Biserică

Începe Postul Paștelui

205
(reînnoit 18:14 17.02.2018)
Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an.

CHIȘINĂU, 17 feb – Sputnik. Potrivit calendarului ortodox, în anul 2018, Sfintele Paști cad pe data de 8 aprilie. Astfel, sâmbăta înaintea Paștelui, vom marca și Buna Vestire, sărbătoare care cade la dată fixă în fiecare an. 

Anul acesta, Paștele Blajinilor, zi când pomenim toți morții, va fi sărbătorit pe data de 16 aprilie.  

Postul Paștelui va începe pe data de 19 februarie. Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Oamenii mai numesc acest post și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. 

În 2018, Postul Paştelui începe pe 19 februarie şi se încheie pe 7 aprilie. În Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalice. Mai mult, aceștia trebuie să se înalțe sufletește prin rugăciune alături de fapte bune.

Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă ca postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.

În anul 2019, Paștele cade pe data de 28 aprilie, iar în 2020 — Învierea Domnului va fi sărbătorită pe data de 19 aprilie. În anul 2021, Paștele va fi marcat în luna mai. Acesta va fi sărbătorit pe data de 2 mai.

 

205
Tagurile:
mâncare de post, când începe postul Paștelui în 2021, Învierea Domnului, Înaintaşi
Tematic
Cum va fi vremea de Paște
Paștele copilăriei mele
Paștele, sărbătoare, dar nu pentru toți: 3000 de moldoveni vor fi la muncă
Cât ne-a costat în acest an masa de Sfintele Paști

Calendarul zilelor de post din anul 2021

283
(reînnoit 08:39 21.02.2021)
Postul este reținerea totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi, pentru o anumită perioadă, însă această reținere trebuie însoțită și de înfrânarea de la plăcerile trupești. Sputnik Moldova publică calendarul zilelor de post din anul 2021.
Calendarul zilelor de post din anul 2021
© Sputnik

Postul își are originea în Rai, prin interzicerea dată de Dumnezeu protopărinților noștri de a mânca din pomul oprit. Așa ne învață Sfinții Părinți ai Bisericii ortodoxe, precum Vasile cel Mare sau Ioan Gura de Aur.

Postul a fost practicat de evrei în Vechiul Testament, fiind cerut și de Legea lui Moise. Însuși Mântuitorul Iisus Hristos a postit timp de 40 de zile și 40 de nopți, în timp ce s-a aflat în pustie. Prin exemplul Său, El ne-a arătat adevăratul sens al postului, dar și a felului în care trebuie ținut. De asemenea recomandându-l, alături de rugăciune, drept cel mai eficace mijloc de a izgoni diavolii.

Majoritatea Sfinților Părinti au subliniat în mod deosebit importanta postului, însă ei accentuau de fiecare dată că postul trupesc fără cel sufletesc este lipsit de orice valoare morala.

Istorie și e semnificație

La început nu au existat prescripții precise și obligatorii cu privire la timpul, durata și severitatea postului. Însă cu vremea, Biserica a stabilit norme care reglementau timpul, durata și modul în care trebuie ținute posturile de peste an. Ele au fost oficializate prin canoanele Sinoadelor Ecumenice și particulare, sau ale unor Sfinți Părinți, uniformizându-se și generalizându-se între veacurile VII-IX în întreaga Biserică Ortodoxă.

Timpul și durata postului

1. Toate miercurile și vinerile de peste an, vechimea postului în aceste zile fiind testata de marturii din veacurile I-III (Didahia; Pastorul lui Herma; Tertulian; Origen, Clement Alexandrinul, s.a.) excepție făcând cele în care este dezlegare (harэi) și anume: miercurea și vinerea din săptămâna luminata; miercurea și vinerea din săptămâna de după Rusalii; miercurile și vinerile dintre Nașterea Domnului și Botezul Domnului; miercurea și vinerea din săptămâna Vameșului și Fariseului; miercurea și vinerea din săptămâna albă, în care se dezleagă la lapte, brânză și ouă. Regimul postului în zilele de miercuri și vineri e mai ușor decât cel al Postului Paștelui.

Icoana Viața Sfântului Teodor Stratilat
© Sputnik / Андрей Соломонов

2. Posturi de o zi pe an: Ajunul Botezului Domnului (5/18 ianuarie); Ajunarea din ziua tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august/ 11 septembrie); Ajunarea din ziua Înălțării Sfintei Cruci (14/27 septembrie). Aceste zile de post au un regim mai strict.

Posturi de mai multe zile din crugul anului bisericesc

1. Postul Patruzecimii (Postul Mare sau al Paștilor). După mărturiile Sfinților Părinți, numele i s-a dat după postul de 40 de zile al Mântuitorului Iisus Hristos pe care l-a ținut înainte de ieșirea Sa la propovăduire. Despre acest post este scris în canonul 69 apostolic, canonul 50 al sinodului din Laodiceea, canonul 56 și 89 al sinodului Trulan, precum și numeroși Sfinți Părinți și scriitori bisericești.

În acest an, Postul Paștelui începe pe 15 martie și va dura până pe 1 mai. În 2020, Paștele a fost sărbătorit pe data de 19 aprilie. În anul 2021, va fi sărbătorit pe 2 mai.

Inițial, el nu se ținea la fel peste tot: unii posteau o zi înainte de înviere, alții mai multe zile, până la o săptămână. Din veacul IV avem dovezi că acest post era de 40 de zile, iar apoi de 6 săptămâni, pentru ca după aceea sa se fixeze la 7 săptămâni (49 de zile), ultima săptămână, numita a Patimilor, fiind considerată ca un post deosebit, mai sever, legat de Paștele Răstignirii.

2. Postul Sfinților Apostoli. Acest post a fost rânduit de Biserică în amintirea Sfinților Apostoli. Despre el știm din veacul IV. El ține de la Duminica I-a după Pogorârea Duhului Sfânt (Duminica tuturor sfinților) și până în ziua sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel. În 2021, postul începe pe 28 iunie și va dura până pe 11 iulie.

3. Postul Adormirii Maicii Domnului. Este cel mai nou dintre toate posturile, datând din veacul al V-lea. Durata lui, de la 1 la 15, august s-a stabilit la un sinod din Constantinopol din 1166, ținând până la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Acest post este mai ușor decât al Postului Paștelui, dar mai aspru decât al Nașterii Domnului și al Sfinților Apostoli. La sărbătoarea Schimbarea la Față (6/19 august) se dezleagă la untdelemn, peste și vin.

4. Postul Nașterii Domnului. Cele mai vechi mărturii despre acest post le avem din secolele al IV-V, de la Fericitul Augustin și de la episcopul Romei Leon cel Mare. Dacă la început durata lui nu era pretutindeni la fel, la același Sinod din Constantinopol de la 1166, ținut sub patriarhul Luca Hrisoverghi, durata lui s-a stabilit la 40 de zile, anume de la 15/28 noiembrie pana la 25 decembrie / 7 ianuarie. Ultima lui zi este zi de ajun (ajunul Nașterii Domnului).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX
© Sputnik / Moldova

În privința severității lor, cel mai strict este Postul Paștelui, după care urmează Postul Maicii Domnului; Postul Sfinților Apostoli și al Nașterii Domnului sunt mai puțin severe, fiind egale în aceasta privință, în ele Biserica făcând de mai multe ori dezlegare la fiertură, untdelemn, vin și pește.

De câte feluri este postul, după asprimea lui

1. Ajunare sau post negru — abținere de la orice mâncare și băutură.

2. Post aspru (xirofagie) — mâncare uscată: pâine, semințe, fructe uscate și apă, o singură dată pe zi, după ora 15:00.

3. Post comun sau obișnuit — se mănâncă mâncăruri pregătite din alimente vegetale cu untdelemn, mâncându-se de mai multe ori pe zi și gustându-se și puțin vin (după unii vinul nu este îngăduit).

4. Dezlegare de post sau post ușor — se mănâncă pește și se bea vin.

Postul este calea spre înfrânarea poftelor, de întărire a voinței, de înălțare a sufletului către Dumnezeu, de sporire în virtute, de detașare a creștinului de orice pofte și plăceri trupești. Bineînțeles însă că la reținerea de bucate trebuie adăugată o continuă străduință de dominare a poftelor și patimilor, de o curățire a gândurilor și simțirii, așadar de o disciplinare a vieții sub toate aspectele ei.

Astfel, postul adevărat este acela care îmbină cele două aspecte: cel trupesc și cel duhovnicesc, când reținerea de la bucate se face concomitent cu înfrânarea de la păcate și cu efortul continuu spre virtute și progres duhovnicesc.

"Postul cel adevărat — spune Sfântul Vasile cel Mare — constă în reținerea de la cele rele. Dezleagă toată legătura nedreptății, iartă aproapelui tău vătămările, dăruiește lui datoriile. Tu nu mănânci carne, dar mănânci pe fratele tău. Tu te reții din vin, dar nu înfrânezi zburdările trupului. Tu nu mănânci până seara, dar petreci ziua cu procese." (Despre post).

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

283
Tagurile:
Calendar Ortodox 2021 stil vechi, 2021, calendarul zilelor de post
Tematic
Când pică Paștele ortodox în 2021, dar și până în 2025
Când începe postul Paștelui în 2021


Загрузка...
Avorturile să fie recunoscute drept cauză a mortalității

Avorturile fie recunoscute drept cauză a mortalității: Inițiativă susținută de BORu

82
(reînnoit 19:01 20.02.2021)
Patriarhia Rusă susține inițiativa includerii avorturilor în statistica mortalității din Rusia, propusă de societatea civilă.

CHIȘINĂU, 21 feb – Sputnik. Avortul ar trebui să fie recunoscut oficial drept moarte a unei persoane, iată de ce includerea datelor legate de întrerupere a sarcinilor în statistica mortalității ar ajuta țara să depășească criza demografică, a declarat agenției RIA Novosti șeful direcției sinodale pentru protecția maternității a departamentului pentru caritate al Patriarhiei Moscovei, directorul “Casei pentru Mama” a serviciului ortodox “Miloserdie”, Maria Studenikina.

O scrisoare cu această inițiativă a fost expediată pe numele premierului rus, Mihail Mișustin, de către coordonatorul programului de ajutorare a femeilor însărcinate “Salvează Viața”, Ecaterina Markova.

“Luând în considerație situația demografică, inițiativa este mai multe decât actuală. Avorturile trebuie recunoscute în mod oficial drept cazuri de deces, iar activitățile de prevenire a lor trebuie să ajungă la cel mai înalt nivel”, a declarat Studenikina.

Potrivit autorului scrisorii, în cazul realizării acestei propuneri “tânăra generație va crește într-o țară în care avorturile vor fi recunoscute drept o moarte de om”. Prin urmare, “mulți vor renunța la întreruperea de sarcină, conștientizând că e un omor”.

“În cei 100 de ani de legalizare a avorturilor, conștiința societății noastre a fost deformată, ne-am obișnuit cu acest fenomen, ne-am obișnuim să nu-l observăm. Consideră că includerea în statistica mortalităților a avorturilor va permite societății să privească din alt unghi această problemă. Inclusiv guvern rus, în atenția căruia va apărea principala cauză a mortalității și a crizei demografice. Prin urmare, vor fi întreprinse noi măsuri pentru prevenirea avorturilor artificiale”, se spune în scrisoarea semnată de Markova.

De asemenea, autorul susține că întreruperile artificiale de sarcină reprezintă “principal cauză de mortalitate în Rusia”.

“Potrivit datelor statistice oficiale, în Rusia au loc peste o jumătate de milion de avorturi pe an. Aceste date nu include întreruperea sarcinii în spitalele private, avorturile medicamentoase și contraceptivele administrate oral, care întrerup sarcina la o etapă timpurie. Numărul real de avorturi depășește alte cauze de mortalitate în țară”, a explica Markova.

În octombrie a anului trecut, viceministrul Sănătății, Oleg Salagai, a anunțat că numărul avorturilor în Rusia s-a redus cu 29,9 la sută în ultimii cinci ani, cele la solicitarea femeii – cu 40,8 la sută. Viceministrul a subliniat că sunt niște schimbări esențiale, însă numărul avorturilor continuă să fie mare – aproximativ 523 mii în 2019.

Potrivit Rosstat, în anul 2020 au fost înregistrate 2,124 milioane de decese, în creștere cu 18 la sută, comparativ cu anul 2019. Natalitatea a scăzut cu 3,3 la sută în anul 2020. În ianuarie-decembrie 2020, în Rusia s-au născut aproximativ 1,44 milioane de copii, față de 1,48 milioane cu un an mai devreme. Sporul negativ al populației din Rusia în ianuarie-decembrie 2019 a constituit 316 mii persoane.

“Casa pentru Mama” din Moscova, a serviciului ortodox “Miloserdie”, reprezintă un centrul de sprijinire a femeilor însărcinate și mamelor cu copii, aflate în situații dificile. E unul din cele 26 de proiecte ale serviciului “Miloserdie”. Potrivit departamentului sinodal, în 9 ani de activitate a centrului, peste 10 mii de familii au beneficiat de ajutor umanitar, material și consultări, iar în azil au fost găzduite peste 300 de femei cu copii. Urmând acest exemplu, în mai multe regiuni ale Rusiei au fost înființate centre similare.

“Salvează Viața” este un program național pentru sprijinirea femeilor însărcinate, aflate într-o situație de criză. Potrivit serviciului de presă al programului, acesta își desfășoară activitatea în 106 de orașe ale Rusiei, iar în cei șase ani 14,5 mii de femei au fost ajutate să-și păstreze sarcina.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

82
Tagurile:
mortalitate, avort, BORu
Tematic
Participanții la Festivalul de la Soci au organizat o acțiune anti-avort - VIDEO
Liderii religioși protestează: vaccinul AstraZeneca folosește celule de fetus avortat
BORu a propus instituirea unui moratoriu la avorturi în perioada pandemiei


Загрузка...
скамейка

În Moldova vor fi impuse noi restricții: Când vor fi cunoscute detaliile

223
Ministerul Sănătății este îngrijorat de înrăutățirea situației epidemice legate de răspândirea noului coronavirus.

CHIȘINĂU, 25 feb – Sputnik. Vineri va fi convocată o nouă ședință a Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică la care urmează să fie aprobate noi măsuri privind ocrotire sănătății. Anunțul a fost făcut de serviciul de presă al ministerului de resort.

Instituția precizează că, în contextul situației epidemice nefavorabile, secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale Tatiana Zatîc ”a convocat în ședință specialiștii epidemiologi ai Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, pentru a discuta și înainta Comisiei Naționale pentru Sănătate Publică măsuri restrictive menite să reducă cazurile de infecție cu COVID-19”.

”Mâine, urmează CNESP să se întrunească într-o ședință pentru a aproba noi măsuri de sănătate publică”, este precizt în comunicatul Ministerului.

O nouă pandemie devastatoare amenință omenirea: Încă un virus transmis de lilieci>>>

De menționat că în unele instituții de învățământ din Capitală părinții au fost anunțați deja că de vineri elevii vor fi trecuți iarăși la instruirea online din cauza numărului mare de infectări cu noul coronavirus.

Amintim că joi au fost anunțate alte 1736 de cazuri confirmate de COVID-19. Este în creștere alarmantă și numărul cazurilor grave, dar și al deceselor

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

223
Tagurile:
COVID-19, restricții, Ministerul Sănătăţii
Tematic
Restricții mai dure: Cum comentează specialiștii noile decizii


Загрузка...