Curtea Constituțională

Curtea Constituțională: Vaccinarea copiilor în Moldova este obligatorie

730
(reînnoit 14:17 30.10.2018)
Curtea a pornit de la premisa riscurilor reduse ale vaccinării și a beneficiilor semnificative ale acesteia, așa cum o denotă un consens larg existent în comunitatea științifică medicală.

CHIȘINĂU, 30 oct – Sputnik. Curtea Constituțională a recunoscut astăzi constituționale prevederile Legii privind supravegherea de stat a sănătății publice, cu privire la vaccinarea obligatorie, în măsura în care nu le sunt aplicabile copiilor în privința cărora există contraindicații medicale argumentate și documentate.

De asemenea, Înalta Curte a recunoscut constituționale prevederile Programului Național de Imunizări pentru anii 2016-2020, aprobat de Guvern.

La originea cauzei examinate astăzi de magistrații de la Curtea Constituțională se află sesizarea depusă de deputatul Vladimir Odnostalco, care a solicitat controlul constituționalității articolului 52 alin. (6) din Legea privind supravegherea de stat a sănătăţii publice și a pct. 21 subpct. 1) lit. e) din Programul Naţional de imunizări pentru anii 2016-2020.

Dispozițiile contestate prevăd că admiterea copiilor în colectivităţi şi instituţii educaţionale şi de recreere este condiţionată de faptul vaccinării lor profilactice sistematice.

În opinia autorului sesizării, aceste prevederi limitează, între altele, accesul la educație al copiilor.

Curtea a pornit de la premisa riscurilor reduse ale vaccinării și a beneficiilor semnificative ale acesteia, așa cum o denotă un consens larg existent în comunitatea științifică medicală.

Într-un raion din Moldova ar putea fi anunțat cod roșu de îmbolnăvire cu rujeola>>>

Curtea a subliniat că refuzul vaccinării unui copil în privința căruia nu există contraindicații în acest sens nu atrage doar interdicția legală de admitere a acestuia în colectivități și în instituțiile educaționale și de recreere, ci și riscul îmbolnăvirii lui. Afectarea sănătății acestuia manifestă efecte negative și în privința altor drepturi ale sale.

Totodată, Curtea a reținut că există copii cărora le este contraindicată vaccinarea, dar care pot fi admiși în colectivități și în instituțiile educaționale și de recreere. Sănătatea acestor copii este periclitată de o eventuală admitere în aceste colectivități și instituții a copiilor nevaccinați, în privința cărora nu există contraindicații în acest sens, și care ar putea fi purtători de boli transmisibile.

”Nu pot fi ignorate consecințele acțiunii unui individ asupra semenilor săi inocenți. În acest caz, drepturile persoanei nu sunt exercitate într-un vid existențial, ci într-o societate organizată”, susțin magistrații.

Curtea mai susține că restricția admiterii în colectivități și în instituțiile educaționale și de recreere a copiilor nevaccinați, dar care pot fi vaccinați, nu reprezintă o măsură foarte drastică în privința dreptului la educație și a dreptului la respectarea vieții private.

”Copiii părinților care nu vor ca aceștia să fie vaccinați, deși nu există contraindicați în acest sens, au la dispoziție metode alternative de învățare”, constată Curtea.

De asemenea, din punctul de vedere al recreerii copiilor părinților care nu vor ca aceștia să fie vaccinați, deși nu există contraindicați în acest sens, exercițiul vieții private sociale nu reprezintă un aspect central al dreptului lor la respectarea vieții private.

În opinia Curții, revendicările părinților care vor ca copiii lor nevaccinați și care pot fi vaccinați să poată participa la viața socială a comunității, prin admiterea în colectivitățile și în instituțiile educaționale și de recreere, au o pondere importantă, însă care nu depășește ponderea protecției sănătății unor persoane inocente.

Mai mult, Curtea a notat că tratamentul diferențiat al copiilor vaccinați, în comparație cu copiii nevaccinați, dar care pot fi vaccinați, din perspectiva admiterii lor în colectivități și în instituțiile educaționale și de recreere este, din acest punct de vedere, justificat în mod obiectiv și rezonabil.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

730
Tagurile:
Curtea Constituțională, rujeola, vaccinare
Tematic
Atenție! Rujeola este extrem de periculoasă, mai ales în cazul femeilor însărcinate
Rujeola lovește Moldova: 46 de cazuri de îmbolnăvire au fost confirmate
Alegeri, foto de arhivă

Alegeri prezidențiale 2020 în Moldova: Cine învinge în turul I

385
(reînnoit 16:04 25.10.2020)
Cu cât sunt mai aproape alegerile prezidențiale, cu atât mai strânsă este lupta între principalii concurenți electorali – cine vor fi învingătorii primului tur de scrutin.

Cel mai probabil, și la alegerile prezidențiale din 2020, la fel ca și la cele din 2016, vom avea un al doilea tur de scrutin. De această părere sunt majoritatea analiștilor politici.

Potrivit legii, dacă în primul tur, din 1 noiembrie 2020, niciun candidat nu va acumula mai mult de 50% din voturi, va fi organizat turul doi de scrutin. Anul acesta, în cazul în care va fi necesar, el va avea loc pe 15 noiembrie.

Pentru validarea primului tur de scrutin este necesară participarea a cel puțin 1/3 din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale.

Potrivit analiștilor politici, dar și a sondajelor de opinie, favoriții cursei pentru prezidențiale s-au stabilit deja, în acest sens actualele alegeri nu aduc nicio surpriză comparativ cu cele din 2016.

Politologul Igor Volnițchi menționa anterior în studioul Sputnik Moldova că în primul tur de scrutin, care va avea loc pe 1 noiembrie curent, mai mulți candidați ar putea acumula un procent bun din voturile alegătorilor, însă o susținere mai mare din partea electoratului vor avea liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” Maia Sandu și actualul președintele Igor Dodon care, cel mai probabil, vor și trece în turul doi.

Prin urmare, în cazul în care niciunul dintre cei doi candidați nu va acumula mai mult de jumătate din voturile alegătorilor, Igor Dodon și Maia Sandu se vor confrunta, la fel ca în 2016, în bătălia politică finală di turul doi.

Același lucru îl arată și cele mai recente sondajele de opinie. De exemplu, potrivit studiului realizat de Intellect Group, în primul tur de scrutin Igor Dodon ar acumula 32% dintre voturi, iar Maia Sandu - 18,6%. Pentru Andrei Năstase ar vota 8,9%, dintre alegători, pentru Renato Usatîi - 6,2%, pentru Violeta Ivanov - 5,2%, pentru Octavian Țîcu - 1,9%, pentru Tudor Deliu - 1,2%, iar pentru Dorin Chirtoacă - 1,2%.

Oamenii au mai fost întrebați pe cine vor vota dacă în turul doi vor ajunge Igor Dodon și Maia Sandu. Astfel, pentru Igor Dodon au optat 45,8%, iar pentru Maia Sandu - 37,6%. În același timp, 16,6% s-au declarat indeciși sau au refuzat să răspundă. 

De menționat că 54,2% dintre respondenți au declarat că vor participa cu certitudine la alegerile prezidențiale, 16,8% au spus că probabil vor participa, 11,1% au menționat că cel mai probabil nu se vor prezenta la urne, iar 17,9% au spus ferm că nu vor participa la scrutin. 

Potrivit unui ultim sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova, în turul I al alegerilor pe Igor Dodon sunt gata să-l susțină 32,5% dintre cei chestionați, iar pentru Maia Sandu și-ar da votul 18,4% dintre alegători.

În cel de al doilea tur voturile s-ar repartiza în felul următor -  47,5% pentru Igor Dodon și 38,4% pentru Maia Sandu. În același timp, 14,1% dintre respondenți nu ar participa la alegeri.

În 2020, președintele țării va fi ales pentru a patra oară în întreaga istorie de independență a Moldovei prin votul direct al cetățenilor.

Ultima dată, președintele țării a fost ales în 2016. Atunci a învins în alegeri candidatul Partidului Socialiștilor Igor Dodon – în turul doi el a acumulat 52,18% din voturile alegătorilor. Oponentul acestuia a fost liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu. Dodon a depus jurământul pe 23 decembrie 2016.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

385
Tagurile:
Sandu, Dodon, învingători, 2020, alegeri prezidențiale
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Moscova acuză Berlinul de amestec în alegerile din Moldova
Putin, despre situația din Moldova în ajunul alegerilor


Загрузка...
Coronavirus în Franța, Emmanuel Macron

Stare de urgență sanitară în Franța până la 16 februarie

84
La sfârșitul discuțiilor acerbe din hemiciclu, deputații francezi au votat sâmbătă extinderea stării de urgență sanitare în Franța până la jumătatea lunii februarie.

CHIȘINĂU, 25 oct – Sputnik. Adunarea Națională din Franța a adoptat sâmbătă în prima lectură prelungirea stării de urgență în sănătate până la 16 februarie, un regim excepțional care autorizează executivul să instituie restricții în fața crizei Covid-19.

Textul, votat cu 71 de voturi contra a 35, este așteptat miercuri în Senat și ar putea fi adoptat definitiv la începutul lunii noiembrie. Guvernul a apărat un text de „responsabilitate”, în timp ce opoziția a ridicat tonul în hemiciclu pentru a atenționa cu privire la „punerea între paranteze a libertăților publice”.

Starea de urgență a fost restabilită prin decret de o săptămână, dar a fost nevoie de un proiect de lege care să o prelungească mai mult de o lună. Cu toate acestea, poate fi ridicată anticipat în cazul unei îmbunătățiri a situației.

Stare de asediu declarată în 54 de departamente

Franța a înregistrat trei anti-recorduri de cazuri de infectare zilnice la rând, joi, vineri și sâmbătă, cu peste 41.000, 42.000 și 45.000 de contaminări în 24 de ore. Numărul de cazuri confirmate de la începutul epidemiei a depășit un milion.

În total, 46 de milioane de locuitori din 54 de departamente franceze sunt acum supuși restricțiilor.

Anti-record de infectări zilnice cu COVID - 19 în Franța

După ce Franța a depășit limita de un milion de cazuri de infectări în total, Ministerul Sănătății a anunțat ieri seara un nou anti-record zilnic, la 45.422 de cazuri noi.

Agenția franceză de sănătate publică a anunțat 138 de noi decese legate de noul coronavirus, a cărui răspândire se accelerează în țară și în Europa. Numărul total este acum de 1.086.497 de contaminări și 34.645 de decese.

Rata testului pozitiv a crescut recent la 16%.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

84
Tagurile:
Franța, Franta, sanitară, urgenta, stare


Загрузка...