Moldova

Cum ne va schimba viaţa Femida moldovenească în 2016

88
(reînnoit 10:53 31.12.2015)
Începând cu 1 ianuarie 2016, în Republica Moldova vor intra în vigoare norme legale noi privind finanţarea formaţiunilor politice, includerea regiunii transnistrene în Zona de comerţ liber cu UE şi altele, dar şi o serie de interdicţii pentru fumători.

CHIŞINĂU, 30 dec — Sputnik. În 2016 vor intra în vigoare o serie de norme care au fost dezbătute cu multă patimă în Parlament, dar votate în cele din urmă. Unele dintre aceste intervenţii legislative sunt de natură să aducă în viaţa noastre o serie de schimbări. Vom menţiona aici pe câteva dintre cele mai semnificative.

Politica trece la finanţare din bani publici

Începând cu 1, ianuarie partidele politice vor putea să beneficieze de finanţare de la bugetul de stat. La prima vedere, nu este vorba despre un buget prea mare prevăzut pentru finanţarea partidelor. Deputaţii au decis să aloce în acest scop 0,2 la sută din bugetul de stat, adică, dacă e să raportăm această cotă la bugetul actual, ar fi vorba despre circa 60 de milioane de lei. Dar ceea ce poate să pară insignifiant la nivel de ţară, poate fi semnificativ pentru un om sau pentru o comunitate. Unii specialişti se întreabă dacă nu cumva vor fi tăiate finanţările de la alte categorii sau entităţi, pentru ca partidelor să le ajungă bani.

Transnistria e cu noi!

Din 1 ianuarie, Zona de comerţ liber, aprofundat şi cuprinzător RM-UE se va extinde asupra întregului teritoriu al ţării, inclusiv asupra regiunii transnistrene. Începând cu 1 ianuarie, toţi agenţii economici din Republica Moldova vor putea să exporte în UE. Însă profitul real de pe urma acestei schimbări rămâne încă o enigmă. Or, chiar dacă o serie de produse moldoveneşti deja pot fi exportate liber în UE, ţara noastră nu-şi poate valorifica din plin această oportunitate, iar Rusia rămâne a fi în continuare pentru Moldova un partener comercial de primă importanţă.

O nouă modalitate de raportare fiscală

Noul formular al Declaraţiei de venit a persoanei fizice va fi introdus începând cu 1 ianuarie 2016. Declaraţiile de tip nou privind venitul persoanelor fizice vor trebui să fie completate şi depuse nu mai târziu de 25 martie 2016. Aşadar, totul este într-o permanentă mişcare şi schimbare, totul se dezvoltă, iar birocraţia nu este o excepţie.

Glorie Ministerului Sănătăţii

La 31 mai 2016 intră în vigoare interdicţia privind fumatul în localurile publice închise şi semiînchise. Nu veţi avea voie "să faceţi fum" nici la locul de muncă, în transportul public, în locurile publice deschise, precum şi în apropierea instituţiilor medico-sanitare şi de învăţământ. Lupta contra viciului fumatului este pe deplin salutabilă. Însă în acest context trebuie să remarcăm, de dragul adevărului, că fumătorii vor avea parte de noi necazuri.

Am putea rata „Cartea verde"

De la 1 aprilie 2016, în Moldova ar putea să fie sistată vânzarea asigurărilor auto de tipul „Cartea verde". La ora actuală Republica Moldova este monitorizată de o comisie a Consiliului biroului „Cartea verde", din cauza nerespectării de către ţara noastră a mai multor cerinţe ale acestei structuri internaţionale. Ne rămâne doar să sperăm că nu vom fi excluşi definitiv din acest sistem de asigurări.

Problema spaţiului locativ

În 2016 vor intra în vigoare reguli noi referitoare la exploatarea, dreptul de posesie şi dreptul de proprietate asupra spaţiului locativ. Cei care nu şi-au privatizat locuinţele, vor trebui să facă acest lucru până la finele anului 2016. În caz contrar locuinţele lor vor deveni proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale în circumscripţia cărora sunt amplasate. E aspră legea, dar e lege. Oamenii vor fi nevoiţi să adune tot felul de certificate de la mai multe instituţii. În acest context, trebuie să remarcăm faptul că în ţara noastră încă nu există un sistem unificat care ar reglementa relaţiile sociale din domeniul locativ, iar dacă e să luăm în calcul birocraţia noastră, va trece încă mult timp până când acest domeniu va fi reglementat eficient şi exhaustiv.

Ţara noastră păşeşte într-un an nou cu norme legislative noi, care pe alocuri sunt complicate, dar şi interesante din perspectiva observării metamorfozelor ce vor avea loc în societate.

La mulţi ani, concetăţeni!

88
Tagurile:
Fumători, Cartea verde, Spaţiu locativ, Fiscalitate, Femida, Schimbări, 2016, Anul Nou, Legi, Transnistria
Tematic
Cu câte milioane va deveni mai sărac Chişinăul în 2016
Corneliu Său

Opinie: Afacerea va crește rapid pe o platformă industrială

11
(reînnoit 14:45 31.10.2020)
În cadrul emisiunii "ATITUDINI", proprietarul unei fabrici de mobilă, Corneliu Său, a explicat ce are de câștigat un antreprenor începător dacă deschide o afacere în cadrul platformei industriale.
Opinie: Afacerea va crește rapid într-o platformă industrială

Corneliu Său este de părerea că în cadrul unei platforme industriale afacerea poate să crească rapid și sănătos, în special când este la început de cale. El recunoaște că, dacă ar fi avut ocazia de la inițierea afacerii sale să facă parte dintr-o platformă industrial, i-ar fi fost mult mai ușor și s-ar bucura de mute avantaje.

"Într-o platformă industrială poți să crești rapid și să-ți ajustezi costurile la creșterea directă. De exemplu, inițial folosești un depozit de șase metri în chirie, iar cu cât businessul crește angajezi mai multe persoane, respectiv și spațiul va fi mai mare. Când ei un spațiu separat sau din start ai costuri mai mari, nu poți să crești și stagnezi creșterea companiei", a explicat antreprenorul.

Mai mult, Corneliu Său a precizat că un alt avantaj ar fi racordările de autorizație – partea de procedură va fi cu mult simplificată. De asemenea, antreprenorii vor fi mult mai motivați să muncească într-un grup de oameni de succes, a căror energie și ambiție cu siguranță va fi molipsitoare.

De menționat este că, recent, Guvernul a lansat programul-pilot care prevede crearea platformelor industriale multifuncționale. Astfel, statul va susține financiar crearea platformelor industriale, iar autoritățile publice locale vor fi responsabile de întreținerea și dezvoltarea acestora. Platformele vor contribui la dezvoltarea industriei în regiuni și crearea locurilor de muncă.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

11
Tagurile:
Platforme industriale, antreprenori, afacere
Tematic
Crearea platformelor industriale multifuncționale: Avantaje


Загрузка...
Punct de control la frontiera ucraineană

De astăzi, moldovenii vor călători altfel în Ucraine detalii

43
(reînnoit 14:22 31.10.2020)
Din 31 octombrie, Ucraina a actualizat condițiile de intrare în țară pentru străini - Moldova a fost exclusă din lista țărilor cu risc epidemiologic crescut (roșu).

CHIȘINĂU, 31 oct – Sputnik. De astăzi, moldovenii care vor dori să călătorească în Ucraina nu vor mai fi obligați să stea în carantină, autoizolare sau să prezinte rezultatul negativ al testării Covid-19  la intrarea în țara vecină.

În urma unei evaluări făcute de autorităților ucrainene, Republica Moldova a fost trecută pe lista statelor cu risc epidemiologic scăzut – zona verde, informează ambasada țării noastre la Kiev.

Precizăm că, în funcție de situația cazurilor active de Covid-19, statele au fost împărțite în două categorii: cu risc epidemiologic crescut (roșu) și cu risc epidemiologic scăzut (verde). Astfel, persoanele care vin dintr-un stat aflat în categoria verde pot intra pe teritoriul Ucrainei fără a mai fi nevoite să fie amplasați în carantină sau autoizolare sau să prezinte rezultatul negativ al testării Covid-19.

Totodată, tranzitarea teritoriului Ucrainei în ambele sensuri de către cetățenii Republicii Moldova poate fi realizată în baza prezentării unei dovezi a faptului că aceasta va fi efectuată în decurs de 48 ore (drept exemplu poate servi biletul de călătorie cu autocarul, biletul de călătorie cu avionul) și a poliței de asigurare medicală, care să acopere costurile unui eventual tratament pentru Covid-19 și/sau costurile privind cheltuielile de carantină.

De menționat că persoanele care vin în această țară dintr-un stat aflat în categoria roșie sau care, în ultimele 14 zile, au fost într-o țară din categoria roșie și intenționează să călătorească în Ucraina, vor prezenta la punctul de trecere a rezultatului negativ al testării Covid-19 (prin metoda PCR) efectuat nu mai târziu de 48 ore de la data traversării hotarului. În lipsa testării menționate, aceste persoane vor intra în carantină timp de 14 zile. Alternativ carantinei, există varianta autoizolării la domiciliu, dacă persoana consimte acest lucru prin înscrierea în aplicația Guvernului Ucrainei, “Activ de acasă/Дій вдома”.

În cazul apariției unor situații problematice, cetățenii sunt îndemnați să apeleze la serviciul consular al Ambasadei Republicii Moldova în Ucraina.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

43
Tagurile:
COVID-19, călătorie, condiții, moldoveni, Ucraina
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
Ucraina a prelungit starea de urgență: Cum putem călători


Загрузка...
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Video: „Edenul” din centrul Chișinăului - este alături, dar nu știai există

0
(reînnoit 15:06 31.10.2020)
Există în Chișinău un muzeu ferit de ochii lumii, care se aseamănă cu paradisul, pentru că în el se păstrează sute de specii de animale. Dar în realitate este un loc trist, pentru că animalele nu sunt vii, ci împăiate, iar până a deveni exponate fiecare a trăit o dramă.

CHIȘINĂU, 31 oct - Sputnik. Deși se află chiar în inima Chișinăului, puțini cunosc despre existența Muzeului de Științe ale Naturii al Universității de Stat din Moldova. La prima vedere - nimic spectaculos. O clădire modestă care nu atrage privirile trecătorilor.

Muzeul Universității de Stat
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Dar cei care-i calcă pragul descoperă stupefiați că în interior se află un imens patrimoniu agonisit timp de aproape patru decenii de către studenții Facultății de Biologie a Universității de Stat din Moldova - sute de specii de păsări, animale, insecte și pești, aduse din diferite colțuri ale URSS începând cu anul 1952. 

  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat din Moldova
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
1 / 31
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Mulți ar putea să spună că e doar un muzeu ca multe altele, dar nu este așa. Evident că bogăția speciilor păstrate aici este un atu incontestabil, însă nu doar acest fapt se înscrie în definiția acestui loc cu totul deosebit.

Muzeul este mai mult decât un loc ce impresionează. Ceea ce îl definește în primul rând este drama animalelor care au devenit exponate - nicio vietate nu a fost omorâtă pentru a „bucura” privirile vizitatorilor. Nu, nu pentru asta și-au dat ultima suflare. Dar au murit tot din cauza omului, în circumstanțe generate de neglijență, neștiință sau nepăsare. Au pierit din cauza erorilor umane sau, și mai grav, în urma actelor de cruzime săvârșite cu premeditare. 

Un alt atu al muzeului este chiar directorul lui - Stanislav Poznakomkin, care i-a dedicat acestui „lăcaș” 35 de ani din viață.

Stanislav Poznakomkin
© Sputnik / Mihai Caraus
Stanislav Poznakomkin, director al Muzeului Universității de Stat din Moldova

Este un adevărat „guru” al științelor naturii, un mentor spiritual. Oricine îl va cunoaște vreodată se va convinge că nu exagerez deloc atunci când îi atribui aceste calificative. Stanislav Poznakomkin nu doar că iubește nespus de mult animalele, ci ține cu tot dinadinsul să schimbe ceva în conștiința fiecărui vizitator al muzeului, să-l facă să-și revizuiască atitudinea față de „frații noștri mai mici”, așa cum ne-am obișnuit să le spunem altor specii decât Homo Sapiens. Și îi reușește cu brio!

Ține minte cu lux de amănunte ce s-a întâmplat cu fiecare dintre animalele care acum se păstrează în muzeu. 

„Aici se remarcă foarte pronunțat calitățile inumane ale omului. De ce spun asta? Pentru că să omori un animal este de neconceput pentru mine”, a declarat Stanislav Poznakomkin în timpul discuției cu echipa Sputnik Moldova

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova
Directorul muzeului mărturisește că majoritatea exponatelor sunt de fapt animale vânate ilegal. Și nu oriunde - chiar în rezervații!

„În mare parte, este vorba despre braconaj. Este același lucru care se întâmplă acum în Orientul Îndepărtat. Unii cresc leoparzi, tigri, îi lecuiesc ca să-i întoarcă în natură, iar alții merg și îi omoară”, a remarcat Stanislav Poznakomkin.

Cum au fost omorâți leii de la grădina zoologică ambulantă ajunsă la Chișinău 

Una dintre cele mai emoționante istorii, care lasă urme adânci în conștiința oamenilor, este cea despre familia leilor adusă la Chișinău în anul 1964. Atunci în capitala Moldovei nu exista o grădină zoologică, așa că a venit una ambulantă din orașul Odesa.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Familia leilor adusă la Chișinău din Odesa a fost hrănită de un vizitator cu carne amestecată cu cioburi de sticlă

Țarcurile cu animalele sălbatice au fost amenajate pe malul unui lac din sectorul Botanica. Chiar în prima zi s-a produs o tragedie care ne demonstrează că deseori cruzimea oamenilor nu are limite. Unul dintre vizitatori a aruncat în cușca leilor carne tocată amestecată cu cioburi de sticlă.

„Puiului i-a apărut sânge pe buze, iar angajații nu puteau să înțeleagă ce s-a întâmplat. S-au gândit că e o zgârâietură. A doua zi dimineață au început să sângereze și leul, și leoaica. Spre seară au fost eutanasiați. Abia după ce a fost efectuată autopsia s-a aflat cauza celor întâmplate. Un om nu putea să facă asta. Era un monstru... Leii erau foarte tineri. Acest pui era primul pui al leoaicei”, a mărturisit cu indignare directorul muzeului. 

Nepăsarea care ucide

De un sfârșit tragic a avut parte și tigrul de la Grădina Zoologică din Chișinău. 

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Tigrul de la Grădina Zoologică din Chișinău a înghițit întâmplător o bucată de sârmă și a pierit
„O istorie aproape similară - omul care îngrijea tigrul îi aducea pe o tavă o bucată de carne. La un moment dat s-a împiedicat, iar carnea a căzut pe pământ. El ridică bucata de carne, o pune pe tavă, se apropie de țarc și îi dă tigrului carnea. Dar carnea a căzut pe pământ. De ce nu a fost atent? Poate că s-a lipit ceva de ea? Și chiar s-a lipit. Pentru că jos era o bucată de sârmă. Nu era mare, dar era groasă și avea capetele ascuțite. Tigrul a înghițit sârma cu tot cu carne. I-a fost spart stomacul, a făcut peritonită și a murit”, a mărturisit Stanislav Poznakomkin. 

Tot din cauza neglijenței umane au murit aproape toți struții din rezervația Askania Nova din apropiere de Crimeea.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
12 struți otrăviți într-o rezervație de lângă Crimeea au devenit exponate ale Muzeului Universității de Stat

„Angajații sovhozului ale cărui terenuri erau în apropiere de rezervație au prelucrat vița de vie cu chimicale. Nu cu tractorul, ci cu elicopterul. Era vânt, așa că norul otrăvitor a ajuns pe teritoriul rezervației și 12 din cei 14 struți au pierit”, a dezvăluit Stanislav Poznakomkin.

În unele cazuri, moartea animelelor a survenit din cauza lipsei cunoștințelor elementare în zoologie. Este tocmai povestea unui piton adus din Tașkent la Chișinău, tot cu o grădină zoologică ambulantă.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Pitonul adus din Tașkent la Chișinău intrase în anabioză, iar veterinarul a crezut că e mort și a făcut autopsia
„Omul care era responsabil de aceste animale avea în buzunar o diplomă, în care era scris - biolog, zoolog, erpetolog, adică specialist care se ocupă de studiul reptilelor. El a deschis containerul în care se afla șarpele și a văzut că acesta a pierit. Fără să își dea seama de ce a pierit, a chemat veterinarul. Un alt biolog cu studii superioare în biologie - veterinarul, a venit și nu a înțeles nici el ce s-a întâmplat”, a spus directorul muzeului.

Au decis să facă autopsia, fără să bănuiască faptul că șarpele este de fapt viu.

„Au făcut autopsia și au văzut cum se zbate inima, curge sângele. Șarpele pur și simplu era într-o anabioză profundă. Și dacă tu ești biolog, tu nu ai dreptul să uiți de asta. Șarpele a mers cu trenul cinci zile, iar asta este un mare stres. Așa se întâmplă că în astfel de situații el intră în anabioză, ca să se apere de circumstanțele nefavorabile. Și orice biolog trebuie să știe asta, pentru că asta scrie în toate manualele de biologie. Ce s-a întâmplat cu acești doi oameni? E foarte simplu. Unul din Chișinău și altul din Tașkent au comis una și aceeași greșeală - după ce au absolvit școala au mers să studieze în locul nepotrivit pentru ei. E un animal frumos. Putea să trăiască mult încă, dar a fost ucis de doi biologi cu studii superioare”, a declarat Stanislav Poznakomkin. 

Șirul istoriilor cutremurătoare poate continua la nesfârșit, dar esența este una și aceeași. Fiecare ne întărește convingerea că omul în procesul de evoluție s-a dezvățat să conviețuiască în armonie cu alte specii. 

Pasiunea pentru poezie

Directorul Muzeului de Științe ale Naturii iubește într-atât de mult animalele, încât a ajuns chiar să scrie versuri despre ele. În 2016 a apărut un volum de poezii semnat de el, iar acum le recită tutror vizitatorilor. Oamenii îl ascultă cu sufletul la gură.

Felina pe care n-o poate uita

Paradoxal, dar Stanislav Poznakomkin nu are acasă niciun patruped pufos, așa cum ne-am fi așteptat. Și asta pentru că a avut un animal de companie care a pierit și nu-l poate uita. Nu mai vrea să simtă iar aceeași durere...

„Am avut o pisică. Era foarte atașată de mine. A pierit pentru că avea cancer. Rudele mele pe linia mamei au murit tot din cauza acestei boli, iar Liusea (pisica) era permanent alături de mine. Ea dormea întotdeauna pe pieptul meu. Când au eutanasiat-o, mi-am luat rămas bun. Eu consider că, cel mai probabil, ea a luat asupra sa ceea ce îmi era mie predestinat. Nu există pentru asta o explicație științifică, dar simt cu inima că așa a fost. Acasă păstrez fotografiile cu Liusea, dar să îmi iau o altă pisică nu pot...”, a mărturisit directorul muzeului.

Misiunea lui Stanislav Poznakomkin

Fiind născut la Moscova în 1935, Stanislav Poznakomkin a venit să studieze biologia la Chișinău și s-a îndrăgostit de aceste meleaguri. Aici s-a căsătorit și trăiește în deplină armonie cu soția sa de mai bine de șase decenii. 

La ai săi 85 de ani, nici prin cap nu-i trece să meargă la „odihna bine meritată”. Spune că munca la muzeu îi dă aripi, îl face să se simtă fericit. 

„Când vin la muncă mă invidiez pe mine însumi”, spune zâmbind directorul muzeului.

Crede cu tot dinadinsul că misiunea sa este de a-i face pe oameni să fie mai buni în raport cu animalele și mărturisește că va face asta cât va mai trăi pe acest pământ...

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Biologie, om, animale, natura, muzeu
Tematic
Muzeul de Istorie al Marelui Război pentru Apărarea Patriei, la Chișinău - exponate unice


Загрузка...