Casă veche în Chișinău. Stradela Sf. Andrei, 78. Anul 2008

Sfârșitul trist al celei mai sumbre case din Chișinău

684
(reînnoit 12:44 13.06.2018)
Cea mai sinistră și înfricoșătoare casă din capitala Moldovei ar putea fi rasă de pe fața pământului.

CHIȘINĂU, 13 iunie — Sputnik. Serghei Țurcanu. Există o casă în Chișinău pe seama căreia circulă tot felul de legende sumbre și maladive. Pentru început însă vă prezentăm o scurtă informație oficială despre ”caz”.

Adresa: stradela Sf. Andrei, 78; data construirii: 1929. Începând cu anii 70 și până la sfârșitul anilor `90 ai sec. XX, aici se afla căminul întreprinderii Apă-Canal. Mai târziu locatarii au fost evacuați, iar clădirea s-a transformat în depozit de materiale de construcție. Alături mai exista o casă, de dimensiuni mai mici, care fusese construită mai devreme decât „vecina" sa, iar la subsol ascundea (poate că mai sunt și acum) trei rezervoare uriașe de beton.

Дом в Кишиневе. Переулок св.Андрея 78. Январь 2012 года.
Casă din Chișinău. Stradela Sf. Andrei, 78. Ianuarie 2012.

 

S-a întâmplat că, mai mulți ani la rând, autorul acestui articol a trecut în fiecare zi pe lângă această casă, înconjurată de un mic iaz năpădit de stuf, în care copiii prindeau carași. Odată însă băieții au pescuit o cutie de tinichea în care era un cap de femeie. Se vorbea că victima fusese ucisă din gelozie și era fiica unui reprezentant de rang din cadrul structurilor de forță.

Probabil, anume atunci au apărut tot felul de zvonuri lugubre despre această casă, inclusiv că se află pe un loc „necurat". Deși, chiar și până la asta, fiind încă elev, de fiecare dată îmi venea să grăbesc pasul atunci când ajungeam în dreptul pereților cenușii. Mai târziu, oamenii care locuiau în această casă au părăsit-o. Clădirea a început a intra, puțin câte puțin, în pământ, iar stuful și tufarii sălbatici au ascuns-o cu totul de ochii lumii. Însă „faima" i-a rămas.

Pe această casă au pus ochiul o categorie specifică de cetățeni: alcoolicii, narcomani, sataniștii și adepții subculturii goth. Pe un perete putea fi citită inscripția funestă: „MOARTEA îi așteaptă pe cei care vor veni aici după noi". Și despre casă se spuneau lucruri stranii: ba că toți proprietarii săi (chipurile, ar fi fost trei la număr) și-au sfârșit viața în mod tragic; ba că s-a încercat ca această clădire să fie reconstruită, însă tractoarele și macaralele ieșeau din funcție; ba că s-a încercat demolarea ei însă fără succes.

Anul trecut, clădirea a fost scoasă la vânzare, la un preț comparabil cu cel al construcțiilor noi din centrul capitalei. Au fost tăiate și bălăriile din jurul ei. Părea că această „casă bântuită de fantome" urma să aibă o nouă viață.

Zadarnice iluzii! Casa a fost acoperită în totalitate de panouri publicitare și acum aproape că nici nu se mai observă. Misticul a capitulat în fața capitalismului. În cel mai scurt timp, ”mâna” nevăzută a economiei de piață ar putea dărâma casa împreună cu toate fantomele, legendele și urmele lăsate de sataniștii basarabeni. De un timp, acolo se află un service și o spălătorie auto. S-ar părea că este un fenomen obișnuit: noul înlocuiește vechiul. Dar, de fiecare dată când trec pe alături, simt că ceva lipsește din peisajul obișnuit. Și mă gândesc că această casă mai este și foarte ”cinegenică”, potrivită atât pentru filmarea unor pelicule istorice, cât și pentru cele din zilele noastre. Probabil însă ea nu va mai apărea niciodată pe ecrane.

De altfel, se spune că „locurile morbide" nu dispar nici odată. De aceea uneori merită să te interesezi de soarta construcțiilor ridicate pe astfel de locuri: oare nu riscă și ele cumva să aibă o soartă plină de stranietăți și mistere?

În acest articol a fost utilizată parțial informația de pe portalul oldchisinau.com

684
Tagurile:
legende subbre, fantome, sinistru, satanistii, casa sumbra, sfarsit trist, Chișinău
Тема:
Legendele Chișinăului de altă dată (39)
Tematic
26 de monumente istorice riscă să fie demolate în Capitală
Toate clădirile de tipul hrusciovka vor fi demolate - vezi în ce oraș
Dolari transmiși din mână în mână

Cine decide prețul euro și dolarului în Moldova explicația expertului

1
(reînnoit 14:07 20.01.2021)
Expertul economic Viorel Gîrbu a explicat pentru Sputnik Moldova cine decide prețul valutei pe piața noastră internă. Interlocutorul a menționat că Banca Națională (BNM), conform înțelegerilor cu FMI, are grijă să „aplaneze fluctuațiile mari”.

CHIȘINĂU, 20 ian – Sputnik. În Republica Moldova existau, la 1 ianuarie 2021, 1141 de unități de schimb valutar.

Semnul euro pe vitrina unui punct de schimb valutar
© Sputnik / Наталья Селиверстова

Dintre acestea, 377 de unități erau case de schimb valutar independente, iar 756, de două ori mai multe, erau birouri de schimb valutar ale băncilor licențiate (în total: 1133). Mai există, de asemenea, 8 puncte de schimb valutar ale unor hoteluri.  

Atunci când oamenii doresc să convertească lei în valută ori să cumpere valută în numerar, intercaționează cu aceste 1141 de unități de schimb valutar.

Atunci când vă prezentăm în știri cursul valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei (BNM), menționăm, din partea autorului, că fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă. 

Prețul valutei este decis de BNM, dar nu în mod direct

Și, totuși, cum anume se formează prețul valutelor pe piața internă, care dintre judecători are o influență mai mare: unitățile de schimb valutar sau BNM? 

L-am solicitat pe expertul economic Viorel Gîrbu să explice cum funcționează acest mecanism, cum sunt stabilite cotațiile valutare oficiale pe care le anunță BNM.

Nu casele de schimb decid prețul valutei, dar BNM, deși nu în mod direct, ne-a spus interlocutorul. Pentru unitățile de schimb contează să fie numeroase operațiunile de convertire a valutei sau leilor – astfel câștigă, din decalajul dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare, potrivit explicației expertului.

„Prețul valutei nu este decis de casele de schimb valutar. Aceste entități sunt interesate de profit, adică de marja dintre ratele de cumpărare și vânzare, care nu are legătură cu cursul de schimb - marja există la fiecare curs, important este să fie cerere de valută”, a explicat Viorel Gîrbu.

„Se poate afirma că cursul este dictat de BNM, dar nu în mod direct. Aceasta, deoarece conform aranjamentelor legale și internaționale, care reies din memorandumul cu FMI, BNM aplanează fluctuațiile mari, dar nu țintește un curs”, a spus expertul economic.

În ceea ce privește aplanarea fluctuațiilor mari, Viorel Gîrbu a spus că „totuși, BNM, pe termen mediu, folosește și acest instrument în vederea atingerii unei rate dorite a inflației”. Atunci când consideră necesar, BNM intervine pe piața valutară pentru a procura valută sau pentru a o plasa.

O jumătate din piața valutară internă este în numerar – euro, dolarii, rublele etc. sunt trimise acasă de moldovenii care lucrează peste hotare. Prin urmare, acești cetățeni „alimentează” constant volumul valutei în numerar aflat în circulație – de un car de ani nu există deficit de valută în Moldova.

„În rest, cam jumătate din piața valutară din Moldova este în numerar – deci, valuta provine de la cetățeni care lucrează peste hotare, o trimit rudelor care vând aceasta valută, pentru a se întreține. Acesta este un factor determinant, dacă nu ar fi aceste influxuri, situația ar fi în Moldova cu totul alta”.

Euro este cea tranzacționată valută pe piața internă a Moldovei

Piața valutară internă a Moldovei este dinamică, iar oferta acoperă practic în totalitate cererea, la un nivel de peste 99,9% chiar.

Rulajul pieţei valutare interne în numerar (cumpărările și vânzările de valută) a atins și valori de aproape 450 de milioane de dolari pe lună. Oferta persoanelor fizice a tins și către 200 de milioane de dolari pe lună. BNM prezintă echivalentele în dolari americani ale tranzacțiilor cu alte valute, pentru o mai bună claritate a indicatorilor statistici.

Cea mai solicitată valută este euro

Moldovenii mai mult cumpără valută decât o vând, din cauză că-și primesc salariile în lei, dar fac economii în euro cu gândul la achiziții/investiții importante, cum ar fi o casă, o mașină, un lot de pământ etc. sau achită chiriile în euro. 

Vând valută în principal moldovenii care o câștigă peste hotare sau cei care o primesc de la rudele aflate în străinătate.

La 31 decembrie 2020, activele oficiale de rezervă ale BNM se cifrau la 3 miliarde 783 de milioane 540 de mii de dolari americani (3 783,54 mil. dolari SUA).

Astfel, rezervele valutare ale BNM erau în creștere cu aproape 104 milioane de dolari în comparație cu 30 noiembrie 2020.

În 2020, rezervele valutare ale BNM au crescut constant, înregistrând record după record.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1
Tagurile:
cursul afișat de BNM, cursul de schimb valutar
Tematic
Moldovenii trimit mai puțini bani acasă – urmări posibile
Situații neplăcute la punctele de schimb valutar: Iată ce se întâmplă de fapt


Загрузка...
Migranți în Moscova

Nu se pot lipsi de imigranți: Companiile de construcții ruse așteaptă străinii la muncă

26
(reînnoit 13:27 20.01.2021)
Către 1 martie, la indicația președintelui rus Vladimir Putin, guvernul țării trebuie să examineze problema simplificării procedurii de încadrare a muncitorilor imigranți pe șantierele de construcții.

CHIȘINĂU, 20 ian - Sputnik. Din cauza granițelor închise în legătură cu pandemia, șantierele de construcții din Federația Rusă se confruntă cu un deficit de forță de muncă.

Cu toate acestea, unele companii rusești au început deja să rezolve această problemă împreună cu structurile autorizate din mai multe țări, organizând recrutarea organizată a imigranților.

Sputnik a aflat cum stau lucrurile cu posturile vacante din industria construcțiilor din Federația Rusă și de ce lucrătorii străini sunt apreciați de angajatorii ruși.

Imigranții sunt muncitori și evită conflictele

Companiile rusești de construcții PIK-Industry și TechStroy, împreună cu Agenția pentru Migrația Externă a Muncii din Uzbekistan, au lansat o recrutare organizată de muncitori din republică.

Acesta este un sistem de migrație ordonată, legală și sigură a forței de muncă, atât pentru angajator, cât și pentru solicitanții de locuri de muncă.

Steaguri ale Rusiei, Kîrgîzstanului, Kazahstanului, Belarusului, Armeniei, precum și simbolurile Uniunii Economice Eurasiatice
© Sputnik / Владислав Воднев

Dezvoltatorii din Federația Rusă intenționează să atragă pe șantierele lor de construcții din Moscova și regiunea Moscovei1 4 mii de muncitori imigranți în diferite specialități precum: instalator, sudor electric, electrician, zidar, montator, modelator, finisor, lucrător responsabil de efectuarea operațiunilor de încărcare și descărcare împreună cu ajutorul unui mecanism de ridicare. 

Uzbecii sunt muncitori și nu iubesc conflictele, majoritatea dintre ei nu sunt dependenți de alcool și droguri în legătură cu religia, spune Nikolai Popov, manager de proiect al TechStroy LLC, explicând de ce compania optează pentru muncitori din Uzbekistan.

În decembrie 2020, firma a efectuat deja prima recrutare organizată de imigranți, angajând 472 de persoane.

Acum, viitorii angajați solicită un permis de muncă și în curând vor începe să execute sarcinile. 

"Cetățenii republicii s-au dovedit a fi buni sudori, zidari, dulgheri și betonari", a spus Popov într-un interviu acordat Sputnik.

Până la sfârșitul lunii ianuarie, companiile de construcții intenționează să organizeze interviuri în trei orașe uzbece: Fergana, Samarkand și Urgench.

Companiile rusești sunt interesate de candidații cu vârste cuprinse între 21 și 50 de ani, care au cel puțin un an de experiență în muncă și cunoaște limba rusă.

Cei care vor trece selecția vor putea pretinde la un salariu de la 60 la 100 de mii de ruble. Imigranților li se va oferi cazare, haine de lucru și vor fi asigurați cu hrană în prima lună de muncă.

Deficit de angajați

Acum, firmele de construcții se confruntă cu un deficit de muncitori imigranți pe șantiere, a declarat pentru Sputnik Svetlana Babkina, director adjunct al departamentului de construcții al Grupului de companii Ingrad. Potrivit acesteia, muncitorii străini sunt apreciați în cadrul companiei, deoarece se disting prin disciplină, rezistență, respectă cu strictețe toate regulile.

„Am întâmpinat dificultăți din cauza granițelor închise, din cauza faptului că nu am primit un aflux de forță de muncă proaspătă din republicile situate în vecinătate. Cetățeni din Armenia, Belarus, Tadjikistan și Uzbekistan au lucrat și lucrează pentru noi. Aproximativ 60% din toți lucrătorii noștri de pe șantiere sunt străini", spune Babkina.

Lipsa de constructori pe piața rusă este demonstrată și de datele de la serviciul de recrutare HeadHunter.

În 2020, din martie până în mai în industria construcțiilor s-a înregistrat o scădere a numărului de posturi vacante cu aproape o treime. Acest lucru a fost determinat de măsurile restrictive și incertitudinea economică.

Dar apoi industria a început să-și revină - deja în iunie ponderea locurilor de muncă vacante în construcții în medie în Federația Rusă a crescut cu 38%, depășind indicatorii dinainte de COVID-19 din februarie 2020.

Vârful locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în septembrie 2020 - în această lună angajatorii au postat peste 70 de mii de reclame, ceea ce reprezintă cu 64% mai mult decât în ​​ianuarie 2020.

"Din august, au existat doar doi candidați la fiecare post vacant în industria construcțiilor, ceea ce înseamnă o lipsă de resurse de muncă", a declarat pentru Sputnik serviciul de presă al hh.ru.

Construcția unor obiecte aproape că nu s-a oprit

La obiectele cu finanțare de stat, lucrurile au stat cel mai bine - munca practic nu s-a oprit, spune cetățeanul Tadjikistanului în vârstă de 31 de ani Akhliddin Saidov. Lucrează ca șef de echipă: ajută la construirea unui spital la Moscova. 

"În timpul pandemiei, șantierul nostru de construcții s-a oprit doar două săptămâni. Slavă Domnului, nu există așa ceva acum. Unii imigranți au întâmpinat dificultăți în a câștiga bani, dar noi construiam un obiect de stat, așa că am continuat să lucrăm", își amintește el.

Saidov notează că angajatorul său oferă imigranților cămin și îi ajută la întocmirea documentelor. Muncitorii au salarii pe oră: de la 180 la 220 de ruble. În medie, un muncitor obișnuit reușește să obțină de la 40 la 50 de mii de ruble pe lună.

De la constructori la curieri

O serie de companii s-au confruntat totuși cu dificultăți financiare, care au afectat și lucrătorii. Abdumalik Karimov din orașul Tursunzade din Tadjikistan era șef de echipă la o fabrică în construcție din Skolkovo, dar a fost disponibilizat.

"Eram în grupul de rezervă: când doreau, atunci ne chemau la muncă. Nu exista stabilitate. Și în decembrie toți lucrătorii au fost concediați fără explicații", spune Karimov.

Cu toate acestea, imigrantul nu s-a lăsat bătut și s-a recalificat în curier. Abdumalik recunoaște că reușește să câștige mai mult în calitate de curier: în medie, mai mult de 70 de mii de ruble pe lună în comparație cu 60 de mii pe șantier, dar trebuie să lucreze 13-14 ore pe zi.

În același timp, există o tendință ca imigranții care și-au pierdut locurile de muncă în diferite sectoare ale economiei să obțină locuri de muncă în sectorul construcțiilor. Așa cetățeanul tadjic Timur Zafarov a lucrat într-o cafenea din Samara, însă odată cu declanșarea pandemiei și-a pierdut slujba, a petrecut o lună și jumătate acasă, după care a plecat la Moscova, unde a devenit zugrav.

"Salariul depinde de generozitatea intermediarului. Puteți câștiga de la 1.800 la 3.000 de ruble pe zi", spune el.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

26
Tagurile:
Rusia, Companii de construcţii
Tematic
Ce se întâmplă pe timp de pandemie cu autorizațiile în construcții: Opinia aritectului-șef


Загрузка...