Ieromonah Calistrat Chifan

De ce nu se arde omul la crematoriu: Explicația unui preot ortodox

375
(reînnoit 05:19 22.04.2018)
În ultima perioadă, tot mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova solicită ca, după ce mor, să fie arși la crematoriu, și să nu fie înhumați după datina creștină. Dar iată ce spune despre incinerare părintele Calistrat Chifan.

Noi vorbim de purificatori şi de avansul ameţitor al tehnologiei.

Dar Dumnezeu ne-a lăsat cel mai mare purificator — PĂMÂNTUL! Dacă un om a murit şi este îngropat în pământ, la o vreme, după ce îl dezgropi, el nu mai are acel miros urât, el miroase a pământ iar trupul lui se transformă în țărână. Ca apoi l-a Judecată, din acel pământ ne vom ridica toţi şi vom sta ca o armată imensă de îngeri, purtând trupul duhovniceşti, din ţărâna pământului. Intrarea lui Hristos în măruntaiele pământului a avut acesta calitate să sfinţească pământul de mizeria care rămâne din om. De aceea mortul nu se incinerează, ci se prohodeşte. Pentru că trupul lui este templul Duhului Sfânt… Este alcătuirea Mâinilor Lui!

În limba greacă, mortul este numit adormit, iar locul unde sunt îngropați morții — sălașul celor ce dorm, „dormitor". Nimeni nu se gândește să îl ardă pe acela despre care are sentimentul că „doarme", în afara de cazul în care îl urăște de moarte. Mai mult, celui mort i se spune și iertat. Iar verbul neogrec „a muri" îl are ca sinonim pe „a fi iertat"; iertarea (literal: împreună-cuprindere, con-locuire) reprezintă o sinteză grandioasă a simțirii, pentru că cel ce este iertat este adăpostit în spațiul vieții personale al celui ce iartă, rămâne în amintirea sau în pomenirea acestuia. Mormântul este monument, adică loc de pomenire și pelerinaj pentru toți cei care l-au iubit şi l-au iertat/l-au împreună-cuprins pe cel mort.

Aşa că cei rămaşi în viaţă n-au de ce să-şi facă probleme de conştiinţă, pentru că nu-i fac un rău celui adormit, ci un bine, dacă din iubire, din respect, din compasiune, nu vor să-l lase pentru veșnicie fără rugăciunea și mângâierea Bisericii, care se roagă pentru ușurarea şi mântuirea sufletului lui cel veșnic şi nemuritor.

Părintele Calistrat de la Mănăstirea Vlădiceni (Iași, România) e cunoscut printre enoriași pentru francheţea şi simţul umorului cu care propovăduieşte. În plus, preotul nu ratează nicio ocazie de a fi prezent în comunitate, iar videoclipurile de pe internet au mare succes în rândurile creștinilor.

375
Tagurile:
pamant, crematoriu, trup, om, preot, biserica, Dumnezeu
Tematic
Până când se spune "Hristos a înviat!"? Explicația unui preot ortodox
Mustrare aspră făcută politicienilor moldoveni de un preot ortodox în Săptămâna Mare
Despre omul limbut: Ce-i așteaptă pe turnători - explicația unui preot ortodox
De ce bărbații înșeală femeile: Explicația unui preot ortodox
(VIDEO) Cutremurător: De ce se nasc copii bolnavi - răspunsul unui preot ortodox

Postul Nașterii Domnului: Reguli pentru fiecare zi

403
(reînnoit 09:28 25.11.2020)
În fiecare an, Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos începe în data de 28 noiembrie și durează 40 de zile, adică până pe 7 ianuarie (25 decembrie — calendar bisericesc).
Postul Nașterii Domnului
© Sputnik / Moldova

În acest an, lăsatul secului se va face pe 26 noiembrie, întrucât pe 27 este vineri, care este zi de post. În această perioadă, creștinii se pregătesc pentru marea sărbătoare a Naşterii Mântuitorului Nostru Iisus Hristos.

Rânduiala Postului Crăciunului - zilele în care se face dezlegare la pește și vin

În această perioadă, Biserica a stabilit mai multe repere de care creștinii trebuie să țină cont. Astfel, timp de 40 de zile, trebuie să se abţină de la carne, ouă şi brânză.

În zilele de luni, miercuri și vineri bucatele se pregătesc fără untdelemn și nu se consumă vin. Iar în zilele de marți și joi este dezlegare la untdelemn și vin. În zilele de sâmbătă și duminică se dezleagă la untdelemn, vin și pește.

În cazul când în zilele de luni, miercuri sau vineri, Biserica cinstește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (+), mâncăm bucate gătite cu untdelemn și se bea vin, iar dacă este vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie (+), atunci avem dezlegare și la pește.

În ajun de Nașterea Domnului (6 ianuarie) se mănâncă abia seara și anume: grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină. Iar la 7 ianuarie, indiferent în ce zi cade, se mănâncă de dulce, adică ouă, carne, brânză și mâncăruri gătite cu untdelemn și se bea vin.

Acestea sunt câteva reguli care trebuie urmate în această perioadă, dar, desigur, fiecare va face ascultare și va ține postul după propriile puteri, urmând sfaturile părintelui duhovnic.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

403
Tagurile:
dezlegare la peste, Postul Nașterii Domnului, calendar ortodox
Тема:
Calendar Creștin Ortodox 2020
Tematic
Calendar Ortodox 2020: Cele mai importante sărbători din luna noiembrie
Calendar Creștin Ortodox 2020


Загрузка...
Icoana Nașterii lui Hristos

Când începe Postul Nașterii Domnului - când se dezleagă la pește și vin

489
(reînnoit 07:05 23.11.2020)
Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului 2020: Iată când începe și care este rânduiala postului sau în ce zile se face dezlegare la pește și vin.

CHIȘINĂU, 22 nov - Sputnik. În fiecare an, Postul Nașterii Domnului începe la data de 28 noiembrie și durează 40 de zile, adică până pe 7 ianuarie (25 decembrie — calendar bisericesc). Astfel, în acest an, lăsatul secului se va face pe 26 noiembrie, întrucât pe 27 este vineri, care este zi de post. În această perioadă, creștinii se pregătesc pentru marea sărbătoare a Naşterii Mântuitorului Nostru Iisus Hristos.

Spre deosebire de Postul Paştelui, care este un post aspru, pentru că, înainte de Înviere, ne amintește patimile lui Hristos, Postul Crăciunului este o bucurie: bucuria întâlnirii cu cu Pruncul Iisus, începutul mântuirii noastre.

Acest post ne aminteşte şi de călătoria pe care au săvârșit-o magii din Persia, care au venit să se închine Împăratului Lumii fiind ghidați de steaua strălucitoare care a apărut atunci pe cer.

Rânduiala Postului Crăciunului - zilele în care se face dezlegare la pește și vin

În această perioadă, Biserica a stabilit mai multe repere de care creștinii trebuie să țină cont. Astfel, timp de 40 de zile, trebuie să se abţină de la carne, ouă şi brânză.

În zilele de luni, miercuri și vineri bucatele se pregătesc fără untdelemn și nu se consumă vin. Iar în zilele de marți și joi este dezlegare la untdelemn și vin. În zilele de sâmbătă și duminică se dezleagă la untdelemn, vin și pește.

În cazul când în zilele de luni, miercuri sau vineri, Biserica cinstește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (+), mâncăm bucate gătite cu untdelemn și se bea vin, iar dacă este vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie (+), atunci avem dezlegare și la pește.

În ajun de Nașterea Domnului (6 ianuarie) se mănâncă abia seara și anume: grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrig sau turte din făină. Iar la 7 ianuarie, indiferent în ce zi cade, se mănâncă de dulce, adică ouă, carne, brânză și mâncăruri gătite cu untdelemn și se bea vin.

Acestea sunt câteva reguli care trebuie urmate în această perioadă, dar, desigur, fiecare va face ascultare și va ține postul după propriile puteri, urmând sfaturile părintelui duhovnic.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

489
Tagurile:
vin, dezlegare la peste, Postul Crăciunului, Postul Nașterii Domnului, posturi 2020
Тема:
Calendar Creștin Ortodox 2020
Tematic
Calendar Ortodox: Sfinții Cosma și Damian - modele pentru medicii de azi
Calendar Ortodox 2020: Cele mai importante sărbători din luna noiembrie


Загрузка...

Sânge şi plasmă pentru tratamentul Covid-19: Gestul soldaților moldoveni

0
(reînnoit 07:34 26.11.2020)
Peste 500 de militari în termen şi pe contract, angajaţi civili ai Armatei Naţionale, precum şi studenţi ai Academiei Militare „Alexandru cel Bun” (AMFA), au donat astăzi sânge şi plasmă în garnizoanele Chişinău, Bălţi şi Cahul.

Potrivit șefului Inspectoratului Militar, colonel Victor Pîrțînă, pentru desfăşurarea acţiunii respective au fost create patru echipe mobile speciale în Brigăzile de infanterie motorizată „Moldova”, „Ştefan cel Mare” şi „Dacia” şi la sediul AMFA. Totodată, militarii din Regimentul de Stat Major „General de brigadă Nicolae Petrică” au mers la Centrul Naţional de Transfuzie din Chişinău pentru a dona sânge şi plasmă.

Sursa a precizat că în cadrul evenimentului au fost donate peste 60 de doze de plasmă pentru tratamentul anti-Covid.

Alături de militari a fost ministrul Apărării Victor Gaiciuc, care le-a mulţumit celor prezenţi pentru receptivitate şi gestul frumos prin care se oferă o şansă la viaţă pacienţilor.

”Armata participă deseori la campaniile de donare a sângelui şi plasmei, prin aceasta demonstrând o dată în plus că militarii sunt alături de societate. Vreau să vă mulţumesc pentru disponibilitatea pe care o manifestaţi de fiecare dată prin participarea în număr mare la evenimente de acest gen”, a spus ministrul Apărării.

Campania este organizată de Ministerul Apărării, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui.

De menționat că în luna septembrie curent, militarii şi angajaţii civili ai Armatei Naţionale au donat 466 de doze de sânge și 83 doze de plasmă, în cadrul unei campanii similare.

Anual, peste 2000 de militari în termen şi prin contract, dar şi angajaţi civili ai Armatei Naţionale, donează sânge în cadrul campaniilor organizate în parteneriat cu de instituţiile specializate din ţară.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Armata RM, plasme, Sânge
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
Cum ne pregătim pentru donarea de sânge


Загрузка...