Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

Sfântul Gheorghe, Purtătorul de biruință istorie și semnificație: Calendar Ortodox

225
În data de 6 mai, creștinii ortodocși din țara noastră îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință.

CHIȘINĂU, 5 mai — Sputnik. Creștinii ortodocși îl cinstesc în data de 6 mai pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință, considerat ocrotitor al soldaților și al armatei.

Potrivit datelor Întreprinderii de Stat ”Registru”, astăzi își sărbătoresc onomastica peste 55 de mii de cetățeni moldoveni.

Istorie și semnificație

Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinți creștini. A trăit în vremea împăratului Dioclețian (secolul al IV-lea).

Datorita vitejiei si victoriilor sale, ajunge mare conducător de oști.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX
© Sputnik / Moldova

în anul 303, împăratul Dioclețian va începe lupta împotriva creștinilor. Au fost dărâmate lăcașuri de cult, interzise adunările creștinilor, arse cărțile sfinte. Dioclețian a dat poruncă ca cei ce se vor lepăda şi vor părăsi pe Hristos să se învrednicească de cinstiri împărăteşti şi de daruri, iar cei cer nu se vor supune poruncii, să fie omorâți.

În fața acestei situații, Sfântul Gheorghe nu se ferește să-și mărturisească credința în Hristos, motiv pentru care a fost întemnițat. Ulterior a fost supus la diverse chinuri: loviri cu sulița, tras pe roată, îngropat în var, lespezi de piatră puse pe piept, dar nicio tortură nu l-a făcut să renunțe la credința sa.Cei prezenți, uimiți de faptul ca Sfântul Gheorghe a rămas în viață și că a înviat un mort, au renunțat la păgânismul lor și s-au convertit la creștinism. Minunea învierii celui decedat a convins-o și pe sotia lui Diocletian, împărăteasa Alexandra, să adere la creștinism.

Pentru că nu s-a lepădat de Hristos, Sfântul Gheorghe a fost condamnat la moarte prin decapitare, în ziua de 23 aprilie/6 mai 304, aceasta fiind și ziua de prăznuire.

Sfântul Gheorghe pe Steagul Moldovei

Sfântului Gheorghe doborând balaurul este reprezentat pe Steagul Țării Moldovei, care se află la Mănăstirea Zografu din Muntele Athos. Pe acest steag este scrisă și rugăciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe:

"O, luptătorule și biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi și în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusa, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Tarii Moldovei. Păzește-l pe el neatins în lumea aceasta și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin. Și aceasta a făcut-o în anul 7008 (1500), în al 43-lea an al Domniei Sale".
Totodată, menționăm că pecetea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei poartă chipul Sfântului Gheorghe, preluat după steagul de luptă al Sfântului Ștefan cel Mare.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

225
Tagurile:
istorie, calendar, Sfântul Gheorge
Tematic
Calendar ortodox: Două sărbători importante îi așteaptă pe creștini
Biserică

Duminica Mare: Care este adevărata semnificație a Rusaliilor

1055
(reînnoit 08:27 20.06.2021)
Cincizecimea, cunoscute în popor ca Duminica Mare, ziua în care a pogorât Duhul Sfânt peste apostoli şi ziua când a fost alcătuită prima comunitate creştină este sărbătorită astăzi.

În fiecare an, la 50 de zile după Învierea Domnului Nostru Iisus Hristos, creștinii ortodocși prăznuiesc sărbătoarea Duminica Mare, Pogorârea Sfântului Duh sau a Rusaliilor, cum mai este cunoscută în popor. Este ziua în care Duhul Sfânt s-a pogorât în limbi de foc peste Sfinţii Apostoli.

Sărbătoarea Rusaliilor constituie cea mai veche sărbătoare la creştini împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Până la sfârşitul secolului IV şi începutul secolului V, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfanţului Duh, aşa cum o descrie Eusebiu al Cezareii încă din prima jumătate a secolului IV. Sărbătoarea a fost fixată pe la anul 400, în ziua a 40-a după Paşti, cum este sărbătorită până astăzi, Cincizecimea rămânând numai ca Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh.

Duminica Mare: Ce sărbătorim de fapt la pogorârea Duhului Sfânt

În ziua Cincizecimii S-a pogorât Duhul Sfânt, în chip de limbi de foc, peste Sfinţii Apostoli, în foişorul unde stăteau ei, şi s-a aşezat peste flecare dintr-înşii. Pentru cinstirea Sfântului Duh, dumnezeieştii Părinţi, care pe toate bine le-a tocmit, cu prilejul Cincizecimii, au rânduit o sărbătoare deosebită, în această zi a Rusaliilor.

Pe când Ucenicii se găseau în foişor, în ziua Cincizecimii, cam pe la ceasul al treilea din zi, s-a făcut pe neaşteptate tunet din cer, în aşa fel încât a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim, din toată lumea; şi Duhul Sfânt S-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece Apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici; şi aceştia au început să grăiască în limbi străine, fiecare din Apostoli grăind limbile tuturor neamurilor. Astfel, nu numai cel de alt neam auzea pe Apostol grăind în limba sa proprie, ci şi Apostolul înţelegea şi grăia limba fiecărui neam. Din pricina aceasta mulţimea socotea că sunt beţi, că neînţelegând cum fiecare Apostol poate grăi tuturor în limba fiecăruia, îl socotea pe acela beat. Alţii, însă, se mirau zicând: Ce înseamnă aceasta? Mulţimea, adunată la Ierusalim pentru praznic, era din toate părţile pământului: părţi, mezi şi elimiţi, care fuseseră robiţi puţin mai înainte, de Antioh. 

Deci, Duhul Sfânt a venit după ce au trecut zece zile de la înălţare, iar nu îndată după înălţare, spre a face pe Ucenici să-L aştepte cu şi mai multă înflăcărare. Tradiţia zice că în fiecare zi venea să se închine acelui Trup îndumnezeit al lui Hristos câte una din cetele îngerilor. Deci, după împlinirea celor nouă zile, împăcarea fiind săvârşită prin Fiul, în a zecea zi a venit în lume şi Mângâietorul. În ce priveşte Pogorârea Duhului după cincizeci de zile de la Paşti, aceasta ar fi în amintirea Legii Vechi; că Israel a primit cele zece porunci după un timp de cincizeci de zile de la trecerea prin Marea Roşie.

Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc, ca să arate că este în legătură cu Cuvântul cel viu; sau pentru că Apostolii trebuiau să înveţe mulţimile şi să le aducă la Hristos şi prin mijlocirea Cuvântului. Duhul nu S-a aşezat pe buzele Apostolilor, ci pe capetele lor, căci capul este ocârmuitorul şi partea cea mai aleasă a trupului şi cuprinde în el mintea, de la care şi limba îşi trage graiul. Pe de altă parte, este ca şi cum Duhul Şi-ar lăsa glasul prin limbă, aşezându-Se asupra capetelor Apostolilor şi rânduindu-i astfel învăţători ai tuturor celor de sub soare. Vuietul care a avut loc şi focul s-a întâmplat din pricină că ele au fost şi în Sinai, arătând prin aceasta, că şi atunci şi acum Duhul este Acelaşi, dând Legea şi orânduind toate.

Rusaliile

Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt a fost numită în româneşte „Rusalii" de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor. În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite pentru vii. În tradiţia Bisericii Ortodoxe, în ziua imediat următoare marilor sărbători se comemorează persoanele care stau în legătură nemijlocită cu persoana sau evenimentul aflat în centrul respectivei sărbători. Întrucât persoanele Sfintei treimi, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi. De fapt, sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile.

Istoria Bisericii începe la Rusalii

Sărbătoarea cade totdeauna la 10 zile după înălţare sau la 50 de zile după Paşti, când a avut loc evenimentul sărbătorit şi când evreii îşi serbau şi ei Praznicul Cincizecimii. Ε totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, căci în aceeaşi zi, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism ca la trei mii de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim (Fapte 2,41), nucleul Bisericii de mai târziu.

Cincizecimea, adică a 50-a zi de la Învierea Domnului, este ziua voită de Tatăl, făgăduită de Fiul şi împlinită de Sfântul Duh. Este ziua deplinei revelaţii a Sfintei Treimi în lume: crearea, mântuirea şi sfinţirea. În această zi se inaugurează un nou mod de legătură între cei ce cred şi Dumnezeu, mod sau chip nevăzut de ochii noştri, dar simţit de inimă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1055
Tagurile:
cincizecime, semnificatie, Rusalii, Duminica Mare
Тема:
Calendar Creștin Ortodox 2021
Tematic
Calendar Ortodox: Cele mai importante sărbători din luna mai
Calendar Ortodox: Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință - istorie și semnificație


Загрузка...
Monumentul Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt

Calendar Ortodox: Cele mai importante sărbători din luna iulie

306
(reînnoit 15:38 19.06.2021)
Calendar Ortodox 2021: Luna lui Cuptor este perioada în care îi cinstim pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Tot în această lună îl vom prăznui și pe Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.

Calendar Ortodox 2019: Luna lui Cuptor este perioada în care îi cinstim pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Tot în această lună îl vom prăznui și pe Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Sputnik Moldova vă prezintă cele mai importante sărbători religioase din luna iulie.

19 iunie / 2 iulie — În această zi este prăznuit Sfântul Apostol Iuda, ruda Domnului; Sfântul Ierarh Ioan Maximovici.

21 iunie / 4 iulie — Sfântul Cuvios Maxim Grecul.

Sfinții Apostoli Petru și Pavel
© Sputnik / Павел Балабанов

21 iunie / 4 iulie — Duminica a II-a după Cincizecime. Sfântul Cuvios Maxim Grecul.

24 iunie / 7 iulie — Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (Sânzienele).

25 iunie / 8 iulie — Sfânta Cuvioasă Muceniță Fevronia. Sfinții Petru și Fevronia.

27 iunie / 10 iulie — Sfântul Cuvios Ambrozie de la Optina.

28 iunie / 11 iulie — Duminica a III-a după Cincizecime. (dezlegare la pește)

29 iunie / 12 iulie — Sfârșitul postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

30 iunie / 13 iulie — Soborul sfinților Slăviților 12 Apostoli.

1 iulie / 14 iulie — Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian.

2 iulie / 15 iulie — Așezarea în raclă a Cinstitului Veșmânt al Maicii Domnului. Tot în această zi este cinstit Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.

4 iulie /17 iulie — Sfinții Mucenici Împăratul Nicolae, Împărăteasa Alexandra, prințul Alexie, prințesele Olga, Tatiana, Maria şi Anastasia, Rusia (1918)

5 iulie / 18 iulie — Duminica a IV-a după Cincizecime. Aflarea moaștelor Sfântului Serghie de Radonej; Sfânta muceniță Ana, Elizabeta și Varvara.

8 iulie / 21 iulie — Arătarea icoanei Maicii Domnului din Kazan. Ziua hirotoniei Mitropolitului Vladimir.

12 iulie /25 iulie — Duminica a V-a după Cincizecime.

13 iulie /26 iulie — Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil.

15 iulie / 28 iulie — Sfinții Mucenici Chiric și Iulita, a Sfântului și Mare Cneaz Vladimir, cel întocmai cu Apostolii.

17 iulie / 30 iulie — Sfânta Mare Muceniță Marina (Margareta) și Cuvioșii Lazăr și Irinarh.

 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

306
Tagurile:
Cele mai importante sarbatori din luna iulie, calendar ortodox, Calendar Ortodox 2021 stil vechi
Тема:
Calendar Creștin Ortodox 2021
Tematic
Calendar Ortodox: Viața Sfintei Xenia din Sankt Petersburg


Загрузка...
O clădire s-a prăbușit în orașul Antwerpen, Belgia

Ultima oră: Noi detalii în cazul victimelor din Belgia - ce spune MAEIE

0
(reînnoit 13:09 20.06.2021)
Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene anunță că a fost găsit cel de-al treilea moldovean rănit în accidentul din Belgia. Acesta a fost găsit mort sub dărâmăturile clădirii. 

CHIȘINĂU, 20 iun - Sputnik. Autoritățile locale belgiene au anunțat reprezentanții Ambasadei Republicii Moldova în Regatul Belgiei despre încheierea operațiunii de căutare a celui de-al treilea moldovean, care a avut de suferit în urma prăbușirii clădirii din Antwerpen, aflată în construcție.

Astfel, a fost confirmat decesul acestuia. El fiind găsit mort sub dărâmăturile clădirii.

„În accidentul de la Antwerpen urmare a prăbușirii unei clădiri, bloc școlar aflat în construcție, și-au pierdut viața doi cetățeni ai Republicii Moldova. Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei este în legătură cu familiile îndoliate pentru a le oferi asistența necesară”, se menționează într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe.

Amintim că autoritățile din Moldova au anunțat că în urma accidentului din Antwerpen, Belgia, trei moldoveni au avut de suferit. Este vorba despre un moldovean de 29 de ani care a murit după ce clădirea la care lucra s-a prăbușit.

Cel de-al doilea a fost grav rănit și a fost transportat de urgență la spital, unde se află și în prezent. Căutările celui de-al treilea moldovean cu dubla cetățenie (portugheză) au durat aproape două zile, dar din nefericire și el s-a stins din viață.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Belgia, victime


Загрузка...