Monica Bellucci

Monica Bellucci și-a uimit fanii: Mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată

328
(reînnoit 15:09 21.07.2018)
Vârsta nu te poate împiedica să te simţi frumoasă şi dorită, o dovedeşte actriţa Monica Bllucci, în vârstă de 53 de ani, care-şi bucură admiratorii de pe Instagram cu noi fotografii, unele chiar provocatoare

CHIŞINĂU, 21 iul — Sputnik. Cunoscuta actriţă Monica Bellucci este o prezenţă agreabilă nu numai pe copertele unor reviste celebre, ci şi pe Instagram. Este de remarcat că vedeta pare să aibă o predilecţie aparte pentru creaţiile vestimentare al designerului Iulii Pascal din Odesa. Astfel, în una din fotografii Bellucci străluceşte într-o rochie neagră, semitransparentă, marca Pascal.

Actriţa a mai postat pe contul său de Instagram o fotografie în care pozează şi fără haine, abia acoperită de o fâşie de stofă albastră.

„Vârsta nu mai este un obstacol, aşa cum era înainte. Avem mai mult respect de sine şi putem rămâne frumoase la 40, 50, 60 şi 70 de ani", a scris Bellucci într-un comentariu la fotografie.

 

328
Tagurile:
dezbrăcată, Monica Bellucci, instagram, foto, Italia
Tematic
Imagini incendiare: Vedete în costume de baie, care mai decare mai provocatoare
Top 10 vedete de la Hollywood care s-au convertit la Ortodoxie

La ce ne putem aștepta de la "EpiVacCorona": Totul despre vaccinul peptidic anti-COVID-19

23
(reînnoit 20:13 22.01.2021)
Vaccinul "EpiVacCorona" are o eficiență imunologică de 100%, potrivit Centrului "Vector" din Novosibirsk, care l-a dezvoltat.

CHIȘINĂU, 22 ian – Sputnik, Tatiana Piciughina. Vaccinul "EpiVacCorona" este un preparat sintetic format din fragmente mici de proteină spike SARS-CoV-2 – agentul cauzal al COVID-19. Vaccinul este testat acum pe mai bine de trei mii de voluntari. În același timp, el a intrat în circulația civilă. Se raportează că are foarte puține efecte secundare, respectiv este potrivit și pentru persoanele în vârstă. Ce trebuie să știe despre acest preparat cei care doresc să se vaccineze cu el – în materialul Sputnik.

Din ce este făcut vaccinul "EpiVacCorona"?

Din trei fragmente scurte ale proteinei spike de coronavirus SARS-CoV-2, care sunt atașate la proteina purtătoare. Aceste fragmente se numesc peptide, de unde și denumirea vaccinului – peptidic. Proteina purtătoare include în sine fragmente de proteină nucleocapsidă, care înconjoară ARN-ul coronavirusului. În calitate de substanță care îmbunătățește răspunsul imun – adjuvant – a fost ales hidroxidul de aluminiu. De asemenea, vaccinul include în sine compuși auxiliari și apă. Toate componentele sunt sintetice.

Ce peptide sunt incluse în vaccin?

După cum a fost informată agenția RIA Novosti de către Centrul de Cercetare de Stat "Vector”, peptidele vaccinale conțin în principal epitopi de celule B, proteina purtătoare servind ca sursă de epitopi T helper. Să explicăm ce înseamnă asta.

SARS-CoV-2 este o moleculă de ARN protejată de un țesut protector extern – o nucleocapsidă. Toate acestea se află într-un sac lipidic, decorat în exterior, ca o coroană, cu proteine mari ​​spike. Din acest motiv se și vorbește despre coronavirus.

Proteinele spike ajută particula virală să se agațe de celula umană și să intre înăuntru. În numeroase studii s-a descoperit faptul că "spinii" acestor proteine provoacă cel mai mare răspuns imun în organism. În terminologia biologilor, o proteină spike este un antigen.

Molecula acestei proteine ​​este foarte mare și conține porțiuni speciale – epitopi. Aceștia sunt recunoscuți de către celulele sistemului imunitar, care de altfel și activează mecanismul de combatere a infecției.

"Există epitopi B și epitopi T. Primii sunt numiți determinanți antigenici – porțiuni ale unei molecule de antigen care se leagă de anticorpi. Dar mai întâi aceste porțiuni se leagă de receptorii limfocitelor B și încep procesul de transformare a acestora în celule plasmatice capabile să producă anticorpi", spune profesoara Ekaterina Kolesanova, șeful laboratorului de inginerie peptidică din cadrul Institutului de Chimie Biomedicală V. N. Orehovici.

Cu toate acestea, nu totul este atât de simplu. Antigenul este absorbit de limfocitul B ca parte a veziculelor endosomice și se divizează acolo în fragmente mici. Proteinele care alcătuiesc principalul complex de histocompatibilitate de clasa a II-a se leagă de endozomi. "Aceste proteine ​​prind unele fragmente de antigen, de obicei au o lungime de 14-20 reziduuri de aminoacizi lungi, care nu se aseamănă cu fragmentele proteinelor ​​organismului gazdă. Aici are loc recunoașterea propriu-străin", continuă expertul.

Mai departe, proteinele complexului principal de histocompatibilitate, împreună cu fragmente de antigen, se expun pe suprafața limfocitelor B. Și aici deja sunt recunoscute de celulele speciale ale sistemului imunitar – T helpers. Ele se leagă de limfocitele B și le activează. "Pentru ca un vaccin să producă anticorpi, acesta trebuie să conțină atât epitopii B, cât și epitopii T helper ai antigenilor patogeni", subliniază profesoara Kolesanova.

Cum funcționează vaccinul?

Ca rezultat al vaccinării, proteina purtătoare livrează toate cele trei peptide către limfocitul B uman. Ele îl activează și încep să se producă anticorpi de protecție – imunoglobuline. Fiecare epitop B este responsabil pentru sinteza unei imunoglobuline unice. Mai întâi se formează anticorpii de clasa M (IgM), apoi – IgG, dar ei rămân în sânge cel mai mult timp, indicând imunitatea.

Centrul "Vector" confirmă faptul că anticorpii, care rezultă din vaccinare, sunt specifici proteinei spike a coronavirusului. Serurile de sânge de la voluntarii imunizați prezintă activitate de neutralizare a virusului. Acest lucru înseamnă că anticorpii sunt capabili nu numai să recunoască coronavirusul, ci și să îl distrugă.

"EpiVacCorona" conține coronavirus sau alt virus?

Nu conține viruși și nici părți ale acestora. Prin acest lucru acest vaccin și se diferențiază de "Sputnik V", care conține adenovirusuri. "EpiVacCorona" nu conține ARN, ADN, niciun fel de ingrediente vii, conservanți sau antibiotice. Compoziția este descrisă în detaliu pe site-ul Rospotrebnadzorului, precum și în instrucțiile vaccinului, disponibile pe Internet.

Vaccinul Sputnik V
© Sputnik / Авиакомпания Aerolíneas Argentinas

"EpiVacCorona" conține peptide – fragmente de proteine ​​identice cu cele ale coronavirusului. Acestea au fost sintetizate artificial și atașate de proteina purtătoare – o proteină himerică cu elemente nucleoproteice (proteina ​​N) ale coronavirusului SARS-CoV-2. Conform brevetului RU2738081, înregistrat de Centrul "Vector", bacteria E. coli ajută la sintetizarea acesteia.

"Gena proteinei N este fuzionată cu gena unei proteine bacteriene foarte solubile în apă care leagă maltoza (maltose-binding protein, MBP). Ambele sunt sintetizate ca o singură proteină himerică. Este ușor de lucrat cu ea", explică Ekaterina Kolesanova. Peptidele selectate sunt atașate de proteina himerică printr-o reacție chimică pentru a forma o legătură covalentă.

Cum se creează un vaccin peptidic?

Cu ajutorul sintezei chimice a peptidelor – prin procesul de extensie secvențială a lanțului din reziduuri individuale de aminoacizi.

"Dacă peptida este scurtă – nu mai mult de opt până la zece reziduuri, sinteza este posibilă în soluție. Ia mai mult timp, dar este mai ieftin. Peptidele mai lungi sunt sintetizate prin metoda în fază solidă – anterior pur experimentală, dar acum este utilizată din ce în ce mai mult și în producție, deoarece este ușor de automatizat. O peptidă de opt reziduuri de aminoacizi prin metoda în fază solidă este sintetizată în două ore, cel mult în 24 de ore, în funcție de dimensiuni, secvența de aminoacizi și caracteristicile echipamentului. Urmează purificarea, de obicei prin cromatografie lichidă de înaltă eficiență. Acest lucru se face destul de rapid, deși nu este ieftin", spune Ekaterina Kolesanova.

Peptidele sintetice sunt combinate (conjugate) cu o proteină purtătoare. Acest lucru este necesar, printre altele, și pentru a obține molecule stabile. Cu cât peptidele sunt mai scurte, cu atât se descompun mai repede.

"Metoda conjugării este un secret al companiei, principalul lucru este cel de a nu perturba structura epitopilor și, dacă este necesar, de a le permite să se detașeze de proteina purtătoare după intrarea în organism sau în interiorul celulei care prezintă antigenul. Adjuvantul declanșează un răspuns inflamator local și atrage celule care prezintă antigeni la locul vaccinului", spune cercetătoarea.

Cum se introduce vaccinul?

Vaccinul este eliberat sub formă de suspensie și injectat cu o seringă în mușchiul umărului. Preparatele peptidice nu dau un răspuns imun puternic și rapid, prin urmare "EpiVacCorona" se administrează de două ori în doze egale la un interval de 21 de zile.

Care sunt efectele secundare?

Voluntarii din studiile clinice de fază I-II au raportat durere ușoară la locul injectării, care trecea rapid. Nu au fost semnalate alte probleme.

Pe canalul neoficial Telegram #EpiVacCorona, creat de participanții la studiile de post-înregistrare (faza III), se raportează efecte secundare minime: disconfort, roșeață la locul injectării timp de 24 de ore, dureri severe în regiunea umărului. Nimeni nu a avut febră mare, dureri extreme sau nu a fost posibilă confirmarea legăturii acestor efecte secundare cu vaccinul.

Care este eficacitatea vaccinului "EpiVacCorona"?

"Există eficacitate imunologică și profilactică. Prima reprezintă producerea de anticorpi specifici. Conform rezultatelor fazelor I-II ale studiilor clinice, la toți voluntarii s-au format anticorpi specifici. Eficacitatea profilactică reprezintă protecția persoanelor vaccinate împotriva bolii. Cercetările continuă în cadrul studiilor clinice post-înregistrare, datele vor fi în februarie", a comentat serviciul de presă al Rospotrebnadzorului.

Studiile clinice în fazele I-II nu au fost încă finalizate, a precizat Centrul de Cercetare de Stat "Vector". Există doar rezultate intermediare.

Acum, se desfășoară un studiu randomizat dublu-orb cu un grup placebo. Oamenii sunt împărțiți aleatoriu în grupuri. Nici voluntarii, nici medicii nu știu cine primește vaccinul și cine primește soluție fiziologică. Din cei 3000 de participanți, 2897 au fost vaccinați, iar un sfert au primit placebo. Studiile vor fi finalizate peste 180 de zile după ce ultimul voluntar va fi vaccinat.

În același timp, sunt în desfășurare testări pe 150 de voluntari cu vârsta de peste 60 de ani. Datele preliminare pentru acest grup vor fi anunțate la fel în februarie.

Cum pot testa singur eficiența vaccinului?

Prin efectuarea unui test de sânge pentru anticorpii IgG la proteina S a coronavirusului nu mai devreme de 35-42 de zile după prima administrare a vaccinului. Cu toate acestea, nu toate sistemele de testare pot vedea anticorpii produși de "EpiVacCorona".

Potrivit Rospotrebnadzorului, numai sistemul de testare "SARS-CoV-2-IgG-Vector", dezvoltat de către Centrul de Cercetare de Stat "Vector", este potrivit în acest scop. "Are o sensibilitate ridicată și o specificitate în detectarea anticorpilor la anumite porțiuni ale coronavirusului, care au fost utilizate în vaccinul EpiVacCorona", se spune pe site-ul instituției.

"Potrivit observației unui grup limitat, s-a constatat că sistemul de testare SARS-CoV-2-RBD-ELISA-Gamalei dă un rezultat pozitiv la majoritatea persoanelor imunizate cu vaccinul peptidic "EpiVacCorona". Potrivit producătorului, sistemul de testare – "Un set de reactivi pentru imunoanaliza enzimatică a imunoglobulinelor de clasa G la domeniul de legare a receptorilor glicoproteinei de suprafață S (spike) a coronavirusului SARS-CoV-2"  –  arată "exact anticorpii protectori de neutralizare a virusului împotriva SARS-CoV-2" și permite să se determine "dacă pacientul are anticorpi de protecție", a precizat Centrul "Vector".

În plus, potrivit dezvoltatorilor, proteina S1 recombinantă, fabricată de firma Sanyou Biopharmaceuticals, "vede" bine anticorpii vaccinului "EpiVacCorona".

Conform observațiilor voluntarilor fazei a III-a, care au făcut independent testele, anticorpi IgG au fost detectați la trei – care au primit prima inoculare în luna decembrie a anului trecut.

Cine mai dezvoltă vaccinuri peptidice împotriva coronavirusului?

Vaccinurile peptidice din întreaga lume se află la un stadiu experimental. Dezvoltarea și testarea lor necesită foarte multă forță de muncă, de aceea rămân în urma vaccinurilor ARNm, vectoriale și inactivate/ucise. Rusia are suficiente resurse și personal calificat pentru a rezolva această problemă de sine stătător.

”Sputnik V” a ajuns în Africa. De ce oamenii se încred în vaccinul rusesc?
© Video : Ruptly / twitter.com/samfazeli8 / twitter.com/sputnikvaccine / РФПИ

Pe lista OMS la data de 19 ianuarie, pe lângă "EpiVacCorona", mai există încă două vaccinuri peptidice-candidate. Ele sunt în curs de testare pe oameni.

"Cocktailul" multipeptid P-pVAC-SARS-CoV-2, creat de Universitatea din Tübingen (Germania), constă din șase peptide din diferite proteine ​​ale coronavirusului și din o lipopeptidă XS15 de dezvoltare proprie în calitate de adjuvant. Prima fază a testărilor clinice este în curs de desfășurare.

Preparatul UB-612 al companiei taiwaneze United Biomedical Inc., Asia și al companiei americane COVAXX include în sine fragmente a două subunități de proteine ​​S (care vizează răspunsul celulei B) și epitopi T din proteine ​​de membrană și nucleocapsidă pentru formarea unui răspuns al celulei T. Sunt în curs de desfășurare studiile clinice în fazele II-III.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

23
Tagurile:
EpiVacCorona, vaccin
Tematic
Rusia este gata să furnizeze Moldovei vaccinul Sputnik-V


Загрузка...
Natură

De la -20 de grade la +9 grade Celsius: Ce se întâmplă în agricultură

32
(reînnoit 19:11 22.01.2021)
Agricultorii nu au motive de îngrijorare din cauza schimbării bruște a vremii, de la -20 de grade la +9 grade. Asta susțin specialiștii în agrometeorologie.

CHIȘINĂU, 22 dec- Sputnik. Specialiștii în agrometeorologie susțin că Republica Moldova se află într-o zonă în care frecvent au loc schimbări bruște ale vremii și nu avem motive de îngrijorare. În același timp, au vești îmbucurătoare pentru agricultori - umiditatea solului este perfectă pentru dezvoltarea culturile semănate toamna. 

”Am avut geruri de până la -20 de grade Celsius în nordul țării câteva zile, care nu au afectat culturile agricole semănate toamna și nici pomii sau vița de vie. Asta pentru că solul a înghețat doar până la -7 grade, iar situația critică se consideră atunci când avem -15 grade în sol. Acum au revenit temperaturile calde, este ceva normal pentru zona în care ne aflăm, dar gerurile ar putea apărea în următoarele zile. Trebuie să precizez că avem o umiditate foarte bună în sol, în comparație cu iernile 2019 și 2020, când am avut perioade secetoase”, a declarat Tatiana Mironov, șefa Centrului pentru monitorizare agrometeorologică al Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Agriculturii spun că anul 2021 se arată a fi unul mai productiv decât 2020, când seceta hidrologică s-a înregistrat din toamnă. Totuși, aceste previziuni pot fi date peste cap dacă vor reveni geruri cuprinse între -17 și -20 de grade pentru câteva zile, iar zăpadă nu va cădea.

”În prezent, starea culturilor este bună, este umiditate pentru culturile semănate toamna. Avem însă și unele riscuri, de exemplu, culturile ar putea îngheța dacă timp de 4-5 zile vor fi temperaturi de până la -20 de grade și câmpurile nu vor fi acoperite cu zăpadă. O altă problemă pe care o atestăm în aceste momente: nu avem rezerva de umiditate productivă în sol, care trebuie să fie la adâncimea de 1,5 metri, dar sperăm că în continuare vom avea parte de precipitații sub orice formă și vor acoperi rezervele”, a precizat Vasile Șarban, șef al Direcție Politici de producție, procesare și reglementare a calității produselor de origine vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii.

Fermierii au semănat culturi de toamnă pe 401 mii de hectare de terenuri, cu 25 de mii de hectare mai multe decât anul trecut. Din numărul total, 318 mii hectare sunt cu grâu. Media pe țară în perioada 2015-2019 conform datelor Biroului Național de Statistică este de 351,3 mii hectare. În 2020, recolta globală obținută de agricultorii moldoveni a fost de aproximativ 600 de mii de tone de grâu, cantitatea medie fiind de 1,97 tone la hectar.

De asemenea, anul trecut au fost recoltate 100 de mii de tone de orz de pe suprafața de 53,7 mii de hectare. Recolta medie obținută la hectar a fost de 1,86 de tone. Probabil, acesta a fost și motivul care i-a determinat pe fermieri să reducă suprafețele destinate acestei culturi, fiind semănate în această toamnă doar 47 de mii de hectare.

”Ne gândeam că, după un an secetos, agricultorii vor reduce suprafețele însămânțate, dar cu ajutorul oferit de stat și băncile care le-au ieșit în întâmpinare, iată că fermierii au reușit să însămânțeze câmpurile și sperăm că vor avea o roadă bogată, care să le acopere și pierderile de anul trecut”, a declarat Vasile Șarban, șef al Direcție Politici de producție, procesare și reglementare a calității produselor de origine vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat în weekend vom avea maxime cuprinse între +7 și +9 grade, iar noaptea vor fi minime de -3 și -1 grad. De luni, se așteaptă ninsori în toată țara.

Precizăm că în anul 2020 Republica Moldova s-a confruntat cu o secetă fără precedent în ultimele decenii. Agricultorii ale căror culturi au fost afectate au protestat timp de mai multe săptămâni și au cerut despăgubiri de la stat. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

32
Tagurile:
grâu, Meteo, Sprijin pentru agricultură, Agricultură ecologică, Agricultură, agricultură
Tematic
Cioclea către Ghimpu: Informațiile solicitate sunt de natură personală
De ce este indicat să petrecem mult timp în natură cu întreaga familie


Загрузка...