Săpături arheologice la Chișinău

Arheologii sunt șocați: Misterul galeriilor descoperite în Chișinău

3513
(reînnoit 15:30 20.05.2019)
Studiile efectuate în prezent de arheologii moldoveni sunt unice în felul lor: arheologia urbană este slab dezvoltată în țară, iar cea subterană – și mai puțin.

CHIȘINĂU, 21 mai – Sputnik, Daria Cernega. În centrul Chișinăului săpăturile arheologice sunt în plină desfășurare.

Oamenii de știință moldoveni studiază galeriile care au fost descoperite întâmplător sub clădirea Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Aproape pe brânci

Descoperirea a fostă făcută în timpul lucrărilor de hidroizolare a temeliei Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Când au sosit la fața locului, arheologii au fost nevoiți să se târască pe brânci pentru a pătrunde în galeria care fusese descoperită în timpul lucrărilor de reparație. Savanții s-au pomenit într-un tunel plin cu deșeuri de construcție. După ce galeria subterană a fost curățată, a ieșit la iveală zidăria din cărămidă, bine păstrată. Cercetând pereții, arheologii au ajuns la concluzia că galeria a fost construită probabil în perioada anilor 1902 – 1905, când a fost ridicată clădirea gimnaziului de băieți, unde acum își are sediul Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

„Am găsit fragmente de cărămidă cu marca comercială „Purcel”. Aceasta este denumirea unei fabrici de cărămidă din Chișinău din acele timpuri. La răscrucea secolelor XIX – XX, practic toate clădirile din capitală erau construite din cărămizi de producție locală”, a spus arheologul Sergiu Musteață.

© Sputnik / Nicu Goncear
Săpături arheologice în Chișinău

Galeriile nu au dimensiuni prea mari: un metru treizeci în înălțime și un metru jumătate în lățime. De aceea savanții lucrează mai mult îndoiți de spate.

Arheologii încă nu au o explicație definitivă cu privire la funcția pe care o îndeplineau aceste galerii secrete. Ei sunt siguri de un singur lucru: acestea erau încăperi pentru uz gospodăresc. De exemplu, acestea puteau fi utilizate ca sisteme de ventilație sau ca rețea de canalizare. Specialiștii nu susțin ipoteza utilizării tunelurile drept adăpost.

„Cei care administrează astăzi clădirea nu știau de existența galeriilor subterane. Ele au fost închise, cel mai probabil după Al Doilea Război Mondial, când clădirea a fost reconstruită.”, opinează arhitectul Sergiu Ciocan.

Proiectul de studiere a galeriilor de sub Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice va fi finalizat în septembrie. Atunci savanții vor prezenta publicului concluziile lor.

© Sputnik / Nicu Goncear
Săpături arheologice în Chișinău

O nouă direcție a științei

Cercetările efectuate la ora actuală de către arheologii moldoveni sunt unice în felul lor.

Sergiu Musteață a mărturisit că la noi în țară arheologia urbană este slab dezvoltată, iar arheologia subterană - și mai puțin.

„Până în prezent, cea mai mare parte din experiența noastră am căpătat-o în procesul săpăturilor efectuate la suprafața solului. Evident, săpăm și mai în adânc, pentru a descoperi stratul cultural. Însă la construcțiile subterane lucrăm mult mai rar. Pentru prima dată am pătruns atât de mult în adâncime”, a menționat Musteață.

Săpăturile se desfășoară în cadrul primului proiect arheologic urban „Chișinăul subteran”. Galeriile de sub Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice fac parte din cele mai importante descoperiri. Potrivit savanților, în Capitala Moldovei mai este încă foarte mult de lucru.

”În Chișinău există foarte multe construcții subterane. Este vorba de subsoluri, galerii, dintre care unele ar putea să dateze încă din sec. XVII. Cu părere de rău, acestea nu sunt incluse în circuitul științific. Sper că, în urma acestor studii, vom pune bazele unei noi ramuri a arheologiei – cea de studiere a subteranelor urbane”, a specificat arheologul Ion Tentiuc.

Potrivit lui Tentiuc, presupunerea că orașul Chișinău ar fi bogat în galerii subterane se bazează pe faptul că, pe vremuri, orașul era locul unde se intersectau comercianții. Beciurile erau construite pentru păstrarea produselor. Arheologii intenționează să studieze și alte orașe care aveau, în evul mediu, o mare importanță comercială. Printre ele se numără Lăpușna, Cahul și Soroca.

3513
Tagurile:
Chișinău, săpături arheologice, arheologi, Galerii
Тема:
Legendele Chișinăului de altă dată (39)
Tematic
Ion Ștefăniță, despre starea patrimoniului arhitectural în Republica Moldova
O destinație pentru clădirea Circului din Chișinău: Ce au decis autoritățile


Загрузка...