Vladimir Putin

Kremlinul dezvăluie cum este protejat Putin de coronavirus

459
(reînnoit 13:54 04.03.2020)
Au fost întreprinse toate măsurile necesare pentru protejarea președintelui rus Vladimir Putin de infecția cu coronavirus, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

CHIȘINĂU, 4 mart – Sputnik. Toate măsurile de igienă preventive pentru asigurarea protecției președintelui Rusiei, Vladimir Putin, de coronavirus sunt respectate, se întreprinde tot ce este necesar, a anunțat jurnaliștii purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

“Se întreprinde tot ce este necesar pentru prevenirea pătrunderii coronavirusului în anturajul președintelui. În realitate, este vorba de niște măsuri de igienă preventive care pot fi luate de orice cetățean al Federației Ruse”, a spus Peskov, fiind întrebat ce măsuri de protecție a președintelui împotriva coronavirusului sunt întreprinse.

Luni, centrul operativ pentru controlul și monitorizarea situației legate de coronavirus a anunțat că s-a confirmat contaminarea unui rus revenit din Italia. Starea bărbatului este satisfăcătoare. A fost stabilit cercul de persoane care au contactat cu el - 24 persoane au fost internate, iar alte 80 se află în carantină. Marți, viceprimarul Moscovei pentru problemele dezvoltării sociale, Anastasia Rakova, a anunțat că primele rezultate ale analizelor tuturor persoanelor internate sunt negative.

459
Tagurile:
Peskov, coronavirus, protejare, Putin
Tematic
Confirmat: Încă un cetățean român diagnosticat cu Coronavirus
Un copil de doi ani, internat la Toma Ciorbă cu simptome de coronavirus
Le Fonds monétaire international (FMI)

PIB-ul Rusiei va crește: FMI a îmbunătățit prognoza

27
(reînnoit 21:36 26.01.2021)
Fondul Monetar Internațional a îmbunătățit prognoza creșterii economice a Federației Ruse în contextul pandemiei.

CHIȘINĂU, 26 ian – Sputnik. Fondul Monetar Internațional (FMI) a îmbunătățit prognoza creșterii PIB-ului Rusiei în acest an, până la trei la sută.

În octombrie, FMI prognoza o creștere a economiei rusești în 2021 cu 2,8%, în contextul pandemiei.

În 2022, FMI prognozează o creștere a PIB-ului cu 3,9 la sută, față de prognoza din octombrie de 2,3 la sută.

“Aprobarea vaccinului și inițierea campaniei de vaccinare în unele țări în decembrie au insuflat speranțe în încheierea pandemiei”, este menționat în raportul Fondului.

De asemenea, FMI a mai adăugat că, în pofida creșterii numărului victimelor pandemiei, activitatea economiei se adaptează treptat la noile condiții.

În anul 2020, potrivit FMI, economia Rusiei s-a contractat cu 3,6 la sută.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

27
Tagurile:
Rusia, PIB, prognoză, FMI
Tematic
Ce se va întâmpla cu programul cu FMI după demisia Guvernului


Загрузка...
Vîșinski și Butina au pichetat Ambasada Letoniei împotriva persecuției mass-media

Vîșinski și Butina au pichetat Ambasada Letoniei împotriva persecuției mass-media

25
(reînnoit 12:26 26.01.2021)
În decembrie, jurnaliștii letoni vorbitori de limbă rusă, inclusiv cei care colaborează cu portalurile Baltnews și Sputnik Latvia, au fost acuzați în temeiul articolului 84 ​​din Legea penală letonă — "Încălcarea regimului de sancțiuni al Uniunii Europene".

CHIȘINĂU, 26 ian – Sputnik. Membru al Consiliului pentru Drepturile Omului, director executiv al grupului media "Rossiya Segodnya", Kirill Vîșinski, și rusoaica eliberată dintr-o închisoare americană, membră a Camerei Publice, Maria Butina, au pichetat ambasada Letoniei de la Moscova împotriva persecuției lucrătorilor mass-media rusești în Letonia și în statele baltice în general, relatează agenția de presă RIA Novosti.

În mâinile Mariei Butina, încătușate simbolic, se află o placardă cu inscripția "Zonă de liberă exprimare a regimului strict". La rândul său, Vîșinski îndeamnă autoritățile letone să oprească persecuția jurnaliștilor.

"Din păcate, am fost nevoită să-mi pun din nou cătușele. Acesta este ultimul lucru pe care aș fi vrut să-l fac, dar nu pot proceda altfel. Aceasta este o acțiune de solidaritate cu compatrioții noștri, cu jurnaliștii din Letonia, care sunt acum persecutați din cauza unei viziuni alternative, din cauza cooperării cu mass-media rusă", a spus Butina.

Activista socială a numit ceea ce se întâmplă în Letonia o persecuție, din partea autorităților, a libertății de exprimare și a valorilor universale umane.

"În Letonia, drepturile nu numai ale colegilor noștri jurnaliști, ci și ale compatrioților noștri sunt încălcate grav <...> Ei încalcă regula principală a unui jurnalist – posibilitatea de a alege o redacție, care să corespundă convingerilor sale personale. <...> Faptul că astfel de concepte, precum sancțiunile europene, sunt manipulate în Letonia a fost documentat nu numai de noi, nu doar de Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse, ci și de o organizație care cu greu poate fi suspectată de simpatie față de țara noastră, organizația "Reporteri fără frontiere", a spus Vîșinski.

În decembrie, jurnaliștii letoni vorbitori de limbă rusă, inclusiv cei care colaborează cu portalurile Baltnews și Sputnik Latvia, au fost acuzați în temeiul articolului 84 ​​din Legea penală letonă — "Încălcarea regimului de sancțiuni al Uniunii Europene". Pedeapsa variază de la o amendă monetară până la închisoare. Jurnaliștii au fost percheziționați și au semnat o interdicție de călătorie. Sputnik Latvia și Baltnews sunt asociate cu grupul media MIA "Rossia Segodnya". În același timp, jurnaliștii letoni care scriu pentru aceste mass-media nu sunt angajații acestora, ci acționează doar ca autori independenți.

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a numit gesturile autorităților letone împotriva jurnaliștilor vorbitori de limbă rusă acțiuni punitive și un exemplu flagrant de încălcare a fundamentelor unei societăți democratice – libertatea presei și libertatea de exprimare. Instituția diplomatică a Federației Ruse a menționat că sancțiunile sunt de natură personală și se referă personal la directorul general al grupului media MIA "Rossiya Segodnya", Dmitrii Kiselev, și nu pot fi aplicate tuturor celor care cooperează cu holdingul media. Redactorul-șef al MIA "Rossia Segodnya" și RT, Margarita Simonian, și-a exprimat speranța că Rusia va riposta la dosarele penale împotriva jurnaliștilor vorbitori de limbă rusă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

25
Tagurile:
pichet, Letonia, ambasada
Tematic
Lavrov, despre presa din Letonia: Toți au dreptul la o informație alternativă


Загрузка...
Evgheni Brik

Istoricul Evgheni Brik despre Holocaust: „Ne uimește indiferența”

16
(reînnoit 08:06 27.01.2021)
Mai multe țări ale lumii au putut opri Holocaustul care a dus la moartea a milioane de oameni, dar au stat deoparte indiferente. De această părere este doctorul în științe și directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova Evgheni Brik.

Au trecut 76 de ani din ziua în care eliberarea evreilor din lagărele naziste a pus capăt Holocaustului. Chiar și după atâția ani, teroarea din lagărele naziste a rămas vie în memoria supraviețuitorilor, dar și a evreilor care nu au trecut prin masacru, dar își deplâng semenii și înțeleg pe deplin oroarea acelor evenimente. Știu bine cât de important este ca istoria să nu fie dată uitării. Doctorul în științe și directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova Evgheni Brik susține că acest lucru poate fi o garanție a prevenirii unui nou genocid crunt. 

Planul de purificare și naivitatea aliaților

Într-un interviu pentru Spuntik Moldova, istoricul Evgheni Brik a atras atenția asupra faptului că, printr-un efort comun, marile puteri ale lumii ar fi putut opri Holocaustul care a dus la moartea a milioane de oameni, dar nu au făcut-o. 

„Ce mă surprinde - indiferența manifestată de multe țări care puteau să ajute, dar nu au întins o mână de ajutor. A fost, desigur, așa o țară ca Danemarca, care și-a salvat toată populația evreiască, dar au fost multe altele care priveau ce se întâmplă cu o anumită indiferență. Problema principală a fost indiferența.  (...) Pe insulele Bahamas a fost organizată o conferință pentru 10 zile, unde se decidea întrebarea - ce facem? Cum salvăm acești oameni? Nimic nu s-a hotărât. Nimeni nu a dorit să se implice, să salveze acești oameni. Bahamas, mare, timp frumos - oamenii au petrecut timpul minunat în 10 zile”, menționează Evgheni Brik.

Ce nu înțelegeau unii este că, după evrei și romi, pe lista națiunilor care urmau a fi exterminate total sau parțial urmau și altele. 

„Dacă nu ar fi fost înfrânți aliații Germaniei, Holocaustul era să cuprindă și alte popoare. Da, lovitura cea mare a fost asupra evreilor, dar astăzi victime ale Holocaustului se consideră toți cei care au fost nimiciți în anii de război. Lucrările lui Hitler și Rosenberg au fost publicate și acolo toate popoarele sunt divizate în 10 grupuri. Și în fiecare grup era indicat câți trebuie să supraviețuiască. 40% dintre slavi. 60% urmau să fie nimiciți. Și acolo sunt și alte popoare. (...) În anii de război probabil a apărut o psihologie îngrozitoare - „Muriți voi astăzi, iar eu - mâine!”, afirmă istoricul.

Naivi au fost inclusiv aliații celui mai odios dictator din istoria tuturor timpurilor, care nu știau că ei înșiși urmează să fie nimiciți. 

„În Slovacia, care era aliata Germaniei în anii de război, era elaborat un plan potrivit căruia toți slovacii urmau să fie trimiși în Paraguay. Și aceștia erau aliați. Și toate acestea se întâmplau în centrul Europei, sub privirile tuturor. Holocaustul a fost prima etapă a tragediei și slavă Domnului că al Doilea Război Mondial s-a încheiat cu înfrângerea Reich-ului și aliaților lui, pentru că datorită acestui fapt nu s-a mai ajuns la a doua etapă”, susține doctorul în științe. 

Holocaustul în Basarabia

Amărăciunea îl cuprinde pe Evgheni Brik de fiecare dată când povesteşte despre ororile comise de naziști în timpul războiului. Atrocitățile nu au ocolit nici Basarabia, unde au fost consemnate numeroase acte de discriminare și cruzime.

„S-a iscat un conflict atunci când s-a încercat ofensarea și abuzarea femeilor și copiilor. Bărbații au opus rezistență și cu toții au fost legați de un tramvai pe care trebuiau să-l tracteze. Au fost bătuți până când și-au dat ultima suflare”, povestește directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova.

Cea mai îngrozitoare perioadă a fost 1941-1942.

„Atunci se ucidea în toate orașele, erau nimiciri în masă, se împușca în Chișinău. Erau cazuri când oamenii erau îngropați de vii. La Rezina câteva sute de femei au fost aruncate într-o groapă și au fost arse de vii. Nu putem compara unde a fost mai groaznică moartea. Moartea este întotdeauna îngrizitoare. (...) Cei care au fost împușcați au fost niște norocoși. Sigur că sună oribil. Adică, nu au fost arși de vii, nu au murit în camere de gaz”, susține istoricul. 

Pe 25 iulie 1941 a fost înființat ghetoul din Chișinău. Izolați de restul lumii, aici au ajuns să-și trăiască zilele cel puțin 12 mii de evrei în condiții greu de imaginat, iar în august a început expulzarea în Transnistria.

„Transnistria care a fost formată în august 1941 nu coincide cu Transnistria pe care o știm noi astăzi, pentru că acolo era inclusă și o parte a Ucrainei. Drumul spre Transnistria era un ”drum al morții”. La fiecare al zecelea kilometru săpau gropi în care ajungeau cei slabi: erau omorâți cei care rămâneau în urmă de coloană, bătrânii și alții. Acei care ajungeau în Transnistria – ajungeau în infern. Era locul în care era exterminare în masă”, a declarat Evgheni Brik în interviul pentru Sputnik Moldova.

Începutul sfârșitului

Evreii care au supraviețuit evenimentelor tragice din 1941-1942 au avut șanse să scape cu viață. După lupta de la Stalingrad a devenit clar că se schimbă cursul războiului mondial, iar astfel actele de cruzime în raport cu evreii au devenit tot mai rare. 

„Pe 19 noiembrie are loc ofensiva trupelor sovietice sub Stalingrad și aproximativ 300 de mii de soldați români sau sunt luați prizonieri sau mor. Mai mult de jumătate din ei au murit.  (...) Apare dispoziția despre încetarea împușcărilor în masă. (...) Când au ingtrat trupele ruse pe teritoriul Transnistriei au fost uimite că au văzut evrei în viață, pentru că nu au văzut evrei în Ucraina, nu au văzut ghetouri care să fi rezistat în Ucraina sau Țările Baltice”, a menționat istoricul. 

Statistici sinistre

Pe teritoriul actualei Moldove au murit nu mai puțin de 200 de mii de evrei, dar dacă luăm în calcul și evreii expulzați de dincolo de Prut, din Bucovina și cei care locuiau între Nistru și Bug, dimensiunea dezastrului devine amețitoare.

„În Chișinău, unde locuiau 50 de mii de evrei, au supraviețuit holocaustului trei familii și încă un om. România a recunoscut că soldații ei au distrus 280 de mii de evrei pe teritoriile Basarabiei, Transnistriei, Bucovinei și României. Dar aici au acționat și trupele SS, și voluntari. Cifra reală ar putea ajunge la 350 de mii de oameni. (...) Statistica reprezintă cifre. Moartea a milioane de oameni este doar cifre, iar moartea fiecărui copil este o mare tragedie. Și moartea fiecărui om este o mare tragedie”, a remarcat istoricul. 

Au fost și oameni care nu ucideau, ci salvau

Fiecare loc are istoria sa și fiecare depindea de comportamentul localnicilor. Dacă luăm Basarabia - erau aproximativ 500 de localități. Nu cred că noi cunoaștem toate cazurile. Cred că totuși au supraviețuit încă între 500 și 1000 de oameni. De ce? Pentru că în fiecare localitate era câte cineva care salva - un vecin, un copil. Astfel de cazuri au fost. Sunt multe pete albe, dar ceea ce vedem dintr-o parte este cruzimea și răutatea. Pentru că și înainte de venirea trupelor române au început pogromurile, iar localnicii ucideau, furau, dar erau și acei care salvau. 

Au fost descrise și cazuri când în Moldova, Basarabia, soldații refuzau să împuște. Ofițerii au cerut ordin scris. Dar s-au găsit voluntari din localnici. 

Amintirea ororilor - o garanție a prevenirii unui nou Holocaust

Directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova a vorbit și despre importanța păstrării memoriei Holocaustului în întreaga lume.

„Noi trebuie să păstrăm vie memoria acestor evenimente, pentru că nu dorim ca ele să se repete. Genocidele, trageriile diferitor popoare se repetă. A fost o tragedie victimele cărora au fost 6 milioane de evrei și peste 1,5 milioane de copii. (...) Eu consider că păstrarea vie a amintirii despre această tragedie va permite ca ea să nu se repete în raport cu alte naționalități, cu alți oameni”, a spus Evgheni Brik. 

În Republica Moldova mai sunt în viață aproximativ 40 de supraviețuitori ai Holocaustului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

16
Tagurile:
Basarabia, Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, Holocaust


Загрузка...