Kremlin

Parada în cinstea Zilei Victoriei va avea loc pe 24 iunie la Moscova: Merge și Igor Dodon

100
Parada în cinstea împlinirii a 75 de ani de la Victoria împotriva nazismului se va desfășura în acest an la Moscova pe 24 iunie. Ceremonia solemnă urma să aibă loc pe 9 mai, dar a fost amânată din cauza pandemiei.

CHIȘINĂU, 26 mai - Sputnik. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că Parada Victoriei se va desfășura în acest an pe 24 iunie. 

„O vom organiza în ziua în care în anul 1945 s-a desfășurat legendara paradă istorică a învingătorilor, când prin Piața Roșie au defilat soldații care au luptat lângă Moscova și au apărat Leningradul, au luptat la Stalingrad, au eliberat Europa și au cucerit Berlinul”, a declarat liderul de la Kremlin după întrevederea cu ministrul Apărării Serghei Șoigu.

La Parada Victoriei va participa și președintele Republicii Moldova Igor Dodon, a declarat ofițerul de presă al Președinției Carmena Sterpu pentru RIA Novosti. 

„Președintele Republicii Moldova va merge pe 24 iunie la Moscova, pentru a participa la parada organizată cu prilejul a 75 de ani de la Victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei”, a menționat Sterpu. 

De asemenea, Vladimir Putin a propus ca marșul „Regimentului Nemuritor” să se desfășoare pe 26 iunie. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

100
Tagurile:
Igor Dodon, Moscova, paradă
Tematic
Comandanții Victoriei la parade militare - Imagini de arhivă
Parade în cinstea Zilei Victoriei: Fotografii excepționale din diferite perioade
La intrarea în Rusia

Condiția fără de care nu va fi posibilă intrarea în Federația Rusă - anunțul autorităților

136
(reînnoit 20:31 14.07.2020)
Începând cu 15 iulie, obligativitatea izolării de 14 zile pentru străinii care intră pe teritoriul Federației Ruse este anulată, totodată însă trebuie să aveți un certificat care să confirme că nu sunteți infectat cu noul coronavirus.

CHIȘINĂU, 14 iul - Sputnik, Alexei Stefanov. Miercuri, 15 iulie, potrivit deciziei medicului-șef sanitar al Rusiei, Anna Popova, regulile pentru intrarea cetățenilor străini în Federația Rusă se modifică. Acum, toți cei care ajung la graniță vor trebui să prezinte un test negativ la COVID-19, făcut cu cel mult trei zile înainte de sosirea în Rusia. De asemenea, va fi necesară prezentarea unui document privind prezența anticorpilor imunoglobulinei G (dacă există). Certificatul poate să fie emis atât în ​​rusă, cât și în engleză.

Potrivit celor de la Rospotrebnazor, în absența acestui document medical, străinilor le va fi permisă în continuare intrarea în Rusia, dar vor fi obligați să efectueze o analiză prin PCR în termen de trei zile. Va trebui să plătiți pentru acest test la tarifele stabilite în Federația Rusă (de la o mie la câteva mii de ruble).

Dacă testul se va dovedi a fi pozitiv, străinul va trebui să rămână în izolare la locul de ședere și să limiteze contactele cu cei din jurul său până la recuperare.

În același timp, angajatorii sunt obligați să-și avertizeze angajații cu privire la necesitatea de a se supune unui test PCR după întoarcerea în Rusia, în termen de trei zile. De asemenea, implicarea străinilor la munci va fi posibilă numai dacă va exista un certificat care să confirme absență virusului COVID-19.

Această decizie se aplică și rușilor care se întorc acasă - cetățenii Federației Ruse trebuie să treacă testul în termen de trei zile de la sosirea în țară. Dar pot primi acest certificatul și în străinătate.

Rospotrebnadzor le-a recomandat Ministerului Afacerilor Externe, Agenției Federale de Transport Aerian și Ministerului Transporturilor să informeze pasagerii cu privire la testele de laborator la coronavirus.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

136
Tagurile:
COVID-19, Rusia
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
COVID-19 în Moldova: Evoluția infecției cu coronavirus - date actualizate


Загрузка...
Submarinul proiectului 949A ”Antey”

Ce face submarinul nuclear rusesc de clasa „Antey” în Marea Baltică

124
De ce submarin nuclear rusesc „Oriol” se află în Marea Baltică și de ce manevrele lui au provocat îngrijorări din partea militarilor și experților suedezi – iată cum explică observatorul militar Alexandr Hrolenko.

Postul de televiziune suedez SVT bate alarma: în Marea Baltică a intrat submarinul nuclear de clasa “Antey”, capabil să poarte rachete de croazieră cu rază medie de acțiune și torpede cu focoase nucleare, “care depășesc de zece ori bomba ce a șters de pe fața pământului Hiroshima”.

Experții locali califică aceste acțiuni ale Rusiei drept o demonstrație de forță. Faptul că este vorba de participarea vasului la o paradă de Ziua Forțelor Navale ale Rusiei, planificată cu mult timp înainte, militarii și specialiștii scandinavi l-au trecut cu vederea.

Șeful secției de analize a Institutului suedez pentru  Studii de Apărare, Niklas Granhol, a presupus că în următoarele câteva săptămâni vor avea loc niște exerciții militare ale Forțelor Navale ale Rusiei. În același timp, el menționează că submarinul de 150 de metri, cu două reactoare nucleare, e prea mare și prea periculos pentru Baltica. Submarinele diesel ale Suediei, cu o lungime de 60 de metri, sunt net inferioare. Expertul militar concluzionează: “Antey” este o demonstrație de forță a Rusiei.

Publicația de limba rusă “justnu.ru” citează opinia unui alt specialist, consilierul pentru securitate Joakim von Braun: “Militarii ruși ne transmit un semna foarte clar: vor să arate că sunt mari și tari”. Forțele Armate ale Suediei urmăresc evoluția situației în Marea Baltică. Danezii se mândresc cu faptul că au fost primii care au observat “acul” de 150 de metri pierdut ”în stogul de fân”, adică submarinul nuclear rus K-266 “Oriol”, aflat în poziție de suprafață și la o viteză de 15 noduri (aproximativ 27 kilometri pe oră).

Și ce să vorbim de  Marea Baltică, dacă în pericol se află tot Oceanul Atlantic. Experții occidentali menționează că în ultimii ani submarinele rusești și-au îmbunătățit semnificativ caracteristicile, iar echipajele – abilitățiule. Submarinele de cursă lungă au devenit o durere de cap pentru NATO, care anunțase mai devreme că și-au pierdut supremația în Atlanticul de Nord. Totuși, ce se întâmplă în regiunea Baltică?

Crucișătorul submarin cu rachete K-266 “Oriol” cu centrală nucelară, într-adevăr a trecut din Flota Nordului în Golful Finic al Mării Baltice. Ministerul Apărării al Rusiei nu ascunde acest lucru. E cunoscut alt fapt: submarinele proiectului 949A “Antey” sunt destinate preponderent pentru lupta cu grupurile de port avioane ale inamicului, iar statele din regiunea Baltică pot dormi liniștite (nici nu dispun de portavioane). De asemenea, forțele navale ale NATO în Europa nu sunt țintele submarinului “Oriol”.

Răspunsul la întrebarea despre scopul campaniei submarinului nuclear rusesc se află suprafață. În ultima duminică a lunii iulie, în Rusia este marcată Ziua Forțelor Navale (adică, în anul 2020 este vorba de 26 iulie). Iată de ce e bizar că specialiștii în domeniul naval ai statelor din regiunea Baltică se tot întreabă despre scopul vizitei lui “Antey”. Voi reaminti că în 2018 crucișătorul „Oriol” a mai reprezentat odată Flota de Nord la principala paradă militară navală a Rusiei în Golful Finic. Chiar dacă atunci și acum, în 2020, echipajul a fost nevoit să parcurgă peste 1500 de mile maritime (aproximativ 2800 de kilometri), între Severomorsk și Kronstadt, misiunea a fost una exclusiv pașnică.

“Antey” nu-și va ofensa partenerii

Submarinele nucleare multirole de generația a treia, proiectul 949A “Antey” (Oriol, Smolensk, Voronej, Omsk, Tver și altele) sunt concepute pentru lansarea rachetelor asupra portavioanelor și obiectivelor de țărm ale inamicului cu rachetele supersonice de croazieră “Granit”, cu o rază de acțiune de 500 de kilometri. Dispun de un corp cilindric dur (10 secții) dintr-un oțel cu o grosime de 45-68 de milimetri și lansatoare a rachetelor antinavă în afara corpului dur, sub unghi de 45 de grade spre orizont (startul subacvatic). Construcția este consolidată pentru navigarea în zonele arctice. Totodată „Antey” costă de 10 ori mai puțin decât portavionul american de tip “Nimitz”.

Crucișătorul submarin L-266 “Oriol” se află în dotarea Flotei Navale a Rusiei din anul 1993. După modernizarea lui în 2017, are în dotare sistemul de rachetă antinavă P-800 “Oniks”, 72 de rachete ZM-45 și 24 de torpede de câteva tipuri. A se compara – crucișătorul nuclear greu “Piot Veliki” poartă doar 20 de rachete antinavă. „Oriol” și-a sporit capacitățile datorită unui nou sistem automatizat de control, unui sistem hidroacustic și a elicelor cu zgomot redus. În urma unei modernizări profunde, “Antey” va fi dotat cu sistemele de rachetă “Kalibr”, care vor permite efectuarea unor lovituri asupra țintelor terestre la o distranță de până la 2500 de kilometri.

Așa ori altfel, crucișătorul submarin nuclear cu rachete „Oriol” dispune de caracteristici de luptă unice, fiind capabil să se scufunde la o adâncime de 600 de metri, are o cilindree de 24 mii de tone, o lungime de 155 de metri, viteza la adâncime de 32 de noduri (aproximativ 59 de kilometri pe oră), un regim autonom de 120 de zile, un echipaj din 130 de persoane. Nava a participat cu succes la multe exerciții și campanii, a fost premiată de două ori de comandantul șef al Flotei Navale pentru trageri asupra țintelor maritime.

Cu mândrie, în linie dreaptă

Comandantul șef al Forțelor Navale ale Rusiei, amiralul Nicolai Evmenov, a anunțat pe 13 iulie: “Un detașament de nave ale Flotei de Nord, având în componență nava antibarcă  “Viceamiralul Kulakov” și crucișătorul submarin nuclear „Oriol”  a sosit în Golful Finic pentru a participa la principala paradă navală. În următoarele zile, detașamentul va demara pregătirile pentru Paradă”.

Bazinul raidului Kronstadt este pregătit de bazare temporară a navelor de tonaj mare.

În perioada trecerii, echipajele navei antibarcă „Viceamiralul Kulakov” și crucișătorul submarin “Oriol” au exersat un șir de manevre de apărare antiaeriană și antibarcă, de transmitere a semnalelor pe timp de noapte și zi, de luptă pentru supraviețuire. O experiență valoroasă au obținut ofițerii și navigatorii, luând în considerare particularitățile de navigație în bazinul Mării Baltice.

Fregata ”Amiral Kasatonov”
© Sputnik / Александр Гальперин

Au demarat antrenamentele pentru parada navelor militare de mare tonaj. Împreună cu crucișătorul “Oriol”, de festivități se pregătește și nava antibarcă „Viceamiralul Kulakov”, navele mari de desant “Minsk” și „Koroliov”. Echipajele exersează sistemul de comunicare și interacțiune, mișcarea în linie dreaptă cu o viteză și un curs prestabilite. Este verificat nivelul de pregătire al ofițerilor și specialiștilor în navigare pentru condițiile apelor din Kronsdatd (o zonă dificilă chiar și pentru marinarii baltici).

Flota Baltică modernă reprezintă un avanpost al Rusiei în direcția Vest, o asociere operativ-strategică variată, care include forțele navale, aviația maritimă, mijloacele de apărare antiaerienă, trupe de coastă, unități unificate de asigurare operativă și tehnică.

Implicarea în principala paradă a forțelor și mijloacelor Flotei rusești (zeci de nave, avioane și elicoptere) transformă festivitatea într-o simulare a unei operațiuni strategice. Scopurile sunt pașnice, însă organizarea este una de luptă. E și firesc. Prezența Flotei Navale a Rusiei în Marea Baltică nu reprezintă o demonstrație de forță care ar amenința pe cineva, ci un fapt istoric cu o durată de 317 de ani. Crucișătorul submarin nuclear K-266 „Oriol” se află aici la el acasă, nu în vizită.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

124
Tematic
Lansarea rachetelor balistice Bulava de pe submarinul strategic Iuri Dolgoruki
Putin: Ce se va întâmpla cu noul tratat nuclear „START” – Pericolul ce pândeşte omenirea


Загрузка...
Andrei Volentir

Va participa sau nu diaspora la prezidențiale Iată ce spune un membru CEC

0
(reînnoit 10:39 15.07.2020)
Membru CEC, Andrei Volentir consideră că în condiții de pandemie, la prezidențiale, ar putea să apară probleme la deschiderea secțiilor de votare în cadrul misiunilor noastre diplomatice, iar autoritățile vor trebui să coordoneze acțiunile cu guvernele statelor gazdă.
Ce spune un membru CEC despre restricțiile privind votarea diasporei la prezidențiale

Comisia Electorală Centrală a lansat, recent, un apel unde solicită opinia asociațiilor de cetățeni moldoveni aflați peste hotare privind necesitatea constituirii secțiilor de votare în țara lor de reședință pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. CEC a extins până la 1 august curent termenele de prezentare a propunerilor din partea conaționalilor noștri din diasporă.

Membru CEC, Andrei Volentir este de părere că în condiții de amplificare a pandemiei la nivel global, la alegerile prezidențiale, ar putea să apară probleme cu deschiderea secțiilor de votare în cadrul misiunile noastre diplomatice, iar autoritățile vor trebui să coordoneze acțiunile cu guvernele statelor gazdă.

„Probabil că autoritățile noastre vor trebui să-și ajusteze acțiunile în funcție de situația epidemilogică din țările unde vor fi deschise secții de votare. Pentru a deschide secții de votatre și a organiza procesul electoral este nevoie de permisiunea statului gazdă, dar având în vedere că ne aflăm în pandemie, iar în țările respective există anumite restricții, probabil că misiunile noastre diplomatice vor trebui să coordoneze acțiunile cu guvernele statelor gazdă. Acestea sunt în drept să stabilească niște abateri de la această normă și să solicite autorităților noastre ca ele să-și coordoneze acțiunile privind deschiderea unor secții de votare pe teritoriul misiunilor noastre diplomatice”, a punctat Andrei Volentir.

Recent, președintele Igor Dodon a declarat că autoritățile nu vor să obstrucţioneze votul diasporei la alegeri. El a mai spus că autoritățile competente vor să deschidă mai multe secţii de votare atât în est, cât şi în vest, pentru a avea un echilibru. Șeful statului a mai precizat că, în cazul în care în luna noiembrie situația epidemilogică se va acutiza, unele ţări din UE sau Federaţia Rusă nu vor accepta să deschidă secţii de votare.

La alegerile prezidențiale din anul 2016 au fost deschise 100 de secţii de votare peste hotarele ţării.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Votare, Diaspora, CEC
Tematic
Pandemia obligă Moldova să aplice votul electronic la alegeri: Cât de pregătiți suntem
Expert: Am putea avea alegeri parlamentare anticipate după prezidențiale?
Ce spune un deputat PD despre durata de vot la alegeri și care sunt propunerile


Загрузка...