Fața lui Iisus Hristos pe o frescă bisericească

Săptămâna Patimilor lui Hristos - află semnificaţia fiecărei zile

776
(reînnoit 11:47 02.04.2018)
Creștinii ortodocși au intrat în Săptămâna Patimilor în care sunt pomenite ultimele zile din viața Mântuitorului nostru Iisus Hristos, iar fiecare zi are un înțeles și un mesaj foarte clar și adânc

CHIȘINĂU, 10 apr — Sputnik. Primele trei zile se numesc mari și sfinte pentru că reamintesc sensul eshatologic al Paştelui. A patra zi, joi, marcheazã cea din urmă Cină a Domnului cu ucenicii Săi și trădarea lui Iuda. A cincea zi, vineri, numită și "Paștile Crucii", este cu adevărat începutul Paștelui (Trecere), iar sâmbătă este ziua în care tristețea este transformată în bucurie prin omorârea morții, scrie Preot Sabin Voda de la Alba Iulia, citat de ortodox.md.

Lunea cea mare

În această zi, spune părintele, se face pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos, și de smochinul ce s-a uscat prin blestemul Domnului.

De astăzi încep Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos. Iosif cel preafrumos — fiul cel mai mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila — este icoană a lui Hristos, pentru că, asemenea lui, si Domnul nostru a fost invidiat de iudei, a fost vândut de ucenicul său cu treizeci de arginti, a fost închis în groapa întunecoasă a mormântului. Sculându-Se de acolo prin El însuși, împărățește peste Egipt, adică peste tot păcatul, îl învinge cu putere și ne răscumpără prin darea hranei celei de taină, dându-Se pe El însuși pentru noi și ne hrănește cu pâine cerească.

Tot în această zi facem pomenire de smochinul cel neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Ca să convingă poporul nerecunoscător că are putere îndestulătoare și spre a pedepsi, ca un Bun nu vrea să-și arate puterea Sa de a pedepsi față de om, ci față de ceva care are o fire neînsuflețită și nesimțitoare.

Istoria smochinului a fost așezată aici spre a îndemna la umilință, după cum istoria lui Iosif a fost așezatã spre a ne înfãțișa pe Hristos. Fiecare suflet lipsit de orice roadã duhovniceascã este un smochin. Dacã Domnul nu gãsește în el odihnã, a doua zi, adicã dupã viața aceasta de acum, îl usucã prin blestem și-l trimite în focul veșnic.

Marțea cea Mare

Această zi ne pregătește pentru intrarea în cămara Mântuitorului, cu două parabole strict eshatologice — parabola celor zece fecioare (Matei 25, 1-13) și parabola talanților (Matei 25, 14-30; Luca 19, 12-27).

Calendar Creștin Ortodox 2017
© Sputnik / Nicolai Kibich

Când Domnul se suia la Ierusalim și se ducea la Patimă, a spus ucenicilor Săi și aceste două parabole, pentru ca nu cumva cineva trăind în feciorie să nu se îngrijească și de celelalte virtuți și mai ales de milostenie, prin care se vădește strălucirea fecioriei.

Pe cinci dintre fecioare le numește înțelepte căci împreună cu fecioria au avut și minunatul și îmbelșugatul undelemn al milostivirii. Pe celelalte cinci le numește nebune pentru că, deși și ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau în aceeași măsură milostenie. Pe când se scurgea noaptea acestei vieți au adormit toate fecioarele, adică au murit. Cu adevărat moartea se numește somn. Pe când dormeau ele, strigăt mare s-a făcut la miezul nopții; cele care au avut undelemn din belșug au intrat cu mirele la deschiderea ușilor, iar cele nebune, pentru că nu aveau undelemn din destul îl căutau după ce s-au sculat din somn.

Pentru aceasta deci, au rânduit dumnezeieștii Părinți pilda celor zece fecioare, împreună cu cea a talanților, ca să ne îndemne să veghem necontenit și să fim gata să ieșim în întâmpinarea adevăratului Mire prin fapte bune, dar mai cu seamă prin milostenie, pentru că neștiută este ziua și ceasul sfârșitului vieții.

Dacă vom săvârși o singură virtute, cea mai mare chiar, și nu ne vom îngriji de celelalte, și mai cu seamă de milostenie, nu vom intra cu Hristos în odihna veșnică, ci vom fi întorși rușinați.

Și într-adevăr nu-i lucru mai rușinos ca fecioria să fie biruită de bani.

Miercurea cea Mare

În această zi, se face pomenire de femeia cea păcătoasă (Matei 25, 17-13; Luca 7, 37-50), care a uns cu mir pe Domnul pentru că lucrul acesta s-a întâmplat puțin înainte de mântuitoarea patimă.

Când Iisus s-a suit în Ierusalim și era în casa lui Simon cel lepros, o femeie păcătoasă s-a apropiat de El și a turnat pe capul Lui acel mir de mare preț. Pomenirea ei s-a pus în acea zi pentru ca, după cuvântul Mântuitorului, să se predice pretutindeni și tuturor fapta ei cea cu multă căldură. Ce-a îndemnat-o oare la asta? Dragostea pe care ea a văzut că o are Hristos pentru toți, dar mai cu seamă faptul de acum, când L-a văzut că intră în casa unui lepros. Se gândea deci femeia că îi va vindeca boala după cum l-a vindecat și pe acela. Și într-adevăr Hristos a tămăduit-o dându-i iertare de păcate.

Joia Cinei celei de Taină

Patru lucruri mai prăznuim în această zi: Spălarea picioarelor, Cina cea de taină, Rugăciunea din grădina Ghetsimani și Vânzarea și prinderea Domnului.

Înainte de a începe Cina, Hristos S-a sculat, Și-a dezbrăcat hainele și El singur a spălat picioarele tuturor. Prin aceasta a vrut să îl facă pe Iuda să se rușineze, iar celorlalți să le aducă aminte să nu umble după întâietăți: "Cel care vrea să fie întâiul să fie slujitorul tuturor" (Marcu 9, 35), dându-Se El însuși pildă. La sfârșitul mesei aduce vorbă și despre vânzarea Lui. După puțin timp, luând pâinea a zis: "Luați, mâncați"; la fel și paharul, zicând: "Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu, al Legii celei Noi. Aceasta să o faceți întru pomenirea Mea" (Matei 26, 26-28).

După aceea, arătându-Se om, spune ucenicilor: "Întristat este sufletul meu până la moarte" (Matei 26, 38) și S-a rugat în Grădina Ghetsimani cu sudoare de sânge (Luca 22, 44). Iuda cunoștea locul și, luând câțiva soldați, a venit să-L prindă. A fost prins și dus la Ana, la Caiafa, și în cele din urmă la Pilat. Acum Petru se va lepăda de trei ori de Hristos, tăgăduind că-L cunoaște. Pentru a ne reaminti de toate acestea, seara se scoate în mijlocul bisericii Sfânta Cruce.

Vinerea Patimilor

În această zi, se pomenesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută de tâlharul recunoscător care a fost împreună cu El.

Biserica numește Patimile Domnului: sfinte — pentru că Cel ce le-a răbdat este Sfântul Sfinților, sfințenia însăși; mântuitoare — pentru că ele sunt prețul cu care Domnul a răscumpărat neamul omenesc din robia păcatului; înfricoșătoare — pentru că nu poate fi ceva mai înfricoșător decât ocara pe care Făcătorul a răbdat-o de la făptura Sa.

În această zi nu se săvârșește Liturghia pentru că însuși Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total, pentru că Mirele s-a luat de la noi. (Matei 9, 15). Se fac numai ceasurile împărătești care ne pun înainte nemărginita smerenie a Domnului, Crucea cea dătătoare de viată și credință tâlharului.

Seara săvârșim Denia Prohodului Domnului, care este ultima treaptă a tânguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa. Se înconjoară de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf — semn al celor trei zile petrecute în mormânt.

Sâmbăta Mare

În această sfântă zi, prăznuim îngroparea dumnezeiască a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea în iad, prin care neamul nostru, fiind chemat din stricăciune, a fost mutat spre viață veșnică.

Iosif cel din Arimateea, coborând de pe cruce Sfântul trup al Domnului, l-a îngropat în mormânt nou, punând o piatră mare la intrarea lui:

"Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând prea curat trupul Tãu, cu giulgiu curat înfãșurându-l si cu miresme, în mormânt nou îngropându-l, l-a pus". (Tropar)

Cuvântul lui Dumnezeu a stat cu trupul în mormânt, iar cu sufletul lui curat și dumnezeiesc Se pogoară în iad. Sufletul a fost despărțit prin moarte de trup și l-a dat în mâinile Tatălui. Și-a dat și propriul Său sânge, preț de răscumpărare pentru noi. Trupul Domnului a suferit și despărțirea sufletului de trup, dar nicidecum stricăciunea în înțelesul unei putreziri a trupului.

Dupã-amiazã este săvârșită Liturghia Sfântului Vasile unită cu vecernia.

"Sã tacă tot trupul omenesc și să stea cu frică și cu cutremur și nimic pământesc întru sine să nu gândească, că Împăratul împăraților și Domnul domnilor merge să se junghie și să se dea spre mâncare credincioșilor. Și merg înaintea lui cetele îngerești cu toată căpetenia și puterea, heruvimii cei cu ochi mulți și serafimii cei cu câte șase aripi, fetele acoperindu-și și cântând cântare: Aliluia, Aliluia, Aliluia". (Heruvic)

Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.

Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>

Accesaţi aplicaţiile pentru Android >>

776
Tagurile:
Cina cea de taină, Joia Mare, află semnificația, Calendar creștin ortodox 2019, ortodox, Semnificație, Săptămâna patimilor, Preot Sabin Voda, Iisus Hristos, România
Tematic
Declarația unui preot ortodox despre viitorul Europei
Preot ortodox, despre Taina fără de care nu poți să-L descoperi pe Hristos
Exclusiv: mesajul preotului din satul Copceac pentru conducătorii țării
Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie

ÎPS Teodosie mesajul zilei pentru români și… autorități!

58
(reînnoit 19:39 01.12.2020)
Arhiepiscopul Tomisului dovedește românilor că pot găsi curajul necesar pentru un act de credință – respectând reglementările și autoritățile, chiar atunci când acestea NU se respectă pe ele înseși!

BUCUREȘTI, 1 dec - Sputnik. L-am putea numi ”eroul acestor zile” – dar, de fapt, Arhiepiscopul Tomisului, înaltul slujitor al Domnului, a săvârșit, prin demersurile sale, un act de credință.

Un act adevărat de credință – insuflând românilor curaj și, mai ales, întețind flacăra credinței  - nu numai în cei care l-au urmat în pelerinaj – ci în toți românii, mai ales în preajma sacrei Zile Naționale.

Aseară târziu, ÎPS Teodosie a vorbit despre cele întâmplate, despre restricții și libertate religioasă, despre credință în condițiile unui adevărat asalt asupra Bisericii – transmițând românilor un adevărat mesaj de întărire de Ziua Națională.

”Ne-a fost încălcată autonomia, ne-a fost încălcat dreptul la religiozitate”, a declarat ÎPS Teodosie, subliniind că ”acest drept nu poate fi încălcat, e un drept fundamental”.

Înaltul prelat spune că demersurile sale pentru respectarea credinței, este ”un apel, nu cu revoltă, ci cu sinceritate şi cu obiectivitate - pentru că eu reprezint credincioșii mei”.

”Nu caut binele meu, trebuie să caut binele tuturor”, spune Teodosie, subliniind că ”binele tuturor este în a ne manifesta înaintea lui Dumnezeu - pentru că sufletul este mai valoros decât trupul”.

De aceea el le spune autorităților ce greșeală fac: ”Sufoci sufletul, îmbolnăveşti trupul”.

”Mântuitorul ne-a dat exemplul - când a curățit sufletul s-a vindecat şi trupul”, spune ÎPS Teodosie, subliniind că ”Toată evanghelia abundă în asemenea exemple şi sunt exemple grăitoare”.

Întrebat de Mihai Gâdea la „Sinteza zilei” dacă restricţiile impuse de autorităţi ”au fost un atac la credinţă, un atac la Biserică” – Arhiepiscopul Tomisului a răspuns: ”Eu spun ce simt credincioşii - credincioşii s-au simţit discriminaţi, marginalizaţi”.  

ÎPS Teodosie amintește cum, recent, ”în această perioada de frig, au venit să ne scoată afară din biserică la Sf. Ecaterina”.

”Nu puteam să îi ţin afară, erau -2 grade - cum ne vrea Sănătatea, puterea politică dacă vrea să ne scoată în frig?!”, întreabă înaltul prelat. ”E la mintea oricărui om simplu, nu trebuie să ai multă carte, dacă stai pe loc în frig încremeneşti, te îmbolnăvești de inimă de plămâni, de toate… Plămânul, care este aşa sensibil la coronavirus, tocmai trebuie să îl ocrotim”.

Și, da, „au simţit credincioşii această discriminare”, a spus Teodosie, reproducând și o replică șocantă a credincioșilor, revoltați de deciziile autorităților: ”Să ducem icoanele în mall, să ne închinăm acolo dacă în biserică nu avem voie”.

”Unii credincioşi mi-au zis: hai să închiriem în mall dacă acolo e voie, să nu ne fie frig”, a povestit ÎPS Teodosie la Antena 3. ”Până acolo au mers, să îşi poată face închinarea - să ducem icoanele în mall, să ne închinăm acolo dacă în biserică nu avem voie”.

Vor accepta credincioșii alte restricţii de Crăciun? ÎPS Teodosie răspunde ferm: ”Nu vor accepta, pentru că… închiderea Bisericii le aduce tristeţe!”.

”Tristeţea este început de boală - omul care este vesel este şi sănătos”, spune ÎPS Teodosie, asigurând autoritățile că ”putem să păstrăm aceste reguli sanitare în biserici, chiar dacă suntem puţin mai mulţi, dar nu suntem afară, să răcim”.

În plus, statul trebuie să-și înțeleagă limitele, acelea de apărător al cetățeanului și instituțiilor, nu de uzurpator: ”Trebuie să rămânem cu autonomia noastră - Biserica are autonomie faţă de stat”, a spus Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului.

Insultat și amenințat, Teodosie, slujitorul lui Dumnezeu, a dovedit românilor că pot găsi curajul necesar pentru a lua parte și a face un act de credință – respectând reglementările și autoritățile, chiar atunci când acestea nu se respectă pe ele înseși!

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

58
Tagurile:
Ortodox, Constanţa, Constanta, biserică, restricţii


Загрузка...
Icoana Sfântului Ierarh Spiridon

Calendar Ortodox: Cele mai importante sărbători din luna decembrie

613
(reînnoit 16:27 30.11.2020)
Luna decembrie sau luna lui Undrea, cum este cunoscută în popor, este una dintre cele mai bogate în sărbători creștinești.

CHIȘINĂU, 1 dec - Sputnik. Luna lui Undrea (decembrie) este una din cele mai bogate luni ale anului în sărbători creștin-ortodoxe. Iată care sunt acestea:

Calendar Creștin Ortodox 2020
© Sputnik / Moldova

21 noiembrie /4 decembrie - Intrarea Maicii Domnului în Biserică.

23 noiembrie / 6 decembrie - Duminica a 26-a după Rusalii.

24 noiembrie / 7 decembrie - Sfânta Mare Muceniță Ecaterina.

28 noiembrie / 11 decembrie - Sf. Sfințit Mc. Serafim (Ciceagov)

30 noiembrie / 13 decembrie - Duminica a 27-a după Rusalii. Sfântul Apostol Andrei cal Întâi Chemat.

4 / 17 decembrie - Sfânta Mare Muceniță Varvara.

5 / 18 decembrie - Sfântul Cuvios Sava cel Sfințit.

6 / 19  decembrie - Sfântul Ierarh Nicolae.

7 / 20  decembrie - Duminica a 28-a după Rusalii.

9 / 22 decembrie -  Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sfânta Ana.

12 / 25 decembrie - Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei.

13 / 26 decembrie - Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei.

14 / 27 decembrie - Duminica a 29-a după Rusalii. (A sfinților strămoși după trup ai Domnului)

18 / 31 decembrie - Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul de la Voroneț (România) (1496).

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

613
Tagurile:
calendar ortodox 2020 stil vechi, calendar
Тема:
Calendar Creștin Ortodox 2020
Tematic
Calendar Ortodox: Cele mai importante sărbători creștine din luna Ianuarie
Calendar Ortodox: Cele mai importante sărbători din luna februarie
Calendar Ortodox: Cele mai importante sărbători din luna martie
Calendar Ortodox: Cele mai importante sărbători din luna aprilie
Calendar Ortodox: Cele mai importante sărbători din luna mai
Calendar Ortodox: Cele mai importante sărbători din luna iunie
Calendar Ortodox: Cele mai importante sărbători din luna iulie
Calendar Ortodox: Cele mai importante sărbători din luna august
Calendar Ortodox: Cele mai importante sărbători din luna septembrie
Calendar Ortodox: Cele mai importante sărbători din luna octombrie
Calendar Ortodox 2020: Cele mai importante sărbători din luna noiembrie


Загрузка...
Parlamentul

Parlamentul se reunește în plen: Proiecte importante pe ordinea de zi

0
Biroul permanent al Parlamentului a stabilit ordinea de zi pentru ședința plenară de mâine. Pe agendă figurează mai multe proiecte importante.

CHIȘINĂU, 2 dec - Sputnik. Parlamentul se reunește mâine dimineață în ședință plenară pentru a examina mai multe proiecte de legi și hotărâri. Biroul permanent al Legislativului a stabilit astăzi agenda pentru următoarele două săptămâni. 

Deputații urmează să adopte sau să respingă proiectul bugetului de stat pentru 2021, precum și politica fiscală și vamală pentru anul viitor.

Tot mâine vor fi examinate inițiativele cu privire la bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor medicale.

Precizăm că luni toate aceste proiecte au fost aprobate de Guvern. 

Proiectul legii bugetului de stat pentru 2021 prevede venituri de 41,4 miliarde de lei, cheltuieli de 55,3 miliarde de lei și un deficit de 14,9 miliarde de lei, ceea ce va constitui aproximativ 6% din Produsul Intern Brut. 

Ministrul Finanțelor a precizat că deficitul bugetar va fi finanțat în mare parte din surse externe - din împrumuturi de la Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și de la Banca Mondială. De asemenea, pentru a acoperi deficitul, statul se va împrumuta și de la băncile din țară, după ce va emite valori mobiliare de stat. O altă sursă a deficitului, susțin autoritățile, ar fi „mijloacele recuperate în urma fraudei bancare”.

Deficitul va fi acoperit și în urma privatizării bunurilor aflate în proprietatea statului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
ședință plenară, Parlament
Tematic
Parlamentul a aprobat: Pensie facultativă pentru moldoveni


Загрузка...