Dmitri Peskov

Peskov: Londra va trebui să-şi ceară scuze în cazul Skripal

140
(reînnoit 19:40 04.04.2018)
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că așteaptă cu nerăbdare următoarea sesiune de urgență a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW), sperând că scandalul Skripal va fi clasat

CHIȘINĂU, 4 apr — Sputnik. Londra va trebui în cele din urmă să-și ceară scuze pentru acuzațiile nefondate împotriva Moscovei în cazul otrăvirii lui Skripal, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după ce un laborator militar britanic a recunoscut că nu ar putea lega atacul de Moscova.

"Pentru noi, situația a fost îngrozitoare încă de la început, iar acum, confirmarea începe treptat să vină prin faptul că acuzațiile nebune, făcute de partea britanică la câteva ore după tentativa de asasinare [asupra agentului dublu Serghei Skripal și fiicei sale], sunt neîntemeiate și nefondate", a declarat Peskov jurnaliștilor.

Aceasta la la scurt timp după interviul pentru Sky News al șeful laboratorului chimic din Porton Down care a recunoscut că oamenii de știință nu au găsit nici o confirmare că agentul chimic A-234 ("Novichok") folosit în otrăvire a venit din Rusia.

Peskov a declarat că acuzațiile împotriva Moscovei, aşa cum consideră el, nu vor fi niciodată confirmate: "Ministrul britanic de Externe [Boris Johnson], care l-a acuzat pe președintele Putin, și prim-ministrul britanic (Theresa May) vor trebui să privească cumva în ochii colegilor lor din Uniunea Europeană, după ceea ce le-au spus", a spus Peskov.

"Într-un fel, vor trebui să-și ceară scuze de la partea rusă", a spus el. "Dar, desigur, este încă departe, și această idioțenie a mers prea departe".

Între timp, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că așteaptă cu nerăbdare următoarea sesiune de urgență a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW), sperând că scandalul Skripal va fi clasat.

"Am pregătit cel puțin 20 de întrebări pentru a le discuta. Sperăm că această discuție va pune capăt acestei probleme", a declarat Putin jurnaliștilor de la Ankara, unde a ţinut o conferință de presă comună cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Fostul agent dublu Serghei Skripal și fiica sa Yulia au fost otrăviți la începutul lunii martie. Autoritățile guvernamentale britanice susțin că a fost implicat un agent neurotoxic de fabricaţie militară rusească și că Moscova se află în spatele otrăvirii, în timp ce Kremlinul insistă că întregul caz a fost falsificat împotriva acesteia.

Cazul Skripal: Întrebările adresate de Moscova Londrei și Parisului>>>

Rusia și-a lansat propriile sale investigații penale privind otrăvirea, deoarece victimele dețin cetățenia rusă și a extins ofertele de asistență în investigație către OPCW. Regatul Unit a ignorat ofertele rusești, cerând în schimb Moscovei să-şi recunoască vina. Londra a expulzat 23 de diplomați ruși, despre care susține că erau spioni ascunși, și, de asemenea, au convins o serie de țări aliate să expulzeze alte zeci. Moscova a răspuns cu expulzări similare ca număr.

140
Tagurile:
cazul Skripal, acuzatii, declaratie, atac, scuze, laborator, militar, Serghei Skripal, Federatia Rusa, Londra, Marea Britanie, Moscova
Tematic
Suspiciunile Moscovei: Cazul „Skripal”, orchestrat de serviciile britanice
Cazul Skripal - necesar Marii Britanii pentru revenirea la Uniunea Europeană?
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev

ONU la 75 de ani: probleme vechi, provocări noi și soluții globale

36
(reînnoit 15:49 24.10.2020)
În data de 24 octombrie este sărbătorită în mod tradițional Ziua Națiunilor Unite. În acest an, ONU marchează 75 de ani de la fondare. Cu acest prilej, Russia Today publică un material al vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev.

CHIȘINĂU, 24 oct – Sputnik. Sputnik Moldova reproduce câteva teze din materialul al lui Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, publicat de RT la cea de-a 75-a aniversare a Națiunilor Unite.

Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Дружинин
„În pofida tuturor problemelor și crizelor cu care s-au confruntat în acești ani ONU și statele membre ale acestei organizații, este dificil să se nege faptul că, în mare parte, datorită mecanismelor internaționale juridice și politice prevăzute în statutul organizației, a fost posibil să nu alunecăm în abisul celui de-al treilea război mondial, să se rezolve multe probleme sensibile ale ordinii de după război pe planetă. Cu toate acestea, din păcate, nu am învățat întotdeauna lecțiile potrivite din problemele pe care ni le-au adus secolele XX și XXI", afirmă vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev.

„Contăm pe faptul că în Consiliul de Securitate al ONU ca avea loc summit-ul în forma deplin al celor „cinci state nucleare”, propus de Rusia, pentru a se discuta cele mai acute probleme ale omenirii”, a afirmat Medevedev.

Președintele rus Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Никольский

„Este necesar nu doar să se asigure reducerea armelor existente, ci să se minimizeze riscurile apariției unor noi amenințări. În acest sens, Rusia a anunțat un moratoriu asupra amplasării de noi sisteme de rachete în Europa și în alte regiuni. Așteptăm cu nerăbdare pașii reciproci ai partenerilor noștri occidentali”, a afirmat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse.

„Din păcate, în ciuda eforturilor continue de menținere a păcii, continuăm să asistăm la acțiuni agresive unilaterale, la încercări grosolane de a se amesteca în treburile interne ale statelor suverane, întreprinse, în special, de Statele Unite și aliații lor care fac parte din blocul NATO”, a mai spus Dmitri Medevedev.

„Asigurarea securității în spațiul informațional global este de o importanță fundamentală. Arhitectura securității cibernetice internaționale nu numai că ar trebui să facă față provocărilor moderne, ci să ia în considerare și perspectivele progresului tehnologic”, a afirmat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev.

Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Дружинин
„Epidemia COVID-19 a arătat clar că libertățile politice nu pot salva vieți de la sine. Acest lucru necesită un sistem eficient și accesibil de îngrijire medicală și protecție socială, programe la nivel național pentru a asigura siguranța sanitară, coordonarea maximă a eforturilor la toate nivelurile autorității publice" mai afirmat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, în materialul dedicat aniversării a 75-a de la fondarea Organizației Națiunilor Unite.

Materialul semnat de Dmitri Medevedev poate fi citit integral și în original pe site-ul Russia Today.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

36
Tagurile:
organizație, Russia Today, aniversare, ONU, Dmitri Medvedev


Загрузка...
Sediul companiei AstraZeneca

Expert, despre decesul unui participant la testarea vaccinului AstraZeneca

87
(reînnoit 09:20 23.10.2020)
Directorul Centrului Gamalei a comentat informația despre decesul unui participant la testările vaccinului împotriva coronavirusului, pe care le efectuează compania AstraZeneca.

CHIȘINĂU, 22 oct – Sputnik. Directorul Centrului Gamalei, Aleksandr Ghințburg, a comentat pentru RIA Novosti decesul unui participant la testarea vaccinului AstraZeneca, menționând că dacă compania a decis să continue testările, atunci ea are dovezi clare privind lipsa unei legături între moartea persoanei șu administrarea vaccinului.

”Dacă nu există o legătură de cauzalitate şi acest lucru este confirmat de comunitatea medicilor care sunt în drept să susţină acest lucru în cadrul protocolului acestor studii, atunci sigur că trebuie continuat. Însă dacă există anumite aluzii la o legătură între aceste două fenomene – vaccinarea și decesul – atunci evident trebuie oprite, în conformitate cu orice legislație”, a precizat el.

Despre decesul cetățeanului Braziliei, care a participat la testarea vaccinului companiei britanice AstraZeneca, a anunțat anterior Agenția pentru controlul asupra sănătății din această țară -Anvisa. Cauzele decesului nu sunt dezvăluite ”din considerente de etică și confidențialitate”. Nu există de asemenea infirmații dacă voluntarului i-a fost administrat preparatul activ sau placebo. Comitetul pentru siguranța vaccinului a propus continuarea testărilor.

”Toți cei din această lume, vaccinați ori nevaccinați, vor muri, după cum înțelegem cu toții. Principalul este, de ce vor muri. Atunci când, respectiv, va fi dovedit de tot felul de comitete care există la AstraZeneca, la fel ca în orice alt studiu clinic, că persoana a murit din cauza administrării vaccinului, pentru vaccin asta va fi rău. Însă atâta timp cât acest lucru nu este dovedit, eu pot doar să regret moartea acelui om”, a menționat Aleksandr Ghințburg.

Savanții dezvoltă vaccinul AstraZeneca împreună cu specialiștii de la Oxford, etapa a treia a testării preparatului în SUA a început în luna august.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

87
Tagurile:
testare, deces, vaccin
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
Vaccinul rus „Sputnik V” va fi testat în India
Băsescu: România să ceară Moscovei vaccinul anti-COVID-19


Загрузка...
Выборы президента Молдовы 2016

Alegeri prezidențiale 2020 în Moldova: Rezultate în turul I

0
(reînnoit 20:58 24.10.2020)
Alegerile președintelui țării vor avea loc pe 1 noiembrie. Rezultatele turului întâi practic sunt cunoscute - diferențele de procentaj de la un sondaj la altul sunt practic nesemnificative.

Pentru validarea primului tur de scrutin este necesară participarea a cel puțin 1/3 din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale. În ceea ce privește rezultatele, analiștii sunt siguri, iar sondajele de opinie confirmă acest lucru, că învingători în turul întâi vor fi liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” Maia Sandu, și actualul președintele, Igor Dodon.

Ce spun sondajele

Potrivit studiului realizat cu puțin timp în urmă de Intellect Group, în primul tur de scrutin Igor Dodon ar acumula 32% dintre voturi, iar Maia Sandu - 18,6%. Pentru Andrei Năstase ar vota 8,9%, dintre alegători, pentru Renato Usatîi - 6,2%, pentru Violeta Ivanov - 5,2%, pentru Octavian Țîcu - 1,9%, pentru Tudor Deliu - 1,2%, iar pentru Dorin Chirtoacă - 1,2%.

APCE
© Sputnik / Владимир Федоренко

Oamenii au mai fost întrebați pe cine vor vota dacă în turul doi vor ajunge Igor Dodon și Maia Sandu. Astfel, pentru Igor Dodon au optat 45,8%, iar pentru Maia Sandu - 37,6%. În același timp, 16,6% s-au declarat indeciși sau au refuzat să răspundă. 

De menționat că 54,2% dintre respondenți au declarat că vor participa cu certitudine la alegerile prezidențiale, 16,8% au spus că probabil vor participa, 11,1% au menționat că cel mai probabil nu se vor prezenta la urne, iar 17,9% au spus ferm că nu vor participa la scrutin. 

Un ultim sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova arată aproximativ aceleași rezultate - în turul I al alegerilor pe Igor Dodon sunt gata să-l susțină 32,5% dintre cei chestionați, iar pentru Maia Sandu și-ar da votul 18,4% dintre alegători. Pe locul trei este liderul Platformei DA Andrei Năstase cu 9,2%, urmat de liderul ”Partidului Nostru” Renato Usatîi, care ar fi susținut de 6,5% dintre alegători. Pentru candidatul Partidului Șor, Violeta Ivanov, ar vota  4,9% dintre cei chestionați, pentru  liderul Partidului Unității Naționale Octavian Țîcu - 1,6%, pentru candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Tudor Deliu - 1,3%, iar pentru Dorin Chirtoacă de la blocul Unirea și-ar da votul 1,2%.

În cel de al doilea tur voturile s-ar repartiza în felul următor -  47,5% pentru Igor Dodon și 38,4% pentru Maia Sandu. În același timp, 14,1% dintre respondenți nu ar participa la alegeri.

Potrivit legii, dacă în primul tur, din 1 noiembrie, niciun candidat nu va acumula mai mult de 50% din voturi, va fi organizat turul doi de scrutin. Anul acesta, în cazul în care va fi necesar, el va avea loc pe 15 noiembrie.

Perspectivele turului doi de scrutin

Unii experți admit însă că s-ar putea chiar să nu avem un al doilea tur de scrutin din cauza pandemice noului coronavirus. Astfel, în opinia politologului Igor Volnițchi, dacă situația pandemică  nu va fi favorabilă la momentul alegerilor, lucrurile s-ar putea derula după un cu tot alt scenariu decât cel așteptat.

”Sigur, cele mai multe șanse de a accede în turul doi și de a da acolo ”lupta decisivă” le au Igor Dodon și Maia Sandu. Pe de altă parte, în ce va consta specificul acestor alegeri? Cred că situația epidemică își va spune cuvântul . Eu prevăd că prezența la alegeri va fi foarte joasă”, a menționat Igor Volnițchi în studioul Sputnik Moldova.

În opinia politologului, oamenii vor prefera să stea acasă, pornind de la necesitatea de a-și proteja sănătatea lor și a membrilor familiei și atunci acest aspect va juca un rol decisiv în alegeri. Absenteismul alegătorilor ar putea să influențeze serios tabloul general. În confruntarea dintre cei doi principali candidați, foarte mult va depinde de faptul unde se va înregistra cel mai mare absenteism – pe flancul drept sau pe cel stâng. Dacă pe cel drept, atunci Igor Dodon va câștiga lejer un al doilea mandat. Dacă absenteismul se va manifesta mai mult pe flancul stâng, atunci, respectiv, Maia Sandu ar avea șansa să devină președinte.

”Însă eu admit că absenteismul ar putea influența și rezultatele primului tur. Eu aș admite chiar că, într-un anumit concurs de împrejurări, în cazul unei prezențe reduse la urne ar putea nici să nu fie vorba de turul doi de scrutin. Și, repet, este vorba doar despre influența situației epidemice asupra dispozițiilor alegătorilor”, a concluzionat Volnițchi.

Astfel, în cazul unei înrăutățiri a situației epidemiologice, aceasta ar putea marca puternic alegerile prezidențiale, iar în cazul dat ”viitorul președinte al Republicii Moldova, indiferent cine va fi, va avea poate cea mai slabă reprezentativitate din istoria țării", remarca anterior Igor Volnițchi în studioul Sputnik.

Despre alegerile prezidențiale

În 2020, președintele țării va fi ales pentru a patra oară în întreaga istorie de independență a Moldovei prin votul direct al cetățenilor.

Ultima dată, președintele țării a fost ales în 2016. Atunci a învins în alegeri candidatul Partidului Socialiștilor Igor Dodon – în turul doi el a acumulat 52,18% din voturile alegătorilor. Oponentul acestuia a fost liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu. Dodon a depus jurământul pe 23 decembrie 2016.

Potrivit Constituției țării, președintele este ales pe un termen de patru ani și intră în exercițiul funcțiunii după depunerea jurământului.

Poate candida la funcția de șef al statului cetățeanul care are drept de vot, care a împlinit vârsta de 40 de ani, locuiește sau a locuit pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 10 ani și vorbește limba de stat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
turul doi de scrutin, Turul întâi, 2020, alegeri prezidențiale
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Alegeri prezidențiale: Lista secțiilor de votare din Rusia
Alegeri prezidențiale: Lista secțiilor de votare din Spania


Загрузка...