Sfântul Mucenic Haralambie, mozaic Athos

Calendar Ortodox: Haralambie, sfântul mai puternic decât ciuma

1045
(reînnoit 17:43 22.02.2019)
Sfântului Haralambie, cel mai puternic decât ciuma - viața sfântului și credinţe populare.

CHIȘINĂU, 23 feb - Sputnik. În fiecare an, în această zi îl prăznuim pe Sfântul Mucenic Haralambie, care pentru că şi-a arătat mila şi ajutorul când au fost epidemii de ciumă şi vremuri de foamete, se bucură de mare cinste în special în rândul oamenilor de la țară.

Viața Sfântului Haralambie

Sfântul Haralambie a trăit în secolul al II-lea şi este cel mai bătrân mucenic dintre cei cunoscuţi de Biserică. A fost episcop al cetăţii Magnezia din Asia Mică şi şi-a închinat viaţa lui Hristos şi îndrumării credincioşilor. Pentru că prin fapta şi cuvântul său a adus mulţi păgâni la creştinism, şi-a atras mânia prigonitorilor, scrie ziarullumina.ro.

În ciuda vârstei înaintate, de 113 ani, i-au jupuit pielea de pe tot corpul şi i-au rupt carnea cu cârlige de fier. Văzând că sfântul rabdă durerile fără să scoată vreun cuvânt rău, doi soldaţi care îl păzeau şi-au mărturisit şi ei credinţa în Dumnezeul lui Haralambie, fiind şi omorâţi pe loc pentru aceasta. La fel, alte trei femei care au văzut puterea sfântului de a îndura chinurile L-au lăudat pe Hristos şi au fost şi ele imediat martirizate. Se spune că Luchie, comandantul armatei, cuprins de mânie, a apucat el însuşi instrumentele de tortură, începând să-l rănească pe sfânt, când, deodată, mâinile i-au căzut ca secerate.

Atunci, l-a scuipat în faţă pe sfânt, dar gura i s-a strâmbat şi i s-a întors la ceafă. Luchie, disperat, l-a implorat pe sfânt să-l salveze cu rugăciunile sale şi să se milostivească de el. Sfântul Haralambie, în bunătatea lui, s-a rugat pentru Luchie, care s-a vindecat pe loc. Împăratul Septimiu Sever, când a auzit toate acestea, a fost cuprins de mânie şi a trimis pentru a-l aresta pe Haralambie şi a-l aduce în faţa lui. Ajuns în Antiohia, mucenicul a fost supus altor chinuri, însă s-a vindecat în chip miraculos. În cele din urmă, i s-a tăiat capul cu sabia. După execuţie, fiica împăratului, Galinia, care trecuse la creştinism, a îngropat trupul martirului cu multă evlavie.

Izbăvitor de ciumă şi de foamete

Credinţa şi minunile Sfântului Haralambie au rămas vii în conştiinţa creştinilor, de-a lungul veacurilor, istoria consemnând numeroase situaţii în care oamenii i-au cerut ajutorul în situaţii grele, iar el i-a ajutat. După cum se spune chiar în acatistul închinat lui, sfântul este "izbăvitor de ciumă şi de foamete". În 1813, În Ţara Românească s-a abătut o mare epidemie de ciumă, încât mureau zilnic 300 de bucureşteni. Numită "ciuma lui Caragea", pentru că s-a petrecut în vremea acestui domnitor, aceasta a secerat 90 de mii de oameni. În această situaţie, nădejdea oamenilor a fost pusă în Sfântul Mucenic Haralambie ca singurul care putea să-i izbăvească de boală. Într-adevăr, după multe rugăciuni şi cereri adresate lui, ciuma a dispărut.

Tot către Sfântul Haralambie şi-au îndreptat oamenii nădejdea şi cu câţiva ani înainte, în 1995, în timpul cumplitei foamete din vremea lui Alexandru Constantin Moruzi.

Locuri unde se află fragmente din moaştele sale

Imediat după martiriul Sfântului Haralambie, creştinii au început să cinstească moaştele sale cu multă credinţă şi evlavie. Părţi din cinstitele sale moaşte se află în momentul de faţă în biserici din mai multe ţări, inclusiv în România. Capul Sfântului Haralambie se păstrează la Mănăstirea "Sfântul Ştefan" din Meteora, unde se săvârşesc nenumărate minuni. Din hrisoavele existente la mănăstire aflăm că, în 1398, domnul ungrovlah Ioan Vladislav a donat mănăstirii un fragment din lemnul Sfintei Cruci, părticele din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul şi a închinat terenuri din Ţara Românească, iar nepotul său, vornicul Dragumar, a făcut să parvină acestui sfânt lăcaş capul Sfântului Mucenic Haralambie.

Sfântul Haralambie în credinţa populară

În popor, Sfântul Haralambie este ştiut drept ocrotitor nu numai împotriva ciumei, dar şi a holerei, de aceea ziua lui era ţinută cu evlavie mai înainte de ţărani. Oamenii duceau în această zi la biserică mălai, grăunţe şi sare spre a fi binecuvântate şi ca ofrandă pentru Sfântul Mucenic Haralambie. După ce erau binecuvântate de către preot, le dădeau ca hrană animalelor din gospodărie, pentru a fi sănătoase tot anul. Păstrau însă o parte din această hrană a vitelor, ca leac pentru eventuale boli ale acestora. Tot în această zi se făcea pomană pentru cei care nu au murit de moarte bună.

Conform unor legende din Bucovina, Dumnezeu i-a dat sfântului ciuma în stăpânire, ca să-l răsplătească pentru chinurile prin care a trecut. Atunci, Sfântul Haralambie a legat-o de grumaz cu un lanţ de fier, şi numai atunci când oamenii nu serbează ziua lui, îi dă drumul pe pământ. După o altă legendă, tot din Bucovina, Sfântul Haralambie s-a întâlnit într-o zi cu Ciuma care umbla pe pământ şi aducea foarte multă stricăciune în omenire. Şi Ciuma, cum l-a văzut pe sfânt, s-a repezit asupra lui, voind să-l omoare. Însă Sfântul Haralambie a prins-o şi a legat-o de gât cu un lanţ greu de fier pentru a nu mai face rău oamenilor.

1045
Tagurile:
calendar ortodox, Sfântul Haralambie
Tematic
Calendar Ortodox: Cele mai importante sărbători creștine din luna Ianuarie
Icoana Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului: Istorie și semnificație

3752
(reînnoit 09:58 04.12.2020)
În fiecare an, pe 4 decembrie, creștinii ortodocși prăznuiesc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, sărbătoarea împărătească, cunoscută în popor ca Ovidenia, care anticipează nașterea Mântuitorului Iisus Hristos.

Creștinii ortodocși prăznuiesc în ziua de 21 noiembrie/4 decembrie, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Aceasta este una dintre cele douăsprezece Praznice Împărătești, a treia din crugul anului bisericesc. În popor, aceasta este cunoscută cu denumirea de Vovidenia sau Ovidenia (Odovania). Chiar dacă ne aflăm în perioada Postului Nașterii Domnului, în această zi Biserica face dezlegare la pește. Această dezlegare este valabilă chiar dacă această sărbătoare cade în zi de miercuri sau vineri.

Istorie

La fel ca și celelalte sărbători dedicate Maicii Domnului, cu excepția Bunei Vestiri, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului a fost instituită de Sfinții Părinți ai Bisericii Ortodoxe. Informaţii legate despre sărbători închinate Maicii Domnului găsim atât la Sfinţii Grigorie al Neocezareei, Atanasie al Alexandriei, Grigorie al Nyssei, Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul, Simeon Metafrastul, cât şi în scrierile apocrife — Evanghelia lui Toma sau Protoevanghelia lui Iacov.

Primul care a descris nașterea și viața timpurie a Maicii Domnului a fost Iacov cel Drept. Tradiția Bisericii, deși folosește textul apocrif al Protoevangheliei lui Iacov, care datează din secolul al II-lea, sărbătoarea este instituită abia în secolul al VI-lea. În Apus sărbătoarea a fost adoptată de papa Grigorie XI-lea, marcată pentru prima data în anul 1374, la Avignon.

Făgăduința Sfinților Părinți Ioachim și Ana

Sfinții Ioachim și Ana, lipsiți de copii, dar având multă credință în Dumnezeu, Îl rugau să le dăruiască cinstea de a fi părinți. Ei au făgăduit că dacă vor avea un copil, îl vor duce la templu și îl vor închina Lui. Vestea că vor avea o fata pe care o vor numi Maria a fost adusă de un înger.

Astfel precum au făgăduit, când Maria a împlinit trei ani de la naştere, Sfinţii Ioachim şi Ana au plecat spre Ierusalim ducând-o pe Sfânta Fecioară, cale de trei zile, din Nazaretul Galileei la Templul din Ierusalim.

Anticiparea nașterii Mântuitorului

Conform mărturiilor Fericitului Ieronim — Sfânta Fecioară Maria a urcat singură, fără oprire, cele 15 trepte, care duceau spre uşa de intrare. Neajutând-o nimeni, ea a urcat cu însufleţire aceste trepte. Sfinţii Părinţi spun că prin această urcare ea a parcurs cele trei etape necesare: curăţirea, iluminarea şi unirea cu Dumnezeu, corespunzătoare celor trei încăperi ale templului: vestibulul, Sfânta şi Sfânta Sfintelor. Şi ajungând la treapta cea de sus, a stat acolo, întărind-o pe dânsa puterea lui Dumnezeu, căci încă mică fiind a început Domnul a arăta într-însa puterea Sa, ca astfel să înţeleagă cei din jurul ei cât de mare va fi şi plină de dar, când va ajunge la vârsta cea desăvârşită.

Aici, la Templu (Templul lui Zorobabel), Fecioara Maria a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a binecuvântat-o prin cuvintele „tu eşti cea care în Dumnezeu și-a proslăvit numele său între iudei. Tu eşti cea în care Dumnezeu va descoperi mântuirea pe care a pregătit-o poporului său". Zaharia, având slujirile arhierească şi profetică şi văzând în Fecioara Chivotul Noului Legământ, a dus-o în Sfânta Sfintelor. Întrucât intrarea în templu este pregătirea tainică a întrupării lui Hristos, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică anticipând Naşterea Mântuitorului.

Potrivit Sfintei Tradiții, Fecioara Maria a stat până la vârsta de 15 ani la templu, timp în care a fost călăuzită de Arhanghelului Gavriil, care o hrănea şi îi descifra tainele Scripturilor, pregătindu-se pentru Vestea cea Bună. Deci, Hristos se va naște, va muri și va învia tainic împreună cu cei care trăiesc în Biserică.

Singura biserică din Republica Moldova, închinată Intrării Maicii Domnului în Biserică

Singura biserică din țara noastră cu Hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică" se află în satul Ulmu din raionul Ialoveni. Aceasta a fost zidită din piatră, în stil rusesc, în anul 1881. Anterior ar fi existat o biserică mai veche, de la care s-a păstrat doar Sfântul Altar.

Izvoarele privind istoria sfântului locaş cu hramul Intrarea Măicii Domnului în Biserică arată că la începutul secolului XX aici se păstrau mai multe cărţi vechi, printre care Apostolul, editată la Iaşi în 1786, Cuvinte din Vasile cel Mare, București  (1826); Evanghelia, Bucureşti (1742), Penticostar, Triod, Chişinău, (1862) ș.a.

O mărturie despre biserica din satul Ulmu, o găsim la Ioan Pelivan, care scria în memoriile sale: ”…ne răsare în memorie şi luptătorul Petre Braga, seminarist din Chişinău, care a fost exilat în Siberia, împreună cu părintele său, dascăl de biserică din comuna Ulmu, judeţul Chişinău, cam pe la 1383‑1885. […]”.

Potrivit datelor statistice oficiale, Peste 121 de mii de moldovence poartă numele în cinstea Sfintei Fecioare Maria.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

3752
Tagurile:
Calendar Ortodox 2019 stil vechi, Istorie, Maica Domnului, 4 decembrie
Тема:
Calendar Creștin Ortodox 2020
Tematic
Adevărata semnificație a postului: Explicația unui preot ortodox - Video


Загрузка...
Catedrala Nașterea Domnului din Capitală

Cum vom sărbători Crăciunul: Ce spune secretarul Mitropoliei Moldovei

202
(reînnoit 18:48 02.12.2020)
În tot mai multe țări ale lumii autoritățile impun restricții dure în ajunul sărbătorii Nașterii Domnului. Cum vor sărbători Crăciunul în acest an creștinii din țara noastră am aflat de la secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaș.

CHIȘINĂU, 2 dec - Sputnik. Tot mai multe state europene, precum Italia, Germania, Belgia și altele, se pregătesc să introducă noi restricții în preajma sărbătorii Nașterii Domnului. Pe coridoarele puterii unii discută chiar despre măsuri similare celor din perioada Pascală, când toți creștinii au fost rugați să privească online slujba bisericească.

Pentru a afla cum vom întâmpina Nașterea Domnului în acest an și dacă ar trebui să ne așteptăm la un scenariu asemănător celui din perioada Învierii Domnului am discutat cu părintele Vadim Cheibaș, secretarul Mitropoliei Moldovei.

”M-aș teme să spun ceva foarte categoric acum, pentru că mai avem mai bine de o lună de zile până la sărbătoarea Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, aici la noi, în Moldova. Cu nădejde la Domnul, am spus tot timpul, să dea Domnul să fie totul bine și să slujim așa cum am slujit dintotdeauna, tradițional în sfintele lăcașe. Din câte cunoaștem, deocamdată nu este nicio decizie a autorităților în acest sens, a declarat părintele Vadim Cheibaș.

Secretarul Mitropoliei Moldovei a vorbit și despre felul în care s-a schimbat comportamentul creștinilor în biserică în raport cu măsurile de protecție impuse de autorități.

”Dacă inițial a fost o poziție mai reticentă și exista tendința de a nu se conforma deciziilor autorităților, ulterior și-a pus amprenta campania de informare în masă privind măsurile de precauție, de protejare, de ocolire a acestui virus periculos. Oamenii au înțeles că există o problemă și au acceptat purtarea măștilor, din moment ce autoritățile din acest domeniu le recomandă. Acest lucru este respectat practic în toate sfintele lăcașe. Ne bucurăm că oamenii devin mai disciplinați, inclusiv în rândul celor care merg la biserică. Or, nu are nimic una cu alta - purtatul măștilor pe față cu credința în Dumnezeu. Credința poate fi manifestată cu aceeași intensitate, cu aceeași sinceritate”, a precizat Cheibaș.

Secretarul mitropolitan a venit și cu un mesaj către creștinii ortodocși, îndemnându-i pe toți să îndeplinească în această perioadă porunca de bază a Mântuitorului - de a ne iubi aproapele ca pe noi înșine. Această iubire se manifestă inclusiv prin purtarea măștii în biserici. 

”Mesajul bisericii este mereu același - de a iubi aproapele, de a avea grijă de cei apropiați. Suntem în perioada când de pe amvon sunt rostite Evangheliile care poartă acest mesaj de întrajutorare, de grijă față de cei care se află în suferință. Iată de ce, atunci când omul poartă masca, se protejează atât pe sine, cât și pe aproapele său”, a conchis Cheibaș.

De luni, 30 noiembrie, și până pe 15 ianuarie 2021, în toată țara a fost instituită starea de urgență în sănătate publică. Decizia a fost luată la sfârșitul săptămânii trecute de către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, în scopul prevenirii răspândirii infecției COVID-19.

În următoarea perioadă este admisă organizarea întrunirilor în masă cu caracter unic și a evenimentelor festive cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, fiind respectate măsurile de sănătate publică și întocmite obligatoriu listele de evidență epidemiologică a evenimentului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

202
Tagurile:
Mitropolia Moldovei, Vadim Cheibaș
Тема:
Viața în Moldova
Tematic
Fără precedent: Slujba din Noaptea Învierii 2020 va rămâne în istorie - Foto
Lumânările colorate - iată de ce le cumpără moldovenii


Загрузка...
Ședința Parlamentului RM – Moțiunea de cenzură

Un deputat PDM propune moțiune împotriva Guvernului Chicu

0
(reînnoit 09:57 05.12.2020)
Deputatul PDM Nicolae Ciubuc afirmă că unica posibilitate pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate este doar înaintarea unei moțiuni împotriva Guvernului Chicu. El îndeamnă și ceilalți deputații să-i susțină inițiativa pentru a dizolva actualul Parlament.

CHIȘINĂU, 5 dec - Sputnik. Democratul Nicolae Ciubuc a făcut o postare pe Facebook în care anunță că PDM are fi gata să depună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu și face apel la ceilalți deputați să-i susțină inițiativa, dacă își doresc cu adevărat alegeri parlamentare anticipate. 

”În condițiile în care toți își doresc alegeri anticipate, stimați, încă, colegi din actualul Parlament, din toate fracțiunile, haideți să declanșăm acest proces. În situația în care Guvernul nu pleacă în demisie, totul este în mâinile noastre. Declarăm și semnăm cu toții, o moțiune, prin care retragem încrederea actualului Guvern. Pentru o moțiune, Legea indică minim 1/4 din deputați. Ce ne încurcă să semnăm toți această moțiune. O scriem împreună. La sigur, până la înregistrarea ei oficială Guvernul își va da demisia. În caz contrar, dorința de alegeri anticipate este una mimată”, a scris Nicolae Ciubuc.

Recent, și președintele în exercițiu, Igor Dodon, a declarat că deputații din opoziție pot cere demisia Guvernului Chicu, dacă aceștia nu sunt mulțumiți de activitatea lui. 

De precizat că ieri, Partidul Socialiștilor a chemat fracțiunile parlamentare la discuții pentru elaborarea unei foi de parcurs pentru dizolvarea Parlamentului. Mai exact, socialiștii propun elaborarea unei foi de parcurs conform căreia să acționeze în cazul anticipatelor. Mai mult, ei subliniază că toate aceste fracțiuni, împreună, trebuie să-și asume răspunderea pentru dizolvarea Parlamentului.

Anterior, și deputații PAS, PPDA, dar și cei la la grupul parlamentar PRO Moldova au anunțat că își doresc alegeri parlamentare anticipate. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
moțiune de cenzură, Parlament, Guvern, Deputați
Tematic
PDM nu mai face parte din majoritatea parlamentară
Deputați PDM și PPDA: Iată cine ar fi gata să facă coaliție cu PSRM


Загрузка...