mai găsiți bisericile. Este o situație tristă, căci legea rămâne doar pe hârtie. Acest domeniu al patrimoniului nu a fost valorificat. Responsabili sunt toți, de la primăriile locale, consiliile locale, raionale, puterea centrală și chiar și cetățenii, toți trebuiau să ia măsuri și să raporteze aceste cazuri. Statul și-a luat angajamentul să acorde bani pentru valorificare, căci ele o dată la 10 ani au nevoie de proiecte de consolidare. 

Domnule Ștefăniță, nu doar în sate avem probleme, ci și în orașe, inclusiv în Capitală. Multe instituții culturale au ajuns într-o stare deplorabilă. Câte monumente ați reușit să salvați de când ocupați funcția de director al Agenției de Inspectare și Reabilitare a Monumentelor?

În Chișinău, câte un monument pe lună era demolat, a nimerit sub lama buldozerului. Se întâmpla din cauza construcțiilor ilegale, anexe, mansarde, intervenții care au afectat obiectivele protejate. După 10 ani de activitate vă spun că ritmul masiv de demolare a fost stopat. Ultima tentativă a fost în data de 27 august 2014, pe strada Petru Rareș 55. Am reușit atunci să intervenim chiar dacă era zi de odihnă. De atunci, totuși am reușit să avem mai multe obiective reabilitate, cum ar fi clădirea fostului Seminar Teologic de pe strada Kogălniceanu 66 sau pe Kogălniceanu 63, unde azi este sediul ANSA, Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin, clădirea de la Registru, Muzeul Național de Istorie. Sunt mișcări spre bine, dar dacă să punem pe balanță, într-adevăr trebuie să depunem mult efort ca să avem realizări mai mari. 

Органный зал
© Sputnik / Miroslav Rotari
Органный зал

Ce monumente din Chișinău credeți că necesită urgent de reabilitat?

Unul din obiectivele istorice care se ruinează este Moara Roșie. Dacă mergem pe lângă Președenție și Parlament, sunt alte două case istorice pe care eu le-am numit Versailles de Chișinău. Sunt deosebite atât pe interior, cât și pe exterior. După 30 ani, vedem că patrimoniul cultural la noi nu este o prioritate. Ca un medic care am stabilit o diagnoză, chem autoritățile să intervenim și să salvăm aceste mărturii ale trecutului. 

Un alt aspect nevalorificat din Capitală sunt galeriile subterane. Știm că ați avut mai multe inițiative ca acestea să fie transformate în vinoteci sau măcar ușile lor să fie închise pentru ca să nu fie transformate în gunoiște. Credeți că autoritățile au posibilitate să investească în modernizarea lor sau măcar să le întocmească actele pentru ca să poată fi oferite în gestionare agenților economici? 

Am studiat galeriile subterane și pot confirma că există un patrimoniu deosebit și în acest spațiu subteran. Sunt mai multe galerii care pot fi valorificate economic, dar în acest caz împreună cu Institutul Patrimoniul-Cultural al Academiei de Științe trebuie să fie făcută nota istorică la fiecare. După această inventariere, obiectivele pot fi supuse unui parteneriat public-privat, astfel ca agenții economici să aibă misiunea de conservare și restaurare ca să poată fi valorificate în vinoteci, atelier de creație, atelier de manufactură. 

Obicte vechi tradiționale care vor fi restaurate
© Photo : Ion Ștefăniță
Obicte vechi tradiționale care vor fi restaurate

Spuneați anterior că bugetul pentru restaurarea monumentelor istorice și a întreg patrimoniului cultural din țară nu este suficient pentru a realiza obiectivele propuse. Din ce surse financiare reușiți să realizați proiectele până acum? Care este bugetul în prezent și dacă a crescut în ultimii ani?

În 2009 bugetul era de 3 milioane de lei, acum avem 17 milioane de lei. Totuși, cele mai multe proiecte de succes au fost realizate cu suportul partenerilor străini. Este vorba despre conacul Manuc Bey, Cetatea Soroca, Biserica Adormirii Maicii Domnului din Căușeni, Sala cu Orgă, fostul liceu Dadiani.

Conacul lui Manuc Bey
© Photo : Miroslav Rotari
Conacul lui Manuc Bey

Ce părere aveți despre blocurile de locuințe care se construiesc în ultimii ani în Chișinău și care de multe ori nici nu se încadrează în planul estetic al orașului? Cu cine de fapt reprezentanții companiilor de construcții se sfătuiesc atunci când vine vorba de înălțimea pe care trebuie să o aibă clădirile și culorile acestora?

Chișinăul a fost inițial un sat, iar treptat a devenit oraș. A avut mai multe planuri urbanistice, inițial la 5 niveluri, peste 20 de ani în 1971 a ridicat vertical orașul la nivelul 9, 12 și chiar și 16.

Дом купца Назарова, последние лет десять просто разрушается. Ему около 150 лет.
© Sputnik / Мирослав Ротарь
Дом купца Назарова, последние лет десять просто разрушается. Ему около 150 лет.

Mai târziu, orașul s-a extins și pe orizontal, și pe vertical. Ultimul plan a fost aprobat în 2007 și a rămas mai mult pe hârtie. Orașul după independență s-a dezvoltat prin anarhie, în corupție, ceea ce a dus la un haos în amenajarea cartierelor. Acum trebuie să fie un plan zonal pentru fiecare cartier în parte, la capitolul înălțime, funcționalitate, aspect ca agentul economic să cunoască ce se poate de construit, unde și cu ce funcționalitate într-un sector sau altul. În prezent, avem totuși un haos, avem mansarde ilegale, construcții anexe la balcon, ceea ce a știrbit din autenticitate, iar în caz de cutremur ele nu sunt stabile. 

Vedem foarte mulți locuitori ai orașului, inclusiv pe dumneavoastră și pe primarul Ion Ceban că vă deplasați prin oraș cu bicicletele. Cât de adaptat este Chișinăul pentru acest mijloc de transport?

Pentru a fi un oraș prietenos cu bicicliștii trebuie amenajată infrastructura. Consider că este spațiu suficient pentru a proiecta pistele pentru cicliști în toate sectoarele Capitalei, deoarece urbanismul sovietic a proiectat mereu spații pietonale largi și carosabile mari, iar din contul lor se pot face pistele. Cu siguranță, și la noi cicliștii ar putea avea aceleași condiții ca cei din Copenhaga sau Olanda. Trebuie să dezvoltăm o politică ecologică, cât mai multe străzi pietonale și mai puține mașini. 

Велосипедная дорожка
Велосипедная дорожка

Credeți că dacă s-ar investi mai mulți bani în monumentele turistice din țară, numărul turiștilor ar putea să crească? 

Investițiile în domeniul turistic cu siguranță nu sunt în zadar. Vă pot da exemplul Franței, care în 2013 a obținut 43 de miliarde de euro din turism, adică mult mai mult decât din economia grea. Un alt exemplu este Muzeul Louvre din Paris. Un turist care vine în Franța să viziteze acest monument stă cel puțin trei zile acolo și cheltuie minim în oraș 120 de euro. Louvre este vizitat anual minim 7 milioane de turiști, doar să ne imaginăm câți bani vin doar din acest obiectiv. Vreau ca moldovenii să conștientizeze că Republica Moldova are patrimoniu bogat și dacă va fi valorificat economic, putem dezvolta un sat, un oraș, o țară. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

45
Tagurile:
Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelo, demolarea monumentelor istorice, restaurarea monumentelor, monumente istorice, monumente
Tematic
Ion Ștefăniță: Câte monumente ale lui Ștefan cel Mare sunt sub ocrotirea statului
26 de monumente istorice riscă să fie demolate în Capitală


Загрузка...