Victor Țurcan

Ultima rugăminte a unui tânăr din Moldova care a murit în războiul din Afganistan

2774
(reînnoit 15:18 14.02.2019)
Victor Țurcanu își amintește și acum ziua în care a ajuns în pustiul din Afganistan.

CHIȘINĂU, 15 feb - Sputnik, Silvia Zavadovschi. Victor Țurcan avea 18 ani când a ajuns pe câmpul de luptă din Afganistan. Se întâmpla în vara anului 1987. Veteranul își amintește și acum șocul pe care l-a trăit acum 30 de ani.

 „Eram un tânăr, care din comisariatul de poliție a ajuns direct în miezul războiului”, așa a început veteranul să depene amintirile din cea mai dificilă perioadă din viața lui.

„Din comisariat, am ajuns în orașul Chirchik din Tashkent, unde am stat câteva luni. În această perioadă am trecut o pregătire specială, după care au am ajuns în grupa cu destinație specială, care a fost trimisă în Qandahar. Era foarte greu...”, spune Victor Țurcan.

Pe lângă tot stresul și teroarea pe care o trăiau zi de zi, veteranul spune că trebuiau să facă față și fluctuațiilor de temperatură.

„Acolo era pustiu, ziua, temperatura se ridica până la +56, +57 de grade, iar noaptea, valorile termice coborau până la -5 grade Celsius. Vă imaginați cum un tânăr din Moldova, obișnuit cu o viață simplă, trebuie să facă față unei astfel de situații”, a declarat Victor Țurcan în studioul Radio Sputnik Moldova.

Totuși, cel mai greu era momentul când își pierdeau camarazii.

„E greu să reziști psihologic atunci când vezi că prietenii, camarazii tăi cu care ai dormit alături, ai mâncat sau ai vorbit, seara nu mai sunt în viață. Unul dintre prietenii mei a murit în brațele mele. Și acum îmi amintesc cum m-a rugat să am grijă de mama și de sora lui...”, adaugă Victor Țurcan.

Spune că nu și-a lăsat niciun camarad pe câmpul de luptă, indiferent de starea acestuia.

„Dacă mergeam în misiune, iar băieții noștri cădeau, noi nu plecam până nu-i luam pe toți cu noi, chiar dacă unii nu mai erau în viața. Îi luam pentru a-i înmormânta cum se cade”, adaugă Victor Țurcan.

Cert este că mulți dintre cei care au rămas în viață s-au ales cu sechele psihologice pentru mult timp.

„Noi eram distruși, războiul ne-a schimbat foarte mult... eu, personal, am avut trei comoții cerebrale. Când am ajuns în Chișinău, am fost înconjurați de medici. Atunci, noi nu înțelegeam de ce medicii ne investighează, dar ulterior am înțeles”, conchide Victor Țurcan.

Cu regret, coșmarul lui Victor Țurcan nu a durat doar 18 luni cât s-a aflat în Afganistan.

Aniversarea introducerii trupelor sovietice în Afganistan
© Sputnik / Николай Костыркин

„Este foarte dureros să te adresezi după ajutor și să ți se reproșeze că nu meriți nimic deoarece nimeni nu ne-a trimis în Afganistan. Noi nu am avut altă alegere. Am primit ordinul și trebuia să-l îndeplinim. Mai mult, noi doar nu am ieșit din Afganistan în calitate de fugari, noi am ieșit cu drapelele ridicate, cu capul sus”, adaugă Ion Țurcan.

Amintim că la războiul din Afganistan, din perioada 1979-1989, au participat peste 12 mii de moldoveni. 301 și-au pierdut viața pe câmpul de luptă, patru au fost dați dispăruți, iar 700 au rămas invalizi pe viață. Mulţi dintre cei care s-au întors pe picioarele lor au rămas cu traumatisme pentru tot restul vieții.

Urmăriți Sputnik Moldova pe rețeaua de socializare OK>>>

2774
Tagurile:
Silvia Zavadovschi, militari, URSS, Afganistan, razboi
Tematic
Masacru în Afganistan: 21 de persoane au murit - detalii
Reporterul Sputnik, decorat de veteranii războiului din Afganistan
Un elicopter militar s-a prăbușit în Afganistan - cel puțin 25 de morți
Politologul Victor Juc spune ce a însemnat, de fapt, războiul din Afganistan
Monument abandonat

Ce monumente istorice importante am pierdut în ultimii ani

39
(reînnoit 20:44 28.10.2020)
Republica Moldova a pierdut zeci de monumente istorice în ultimii ani. S-a întâmplat fie din lipsă de bani, fie din nepăsare. Specialiștii bat alarma și susțin că trebuie luate măsuri urgente pentru a opri acest proces nefast.

CHIȘINĂU, 28 oct - Sputnik. În cadrul unui interviu exclusiv pentru Sputnik Moldova, directorul Agenției de Inspectare și Reabilitare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, a povestit că în ultimii ani a vizitat peste 1200 de localități, iar constatările sunt sumbre. 

"În cadrul verificărilor am constat că avem un tablou trist - un traseu al conacurilor abandonate. 80 la sută dintre ele necesită proiecte investiționale. Dacă mergem la nord vom vedea conacul Rosetti-Roznovanu din Lipcani, raionul Briceni, care este un conac ruinat. Dacă veniți de la Ungheni, puteți vizita conacul Ciolac-Malski din Bahmut, raionul Călărași, care la fel are o încărcătură istorică, dar cu regret este în degradare. Dacă veți face o excursie în Lunca Prutului, în raionul Nisporeni, veți cunoaște conacul lui Gonata din Zberoaia, și aici situația este tristă. Mai avem situație similară și la est - conacul Janowski (Dragălina) din Gura Bîcului, Anenii Noi. La fel și conacul lui Nicolae Apostolopulo din Saharna, Rezina", a declarat Ion Ștefăniță. 

Directorul Agenției de Inspectare și Reabilitare a Monumentelor mai spune că și în Capitală s-au pierdut sute de monumente și vor continua să se piardă, dacă nu vor fi luate măsuri la timp. 

"În Chișinău, câte un monument pe lună era demolat, a nimerit sub lama buldozerului. Se întâmpla din cauza construcțiilor ilegale, anexe, mansarde, intervenții care au afectat obiectivele protejate. Unul din obiectivele istorice care se ruinează este Moara Roșie. Dacă mergem pe lângă Președenție și Parlament, sunt alte două case istorice pe care eu le-am numit Versailles de Chișinău. Sunt deosebite atât pe interior, cât și pe exterior. După 30 de ani, vedem că patrimoniul cultural la noi nu este o prioritate. Ca un medic care am stabilit o diagnoză, chem autoritățile să intervenim și să salvăm aceste mărturii ale trecutului", a menționat Ion Ștefăniță. 

În ultimii ani țara noastră a pierdut și 25 de biserici din lemn, mai exact câte una pe an. 

"Ele în registru există, dar când am mers la fața locului, de fapt, nu mai sunt. La Petrușeni, la Hiliuți, la Cotul Morii, nu mai găsiți bisericile. Este o situație tristă, căci legea rămâne doar pe hârtie. Acest domeniu al patrimoniului nu a fost valorificat. Statul și-a luat angajamentul să acorde bani pentru valorificare, căci ele o dată la 10 ani au nevoie de proiecte de consolidare", a mai spus Ștefăniță.

Una din bisericile de lemn care a fost salvată este cea din satul Cucioaia, raioanul Telenești. Cu suportul localnicilor, lăcașul sfânt a fost reabilitat.

1 / 2
Biserica din lemn din satul Cucioaia, Telenești

Ion Ștefăniță a mai spus că trebuie salvat trecutul pentru a fi construit viitorul. El a precizat că investițiile în domeniul turistic nu sunt în zadar. Ștefăniță a prezentat exemplul Franței, care în 2013 a obținut 43 de miliarde de euro din turism, adică mult mai mult decât din economia grea.

Interviul integral cu Ion Ștefăniță poate fi citit aici.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

39
Tagurile:
Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelo, demolarea monumentelor istorice, restaurarea monumentelor, monumente istorice, monumente
Tematic
Memoria comună: Monument restaurat la Holercani - Foto
Ilegalitate: A fost afectat un monument arheologic din Capitală


Загрузка...
Veaceslav Manolache

Judo în Moldova: Care este viitorul acestui gen de sport

24
(reînnoit 20:44 28.10.2020)
De Ziua Internaţională de Judo, invitatul emisiunii "Sputnik Matinal", rectorul Universităţii de Educaţie Fizică şi Sport și cel care mulți ani a condus Federația de Judo din Moldova, Veaceslav Manolachi, a vorbit despre perspective acestui domeniu.
Judo în Moldova

Potrivit lui Veaceslav Manolachi, de-a lungul anilor, țara noastră a obținut rezultate remarcabile la nivel internațional în cadrul competițiilor de judo.

"Tot timpul ne-am mândrit cu discipolii noștri, care care au adus medalii de la campioantele mondiale. Unul dintre exemple este Sergiu Toma, care a cucerit medalia de bronz la Jocurile Olimpice din Emiratele Arabe Unite", a declarat pentru Sputnik Veaceslav Manolachi.

Poziția sportivilor moldoveni în raport cu cei din țările europene este una foarte bună, chiar dacă suntem o țară mică, susține rectorul USEFS.

"Suntem pe calea cea dreaptă și continuăm să ne dezvoltăm în acest domeniu. Judo are viitor în țara noastră, grație tinerilor absolvenți ambițioși. Avem sportivi buni în toare regiunile - în Găgăuzia, Transnistria, partea de nord și desigur în centrul țării", a subliniat interlocutorul.

De mențioant este că Federația de Judo din Republica Moldova a fost creată acum 27 de ani, în anul 1993. În total, în țară sunt 44 de cluburi sportive în circa 37 de localități, fapt ce demonstrează interesul tinerilor pentru acest gen de sport.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

24
Tagurile:
Președintele Federației de Judo din Moldova, judo, sport
Tematic
Manolachi: Sportul și sănătatea națiunii necesită mai mulți bani


Загрузка...
Rezultatele parțiale Exit poll

Rezultatele parțiale ale Exit Poll la alegerile prezidențiale

0
(reînnoit 20:44 28.10.2020)
Rezultatele parțiale ale Exit poll la alegerile prezidențiale din Moldova ar urma să fie anunțate imediat după închiderea secțiilor de votare.

Un exit-poll ar urma să fie organizat în cadrul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie. Rezultatele parțiale ale acestuia ar urma să fie anunțate în data de 1 noiembrie la ora 21.00, iar rezultatele finale - la ora 22:00, potrivit organizatorilor studiului sociologic – reprezentanți ai comunității WatchDog.MD și Institutului de Politici Publice.

Spre deosebire de practica din anii precedenți, în acest an sondajul va fi efectuat prin telefon, din cauza pandemiei de coronavirus. În cadrul acestui sondaj urmează să fie chestionați 4 mii de cetățeni cu drept de vot, din diferite raioane ale țării.

Totuși, Comisia Electorală Centrală (CEC) precizează că nu a autorizat sondajul de tip exit-poll prin telefon, a cărui desfășurare pe 1 noiembrie, în ziua alegerilor prezidențiale, a fost anunțată pe 28 octombrie de reprezentanți ai unor ONG-uri.

Mai mult, CEC declară, într-un comunicat de presă, că-și „rezervă dreptul de a sesiza Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Audiovizualului și organele de drept pentru a documenta și investiga cazul”.

„Chestionarea alegătorilor la ieșirea din secția de votare (exit-poll clasic) nu poate fi echivalată cu efectuarea acestuia prin intermediul telefonului, or la chestionarea votanților nu se utilizează metode ce ar putea identifica alegătorul”, explică CEC.

Autoritatea electorală centrală mai menționează că „în cazul sondajului de opinie care se intenționează a fi realizat, acesta nu se încadrează în mecanismele desfășurării unui exit-poll, deoarece la momentul apelului telefonic nu există o certitudine că alegătorul a participat la alegeri”.

Totodată, CEC a atenționat că în ziua alegerilor, până la închiderea secțiilor de votare, se interzice publicarea în mijloacele de informare în masă a materialelor, inclusiv a interviurilor cu alegătorii, despre numărul de voturi întrunite de concurenții electorali pe parcursul zilei şi despre șansele acestora, inclusiv prezentarea rezultatelor exit-poll-urilor.

Notăm că, în conformitate cu articolul 6 din Codul electoral, votul este secret, iar autorităților publice și altor subiecți implicați în procesele electorale le revine obligația de a asigura caracterul confidențial al votului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Rezultatele parțiale Exit Poll
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Când va oferi CEC informații despre rezultatul alegerilor


Загрузка...