Bancnote cu nominalul de 50 lei moldovenești

Judecătorii țin cu dinții aibă salarii de 30 de mii și cheamă Guvernul în judecată

1199
(reînnoit 13:58 06.11.2018)
Judecătorii au astăzi un salariu ce variază între 18 și 30 de mii de lei pe lună, iar unii și pensii de peste 10 mii de lei lunar.

CHIȘINĂU, 6 nov – Sputnik. Judecătorii și procurorii nu susțin proiectul de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, elaborat de Guvern, care prevede creșterea salariilor unor angajați la stat cu mai mult de 100 de procente. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat astăzi negativ acest proiect de lege care urmează să fie discutat joi, 8 noiembrie, în ședința săptămânală a Cabinetului de Miniștri.

Judecătorii care au astăzi un salariu ce variază între 18 și 30 de mii de lei pe lună, iar unii și pensii de peste 10 mii de lei lunar, susțin că prin acest proiect li se va diminua anual mărimea salariului cu aproximativ cinci mii de lei, în funcție de instanța în care activează.

”Dacă e să facem o comparație cu salariile care sunt acum, pe care îl primește un judecător din instanța de apel și de la Curtea Supremă de Justiție și CSM, se atestă o scădere a acestuia”, a declarat membrul CSNM, judecătorul Nina Cernat.

Potrivit unor calcule prezentate de Cernat la ședința CSM, pentru judecătorii CSJ cu stagiul de muncă de până la 16 ani, diferența dintre salariul actual și cel care ar trebui să-l primească conform unui sistem unitar de salarizare ar fi de minus cinci mii de lei pe an; cu vechimea de peste 16 ani – de minus șase mii. La fel și în cazul judecătorilor de la Curtea de Apel.  

CSM a criticat și faptul că judecătorilor și procurorilor nu le vor fi achitate premiul și ajutorul material anual. În opinia membrilor CSM, în document nu este clară nici noțiunea de ”vechime în muncă”. CSM mai atestă și un tratament discriminatoriu față de inspectorii din Procuratură, grefieri, asistenții personali și lucrătorii tehnici din instanțe.

Judecătorii s-au mai arătat nemulțumiți de faptul că salariul de referință pentru aceștia în 2019 va fi de 2200 de lei, iar pensia li se va calcula ținând cont de salariul de bază.

”Legea e binevenită pentru bugetari, dar ce ține de noi, avem multe obiecții. Nu există temei nici de fapt, nici de drept pentru a indica în acest proiect judecătorii și procurorii”, a menționat Cernat.

Președintele CSM, Victor Micu, a declarat că la adresa Consiliului au ajuns mai multe demersuri de la instanțe care nu sunt de acord cu modificările la salarizare propuse.

”Ne-am așteptat ca să fie majorat salariul la grefieri, asistenți personali și la personalul tehnic”, a declarat Micu.

În cadrul discuțiilor, membrii CSM au făcut referire la mai multe decizii ale Curții Constituționale prin care se reține că dreptul obținut de judecători nu poate fi diminuat.

După deliberări, care au avut loc cu ușile închise, membrii CSM au decis să acorde aviz negativ proiectului de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, la capitolul ce ține de judecători și procurori. CSM optează pentru menținerea Legii speciale cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor.

Hotărârea de astăzi a CSM poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 15 zile de la data comunicării.

Reacția Guvernului nu a întârziat

Secretarul general de stat la Ministerul Finanțelor, Ion Chicu, a rămas stupefiat de decizia luată astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii. Funcționarul le-a replicat judecătorilor că încearcă să inducă lumea în eroare.

”Regret că se încearcă inducerea în eroare... Nu vor avea diminuări de salarii angajații acestui domeniu”, a declarat Chicu.

Potrivit secretarului general de stat la Ministerul Finanțelor, dacă se va menține Legea specială cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor, se va da peste cap toată reforma salarizării pe care și-o propune Guvernul. Chicu mai spune că în asemenea situație cetățenii nu vor fi în stare să ”adune din contribuții” sumele necesare la buget pentru a le achita judecătorilor salariile actuale.

”E adevărat, nu vor avea nici majorări la această etapă, dar dacă continuăm cu sistemul vechi, mă tem că nici salariile pe care le primesc acum societatea nu va fi în stare să le adune din contribuții și să le plătească justiției... Nu pot rămâne nicicum la legea lor ”specială”. Or, aceasta dă peste cap reforma”, a declarat Chicu.

Potrivit proiectului de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, din 1 decembrie 2019 salariile unor bugetar se vor majora cu 20, 50 și chiar 100 de procente. În prezent cel mai mic salariu lunar calculat în sectorul bugetar este de 1 200 de lei, iar cel mai mare salariu total lunar calculat în sectorul bugetar  - de  35880 de lei.

Judecătorii ridică astăzi salarii de la 18 până la 30 de mii de lei pe lună  

Potrivit legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariul judecătorului se stabileşte în funcţie de nivelul instanţei judecătoreşti la care acesta îşi desfăşoară activitatea şi de vechimea în muncă. Astfel, valoarea salariului variază între 3 şi 5 salarii medii pe economie. În anul 2018, salariul mediu pe economie în Moldova este de 6150 de lei.

Astfel, salariul de funcţie al judecătorului din cadrul Instanţei judecătoreşti se stabileşte în cuantum de: 3 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă de până la 6 ani; 3,2 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă de la 6 la 12 ani şi 3,5 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă de peste 12 ani.

Totodată, salariul de funcţie al judecătorului din cadrul Curţii de Apel se stabileşte în cuantum de: 4 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă de până la 15 ani şi 4,3 salarii medii pe economie pentru cel care are o vechime în muncă de peste 15 ani.

La fel, salariul de funcţie al judecătorului din cadrul Curţii Supreme de Justiţie se stabileşte în cuantum de: 4,8 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă de până la 16 ani şi 5 salarii medii pe economie pentru cel care are o vechime în muncă de peste 16 ani.

De asemenea, salariul de funcţie al judecătorului-asistent din cadrul Curţii Constituţionale (CCM) se stabileşte în cuantum de 4 salarii medii pe economie. Valoarea salariului de funcţie al judecătorului din cadrul CCM este de 5 salarii medii pe economie, iar cel al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii este, la fel, de 5 salarii medii pe economie.

Salariul de funcție al procurorului se stabilește ținându-se cont de nivelul procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă. În acest caz, valoarea salariului variază între 2,7 şi 4,5 salarii medii pe economie.

Conform documentului, salariul de funcţie al procurorului din procuratura teritorială și cea a unității teritoriale autonome Găgăuzia este de: 2,7 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în muncă de până la 6 ani; 2,88 salarii medii pe economie pentru acel care are o vechime în muncă de la 6 la 12 ani şi 3,15 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în muncă de peste 12 ani.

Eșanu: Despre reforma justiției și păcatele CSM>>>

Totodată, salariul de funcţie al procurorului din Procuratura Generală și procuratura specializată este de: 4,32 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în muncă de până la 16 ani şi 4,5 salarii medii pe economie pentru acel care are o vechime în muncă de peste 16 ani.

De asemenea, salariul de funcţie al preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor se stabileşte în cuantum de 4,5 salarii medii pe economie, iar membrilor Consiliului Superior al Procurorilor aleşi din rândul procurorilor li se oferă un salariu de funcție la nivelul celui al procurorului din cadrul Procuraturii Generale sau, după caz, li se păstrează salariul pentru funcţia de procuror deţinută până la detaşare, dacă acesta este mai mare.

1199
Tagurile:
CSM, Victor Micu, Guvern, judecători, Salariu
Tematic
Alegerea magistraților de către popor, criticată de unii judecători - Iată de ce
Un judecător, un procuror și un avocat, în vizorul Procuraturii Anticorupție - Detalii
O parte dintre învinuiții în dosarul judecătorilor au fost ”cazați” la Penitenciarul 13
Poliția nu permite agricultorilor protestatari să intre în capitală pe șoseaua Chișinău-Hâncești

Protestul agricultorilor văzut de la înălțime Video

206
(reînnoit 20:29 14.08.2020)
Reporterii Sputnik Moldova au surprins astăzi cu drona protestul agricultorilor de pe șoseaua Chișinău-Hâncești, în dreptul lacului Dănceni, acolo unde au fost opriți ieri de poliție ca să nu ajungă în Capitală.

Precizăm că după discuțiile pe care le-au avut protestatarii cu premierul Ion Chicu, poliția le-a permis protestatarilor să se înainteze spre Capitală, până la intrarea în oraș de pe șoseaua Chișinău-Hâncești.

Deși la un moment spiritele s-au încins, ciocniri între cele două tabere nu au avut loc.   

Poliția nu permite agricultorilor protestatari să intre în capitală pe șoseaua Chișinău-Hâncești
© Sputnik / Mihai Caraus.
Poliția nu permite agricultorilor protestatari să intre în capitală pe șoseaua Chișinău-Hâncești

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

206
Tagurile:
drona


Загрузка...
Diana Crudu

Diana Crudu: Cum putem promova produsele producătorilor moldoveni

30
Chiar dacă Republica Moldova este o țară agrară, acest domeniu întâmpină foarte multe dificultăți. Este strigător la cer faptul că producătorii din țara noastră nu știu cum și nu au unde să-și exporte marfa.
Diana Crudu: Cum putem promova produsele producătorilor moldoveni

Agricultorii din Moldova se confruntă nu doar cu seceta și pandemia, dar și cu faptul că nu au posibilitatea de a-și comercializa produsele pe rafturile magazinelor din țară sau de a le exporta. Mai mult, nici Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului nu deține o bază de date în care să fie înregistrați toți producătorii moldoveni. De această părere este producătoarea și reprezentanta Federației Fermierilor din Moldova, Diana Crudu.

Potrivit ei, în țara noastră nu este stimulat nici procesul de post recoltare și procesare, iar multe dintre produsele fermierilor ajung să fie vândute cu bănuți sau și mai rău – aruncate.

"De exemplu, avem multe livezi, vii, dar nu avem suficiente fabrici. Sunt doar patru fabrici de sucuri în toată țara. Este o mare problemă în acest sens, fiindcă nu este suficient doar să produci, dar și să ai diverse opțiuni pentru a vinde marfa prin diferite metode", a subliniat producătoarea.

Anterior, Diana Crudu a mai subliniat faptul că "lucrurile nu sunt deloc roz în domeniul agriculturii", iar unii mici producători  nu au unde să-și vândă marfa decât prin intermediul Internetului.

"Nu este ok să ne sunăm între noi și să zicem: am nevoie de două camioane de mere. În Moldova, cererea și oferta se întâlnesc cel mai des pe 999. Asta e realitatea. Noi trebuie să depășim acest nivel dacă vrem să facem performanță în agricultură", a menționat ea.

Producătoarea a subliniat că în primul rând, pentru a promova agricultorii moldoveni este necesară crearea unei platforme online, unde să fie incluși toți producătorii locali, pentru a facilita conexiunea acestora cu autoritățile și consumatorii.

Totodată, Diana Crudu este de părere că pentru a susține producătorii locali este necesar, prin intermediul legislației, să fie stimulat consumul de fructe autohtone în grădinițe și școli. În Moldova, agricultura a fost declarată un domeniu strategic, iar statul este obligat să asigure cu măsuri de protecție acest sector prin aplicarea unor bariere la importul de produse agricole.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

30
Tagurile:
business autohton, Produs autohton, local, producatori, producător, agricultor, produse autohtone


Загрузка...