Blocul afectat de explozie

Vezi cum arată acum blocul afectat de explozie din sectorul Râșcani - Video

483
(reînnoit 12:42 01.11.2018)
În urma exploziei care s-a produs pe 6 octombrie într-o clădire cu 20 de etaje din Capitală, și-au pierdut viața cinci persoane.

CHIȘINĂU, 1 nov - Sputnik. A trecut aproape o lună de la producerea exploziei devastatoare în blocul din sectorul Râșcani al Capitalei. În prezent continuă lucrările de restabilire.

Primăria a comunicat că până pe 1 decembrie curent vor fi betonate cele patru planșee, iar până la sfârșitul lunii vor fi finalizate lucrările de restabilire a părții exterioare a blocului.

Totodată, reparația celor 10 apartamente afectate grav de explozie va fi finalizată până în luna martie.

În toată această perioadă, locatarii blocului vor rămâne cazați la sanatoriul „Constructorul" și fostul spital al Căii Ferate.

Primăria municipiului Chişinău informează că ieri, 31 octombrie 2018, a fost realizat primul planșeu al blocului de locuințe din bulevardul Moscovei 11.

În zilele următoare, muncitorii vor consolida pereții interiori ai etajelor superioare, pentru turnarea plăcilor de beton între nivelele 14 și 15.

Guvernul a dispus măsuri drastice

Pentru ca astfel de situații să nu se mai repete, Ministerul Economiei și Infrastructurii, la indicația prim-ministrului, a elaborat și prezentat anterior un Plan de acțiuni concrete, care prevede:

1. Ajustarea cadrului legal, astfel încât gazul lichefiat să fie comercializat doar de companiile care vor avea o licență specială și vor purta răspundere pentru verificarea și instalarea buteliilor de gaz.

2. Înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea legislației privind utilizarea și comercializarea buteliilor de gaz pentru uz casnic.

3. Ajustarea politicii bugetar-fiscale pentru micșorarea accizei și TVA la importul de gaz lichefiat destinat consumatorilor casnici.

4. Efectuarea controalelor în școli, grădinițe și cămine și promovarea unei campanii de informare a populației despre riscurile de utilizare a buteliilor de gaz.

5. Încurajarea oamenilor să folosească plite electrice moderne.

6. Analiza oportunității și identificarea surselor de finanțare pentru conectarea blocurilor la sursa de gaz.

483
Tagurile:
reparatie, explozie, cladire, bloc, Primaria Capitalei, Chisinau, Moldova
Тема:
Explozie teribilă într-un bloc din sectorul Râșcani - există morți și răniți (46)
Tematic
Iată cum arată de la înălțime dezastru produs de explozia din sectorul Râșcani
Primăria Chișinău a decis: Iată ce va face cu blocul din Râșcani afectat de explozie
Vama Palanca

Vor plăti amendă! Îi vizează pe moldovenii din zona roșie

102
(reînnoit 20:31 18.09.2020)
,
Moldovenii sosiți din țările incluse în zona roșie, care au fost plasați în carantină și vor să iasă din țară până la expirarea celor 14 zile, o pot face, dar trebuie să știe că nu sunt scutiți de amendă.

CHIȘINĂU, 18 sept - Sputnik. Deși din 15 septembrie moldovenilor sosiți din zona roșie li s-a permis să iasă din țară înainte de expirarea celor 14 zile de carantină, puțini cunosc că sunt pasibili de sancțiuni dacă sfidează regimul de autoizolare.

Oficial, după decizia Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică din 11 septembrie, ei pot părăsi teritoriul Republicii Moldova începând cu 15 septembrie fără să aștepte expirarea termenului de 14 zile. Dar trebuie să țină cont de un lucru foarte important pe care puțini îl cunosc sau îl descoperă stupefiați abia când ajung la frontieră - nu sunt scutiți de amendă! 

„În punctul de trecere când ajunge cetățeanul și are o urgență și trebuie să plece - poftim! Nicio problemă! Achită amenda pentru încălcarea termenului de autoizolare și polițiștii de frontieră îi autorizează trecerea”, a declarat pentru Sputnik Moldova ofițerul de presă al Poliției de Frontieră Olesea Dunas.

De altfel, și până pe 15 septembrie moldovenii care încălcau regimul de autoizolare erau amendați când încercau să iasă din țară. Șefa Serviciului de presă a Poliției de Frontieră, Raisa Novițchi, a explicat într-un comentariu pentru Sputnik Moldova ce s-a schimbat după decizia Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică. 

„Diferența e numai în faptul că noi înainte nu le permiteam ieșirea din țară, dar acum le permitem - nu-i mai întoarcem și nu-i mai obligăm să meargă acasă ca să stea izolați până la expirarea celor 14 zile”, a spus Raisa Novițchi. 

Amenda pe care o plătesc cei care vor cu tot dinadinsul să iasă din țară, chiar dacă nu a expirat termenul de 14 zile de autoizolare, nu este una fixă, ci poate varia. 

„Până la urmă decizia o ia inspectorul sau agentul constator. Amenda este de la o unitate convențională, adică de la 50 de lei, până la 500 de unități convenționale sau 25 de mii de lei. Depinde... Dacă pleacă la muncă cetățeanul, a apărut ceva urgent pe parcurs - el trebuie să plece, dar el nu poate confirma acest fapt, noi suntem obligați să-l documentăm oricum și în cazul dat se decide. Amenda poate să fie până la 1000 de lei”, a mai declarat Raisa Novițchi pentru Sputnik. 

Amintim că la începutul acestei luni moldovenii stabiliți la Paris și la Nisa le-au cerut autorităților de la Chișinău să-i scutească de carantina de 14 zile la întoarcerea în țară. Ei au solicitat să li se permită acest lucru în cazul în care prezintă testul pentru despistarea COVID-19 făcut în Franța.

Președintele Asociației Moldovenilor din Nisa "Moldavița", Tatiana Zemba, și președintele Asociației „Papillon Dor” din Paris, Viorica Țîmbalari, au făcut un demers în acest sens către Guvern.

Deocamdată nu s-a dat curs solicitării. În schimb, câteva zile mai târziu Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică a anulat interdicția de a părăsi teritoriul Republicii Moldova în cazul în care nu a expirat încă termenul de 14 zile de autoizolare. Lista cu statele incluse în zona roșie, la întoarcerea din care moldoveni sunt obligați să completeze fișa epidemiologică și să respecte regimul de autoizolare de 14 zile este actualizată odată la 14 zile. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

102
Tagurile:
Moldova, ieșire, moldoveni, amendă


Загрузка...
Laborator

Demonstrat științific: Motivul tuturor bolilor moldovenilor

63
(reînnoit 20:30 18.09.2020)
Apa este proastă în 90% din fântânile Moldovei. Grav este că și cea din apeducte nu este întotdeauna potabilă. Constatările au fost făcute de ecologistul Anatolie Prohnițchi pentru Sputnik de Ziua Mondială a Monitorizării Calităţii Apei.

CHIȘINĂU, 18 sept – Sputnik. De calitatea apei potabile pe care o consumăm depinde direct sănătatea noastră.

Corpul uman, potrivit savanților, este constituit din apă în proporție de 50-75%.

Corpul unui adult conține în medie 60% de apă, iar al unui sugar - 75-78%, atingându-se proporția de 65% la aproximativ un an.

Apa potabilă de calitate este asimilată de corpul uman fără mare efort, în timp ce apa de proastă calitate conduce la uzura organismului și la îmbolnăvirea lui.

Fântânile au apă rea, dar oamenii n-au alternativă

Reporterul Sputnik Moldova i-a solicitat ecologistului Anatolie Prohnițchi să vorbească despre calitatea apei pe care o consumă moldovenii.

De altfel, calitatea apei este mereu la ordinea zilei, iar astăzi avem și un prilej special: pe 18 septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Calităţii Apei.  

Cea mai importantă constatare este că în majoritatea fântânilor din satele Moldovei apa este proastă, nepotrivită pentru băut.

„În Republica Moldova, apa din 90% dintre fântâni nu este bună de consumat. Apa este tehnică, nu potabilă. Însă populația este nevoită să consume apa din aceste fântâni”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Anatolie Prohnițchi
© Sputnik / Osmatesco
Anatolie Prohnițchi

Fântânile din Moldova au o adâncime destul de redusă, de vreo 9-10 metri în medie. În unele cazuri însă apa potabilă de calitate se află la o adâncime de peste 100 de metri.

Chișinăul are apă bună la robinet, dar Nistrul este foarte poluat

Chișinăul este aprovizionat centralizat cu apă potabilă din Nistru. Calitatea apei de la robinet livrată chișinăuienilor „este de o calitate destul de bună”, pentru că aceasta este purificată corespunzător, a precizat ecologistul.

Râul Nistru este însă foarte poluat – atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe teritoriul Moldovei.

Majoritatea localităților moldovenești de pe malul Nistrului sau afluenților lui nu au nici canalizare, nici stații de purificare.

Toate apele uzate, precum și deșeurile de la întreprinderi sunt deversate în Nistru.   

„De exemplu, la Soroca, deja de 30 de ani, nu există stație de purificare. Și tot ce se varsă în canalizare ulterior nimerește în Nistru”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Chiar zilele trecute, când temperatura aerului era de vreo 30 de grade Celsius, o publicație din Soroca a plasat pe YouTube un video care semnala că „Nistrul este bâhlit” în respectiva localitate.

Nu obții legume eco cu apă murdară

Mai adăugăm că oamenii din multe localități folosesc apa poluată din Nistru și pentru a-și iriga legumele.

Evident, acestea nu mai pot fi prezentate drept „legume eco”. Calitatea apei folosită la irigații este foarte importantă pentru calitatea produsului final.

Starea râului Prut, al doilea râu mare pe care-l are Moldova, este mai bună, potrivit lui Anatolie Prohnițchi.

Sutele de râuri mici de asemenea sunt poluate și chiar secate de-a binelea în foarte multe cazuri, mai ales în acest an secetos.

Și apele subterane sunt influențate de seceta care s-a abătut asupra Republicii Moldova, potrivit ecologistului.  

Nici apeductele nu asigură mereu calitatea

Auzim că se construiesc și se dau în exploatare noi apeducte prin sate, dar nici apa asigurată prin acestea nu este întotdeauna potabilă - de multe ori este tehnică. Din motivul pe care l-am menționat mai sus: apa potabilă poate fi găsită în unele cazuri la o adâncime de peste 100 de metri, dar proiectele, inclusiv din lipsa banilor, nu prevăd forări atât de profunde.

„De calitatea apei potabile depinde sănătatea populației unei țări. Guvernările care s-au perindat de-a lungul anilor, indiferent de culoarea lor politică, nu acordau atenția cuvenită calității apei. Se construiesc apeducte, dar apa din ele nu este potabilă, dar tehnică”, a spus Anatolie Prohnițchi. 

O altă problemă evidențiată de ecologist este raportul dintre apeducte și sisteme de canalizare. În Moldova, proporția este de 15% sisteme de canalizare la 100% de apeducte. Se construiesc apeducte, dar nu și rețele de canalizare.

Ca urmare, apa de la robinet folosită de oameni, cu tot cu detergenți și alte substanțe chimice și deșeuri, este vărsată direct pe pământ și ajunge în pânza freatică. Iată un motiv din care nu avem apă curată în fântâni.  

Apa rea le strică moldovenilor dinții

Fluoroza dentară, o afecțiune caracterizată prin schimbarea culorii dinţilor sau pătarea lor, este foarte frecventă în Republica Moldova, potrivit medicilor stomatologi

Această afecțiune a dinților este provocată de cantitățile prea mari de fluor în apa de băut, urmare a poluării solului cu pesticide în perioada „agriculturii intensive” – un experiment efectuat pe timpul fostei URSS.

În unele localităţi erau afectați de fluoroză și până la 80% dintre adolescenţii de 12-17 ani, potrivit unui studiu realizat de Unicef și Guvernul de la Chișinău în anul 2010.

Calitatea apei, aerului și solului influențează direct starea dinților, iar sănătatea dinților este esențială pentru buna funcționare a organismului uman, au semnalat medicii stomatologi moldovenii. Oamenii au fost îndemnați să aibă grijă ce apă beau, ce mănâncă și ce aer respiră.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

63
Tagurile:
moldoveni, boli, Moldova, apa potabilă
Tematic
Pericolul mortal din apa de la robinet: Mii de decese cauzate de cancer în Europa
Iată ce a găsit ANSA în apa potabilă din școli și grădinițe: Nou program de evaluare


Загрузка...