Seismograf

Cutremur important, de mare adâncime, în această dimineață, în apropiere de Moldova

310
Pământul s-a zguduit iarăși în această dimineață. Un seism s-a produs joi, 17 octombrie, în zona seismică Vrancea, România, informează INFP.

CHIȘINĂU, 17 oct – Sputnik. Un cutremur semnificativ, cu magnitudinea de 3,2 pe Richter, a avut loc în această dimineață, la ora 04:33, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, anunță Institutul român pentru Fizica Pământului.

Cutremurul a fost localizat la adâncimea apreciabilă de 113 kilometri.

Un cutremur semnificativ a mai avut loc în aceeași zonă seismică și pe 16 octombrie, la ora 01:15. Acesta a avut magnitudinea de 2.8 grade și s-a produs la adâncimea de 67 km.

310
Tagurile:
România, Vrancea, seism, cutremur
Tematic
Îngrozitor și periculos: Seismele cresc nivelul mării mai rapid decât încălzirea globală

Au fost descoperite proprietăți nebănuite ale cafelei îi privește pe toți

5002
(reînnoit 10:19 30.11.2020)
Savanții au verificat de asemenea datele cu privire la corelația dintre sex, alimentație și alte aspecte asupra nivelului mortalității.

CHIȘINĂU, 30 nov – Sputnik. Consumul cu regularitate al cafelei reduce riscul  mortalităţii premature – la această concluzie ai ajuns cercetătorii din cadrul Societăţii Europene de Cardiologie.

Rezultatele unui studiu de anvergură au fost prezentate la congresul Societăţii Europene de Cardiologie, menționează Sputnik Belarus. Pentru a studia influența cafelei asupra sănătății, medicii au urmărit 20 de mii de persoane pe parcursul multor ani.

Cercetări cu privire la posibila influență pozitivă a cafelei asupra duratei de viață au mai fost desfășurate și anterior, însă nu la o scară atât de largă și fără a se ţine cont de anumite regimuri alimentare ( de exemplu, mediteranean) şi categoriile de vârstă.

Influenţa cafelei a început să fie studiată încă în anul 1999. Participanţii au fost investigaţi înainte de experiment, iar starea lor de sănătate a fost urmărită pe parcursul multor ani. A fost mărit numărul meselor pentru cei investigaţi şi cantitatea de cafea consumată.

În urma experimentului, medicii au descoperit că printre participanţii care consumau cel puţin patru ceşti de cafea pe zi, nivelul mortalităţii era mai redus în comparaţie cu cei care prezentau iniţial aceleaşi date, însă nu au consumat cafea.

Savanţii au ajuns şi la o concluzie senzaţională: cu fiecare două ceşti suplimentare de cafea pe zi, riscul mortalităţii scădea cu 22%.

Medicii au verificat de asemenea datele cu privire la corelaţia dintre sex, alimentaţie şi alte circumstanţe asupra nivelului mortalităţii. Astfel, ei au ajuns la concluzia că minimum patru ceşti de cafea pe zi ar fi un element al alimentaţiei corecte, care fortifică sănătatea.

Cauzele unei astfel de influenţe a cafelei asupra organismului uman încă nu au fost studiate până la capăt.

 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

5002
Tagurile:
studiu, durata vieții, sănătate, cafea
Tematic
Incredibil: A fost descoperit un truc simplu care poate îmbunătăți aroma cafelei
Cum transformi ceașca de cafea în barometru: Așa îți faci propria prognoză meteo


Загрузка...
Скорая помощь

Stare de urgență în toată țara de astăzi: Iată ce nu vom avea voie facem

242
(reînnoit 08:43 30.11.2020)
Astăzi intră în vigoare regimul stării de urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul țării – purtarea măștii de protecție în spațiile publice este obligatorie în toate spațiile publice.

CHIȘINĂU, 30 nov – Sputnik. De luni, 30 noiembrie, și până pe 15 ianuarie 2021, în toată țara este instituită starea de urgență în sănătate publică. Decizia a fost luată la sfârșitul săptămânii trecute de către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, în scopul prevenirii răspândirii infecției COVID-19.

Vor fi reluate un șir de restricții anterioare și vor fi impuse altele noi. Este vorba în primul rând de faptul că, de astăzi, suntem obligați să purtăm masca de protecție în toate spațiile publice, atât închise, cât si deschise. Potrivit autorităților, aceasta este una dintre „măsurile de prevenire şi control al infecţiei COVID-19, aplicabile la nivel naţional”

„Purtarea măştilor de protecţie în toate spaţiile publice (de uz comun) deschise şi închise, în special în transportul public. Masca trebuie să acopere gura şi nasul”, se arată în anexa ordinului adoptat de CNESP.

Măsuri restrictive pentru următoarea perioadă

Autoritățile ai decis să interzică activitatea cluburilor de noapte (discoteci, karaoke, disco-baruri), măsura intrând în vigoare începând cu ziua de sâmbătă, 28 noiembrie 2020. Totodată, de astăzi restaurantele, barurile și cafenelele vor putea activa doar până la ora 22:00. Va fi interzisă activitatea acestora în intervalul orar 22:00 - 07:00.

În perioada stării de urgență în sănătate publică este interzisă organizarea și desfășurarea conferințelor științifice, competițiilor sportive, olimpiadelor cu prezența fizică a persoanelor. De asemenea, nu se va permite prezența spectatorilor în incinta teatrelor, cinematografelor, sălilor de concerte sau caselor de cultură.

În același timp, instituțiile publice și cele private stabilesc un regim special de muncă, fiind atras la serviciu doar personalul strict necesar pentru a asigura funcționalitatea întreprinderilor. Pentru angajații a căror activitate nu necesită prezența obligatorie la locul de muncă, va trebui să fie asigurată munca la distanţă.

Intervin modificări și în orarul de călătorie al transportul public, inclusiv în ceea ce privește numărul de unități de transport. Acesta va fi ajustat după necesitate în orele de vârf. Conducătorii auto, taxatorii și pasagerii vor fi obligați să poarte măști de protecție pe parcursul călătoriei.

În următoarea perioadă este admisă organizarea întrunirilor în masă cu caracter unic și evenimentelor festive cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, fiind respectate măsurile de sănătate publică și întocmite obligatoriu listele de evidență epidemiologică a evenimentului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

242
Tagurile:
mască, restricții, stare de urgență
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
COVID - 19: Țările în care nu pot intra moldovenii - informații actualizate
Nu au mai fost atâtea până acum: Număr-record de cazuri noi de COVID


Загрузка...
Mare

Cum și-a pierdut Moldova ieșirea la Mare Neagră - viziunea unui istoric ucrainean

0
(reînnoit 16:36 05.12.2020)
Perioada în care Țara Moldovei a avut în componența ei țărmul Mării Negre, între Dunăre și Nistru, a durat mai puțin de un secol.

În 1402, Alexandru cel Bun și-a adăugat la titlul său “domnitorul pământurilor de la mare”. În 1484, orașele maritime Cetatea Albă și Chilia au fost ocupate de otomani. Poarta și-a stabilit un control ferm asupra acestor cetăți de importanță strategică, exact așa cum a fost și în cazul cetăților înființate mai târziu – Bender și Ismail, până la războaiele ruso-turce din a doua jumătate a secolului XVIII.

Țărmul dintre Dunăre și Nistru avea o importanță geopolitică, în contextul transformării Mării Negre într-un “lac otoman”. Odată cu consolidarea prezenței sale militare, Poarta a stimulat strămutarea aici a populației din diverse părți ale „lumii otomane”.

Din secolul XVII, în stepele Bugeacului au predominat nomazii strămutați de turci – nogaii. Orașele îndeplineau funcția de “cazane de topire”, transformând populația multietnică în supuși binecredincioși ai sultanului. Factori catalizatori ai acestei asimilări au fost politicile demografice, educaționale și fiscale ale Istanbulului.

Peste un secol de la cucerirea otomană, în districtul Akkerman impozitul pentru creștini (ispendje) era achitat de 353 de bărbați, iar numărul familiilor musulmane constituia 1700.

Războaiele ruso-turce au modificat esențial componența etnică a țărmului Mării Negre: nogaii au plecat în Dobrogea și Azov, musulmanii s-au mutat mai aproape de centrele Imperiului Otoman. Pe teritoriile eliberate au venit valuri de migranți creștini: ucraineni și ruși, moldoveni și munteni, bulgari și găgăuzi, nemți și reprezentanți ai altor etnii.

Potrivit recensământului populației Imperiului Rus din 1897, peste 27 la sută dintre locuitorii județului Akkerman erau maloruși (ucraineni), 21 la sută – bulgari, câte 16 la sută erau moldoveni și nemți, aproximativ 10 la sută – ruși. În județul Ismail, ponderea moldovenilor constituia 39 la sută, a ucrainenilor – 19 la sută, bulgarilor și rușilor – de câte 12 la sută, iar ponderea găgăuzilor – de 7 la sută.

Imperiul Rus foarte rar înființa unități teritorial-administrative după criterii etnice. La categoria provinciilor multietnice se încadra regiunea Basarabiei, devenită ulterior gubernie, cu capitala la Chișinău. Potrivit recensământului, moldovenii nu dețineau o majoritate absolută (47,6 la sută). Moldovenii predominau în județele centrale ale guberniei, iar populația slavă – în județele de la mare și la nord.

În 1917, pe măsura slăbirii autorității centrale, la Petrograd a început separarea multor provincii ale fostului Imperiu Rus. O perioadă, Basarabia nu dădea dovadă de o astfel de mobilizare. Decizia cu privire la înființarea unei autonomii a fost adoptată la începutul lui noiembrie, în zilele în care au venit la putere bolșevicii. Prima ședință a Sfatului Țării, care s-a proclamat organ reprezentativ regional, a avut loc pe 21 noiembrie. Un rol primordial în autodeterminarea Basarabiei l-a jucat acapararea puterii la Kiev pe 13 noiembrie de către Rada Centrală Ucraineană. Basarabia a fost nevoită să se separe de regiunile centrale ale Republicii Ruse.

Suveranizarea Ucrainei, acapararea de către aceasta a guberniei Herson, vecină cu gubernia Basarabiei, forța procesul de construire a structurilor statale la Chișinău. Diversitatea abordărilor față de organizarea republicii în limitele fostei gubernii a Basarabiei a dus la ieșirea de sub controlul autorităților de la Chișinău a județelor de la mare.

Pe 15 decembrie, Sfatul Țării, format din reprezentanții unor partide și asociații, a declarat crearea Republicii Democratice Moldovenești (RDM). În organul regional, din numele minorităților etnice, care erau reprezentate foarte slab, a vorbit reprezentantul comunității bulgare K. Misirkov. Acesta insista că republica trebuie să se numească nu “Moldovenească”, ci “Basarabeană”. Potrivit lui, niciun grup etnic nu avea o majoritate absolută în această regiune multietnică.

Călătorie în timp – imagini cu Chișinăul de altădată
© Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

Un alt bulgar, Kurdinovski, a propus includerea în declarația de constituire a unei prevederi care să sublinieze că în noua republică nu există o națiune titulară. În opinia lui, această inițiativă urma să nu admită o discriminare pe criterii etnice.

Zemstvele și administrațiile orășenești ale județelor de la Marea Neagră, alături de alte regiuni ale Basarabiei, au boicotat activitatea Sfatului Țării. Ignorarea de către organul reprezentativ a inițiativelor enunțate a dus la o rupere a legăturilor cu județele din sud.

Cu toate acestea, chiar și în condițiile dificile de atunci au fost propuse variante de compromis de organizare a tinerei republicii. Din Bolgrad la Chișinău a fost expediată o solicitare a liderilor regionali, cu inițiativa de crearea a unei Republicii Autonome Bugeac. În esență, era o propunere de federalizare a RDM.

La adâncirea divergențelor între liderii RDM și Basarabiei de Sud au contribuit și atitudinile față de intervențiile armatei române și proclararea indepenței la Chișinău.

În decembrie, la o ședință închisă a Sfatului Țării, a fost luată decizia de a invita în Basarabia armata română, pentru „restabilirea ordinii publice”.

Intervenția a început în ianuarie și a fost determinată de necesitatea alungării din regiune a forțelor probolșevice, precum și stabilirea unui control asupra infrastructurii Basarabiei, de o importanță critică pentru forțele Antantei pe Frontul Românesc. În noaptea de 24 ianuarie, când Chișinăul a ajuns sub controlul trupelor românești, Sfatul Țării a proclamat RDM “neatârnată, având ea însăși dreptul de a-și hotărî soarta în viitor”.

Reuniunea extraordinară a congresului țărănimii, a administrației orășenești și a zemstvelor din Basarabia de Sud, desfășurată în Akkerman în perioada intervenției românești, a adoptat o declarație opusă. Regiunea de sud “va rămâne veșnic în componența Rusiei, indiferent cum va fi în viitor, cu o orânduială sovietică sau alta”, se spune în declarația adoptată. Totodată, era manifestat un dezacord categoric față de intervenția românească. Ulterior, delegații congresului țăranilor din județul Akkerman și Islamil s-au adresat locuitorilor regiunii, îndemnându-i să se ridice împotriva intervenției militare.

Dacă centrul Basarabiei a trecut sub controlul trupelor românești relativ ușor, în sud și nord a fost nevoie de lupte. Din 28 ianuarie până pe 7 februarie, au avut loc lupte grele la Bender. Patru zile au durat luptele în Ismail, iar în Akkerman s-au încheiat doar pe 9 martie, cu câteva zile înainte de ocuparea Odesei de către trupele germane, aliate atunci cu România.

Luptele pentru județul cel mai de nord – Hotin, de asemenea ar fi fost destul de dure, dacă n-ar fi fost ocupat în februarie 1918 de către trupele autro-ungare. Ulterior, nordul Basarabiei a trecut sub administrația românească.

Pe 27 martie, provincia Basarabia, cucerită de România, a obținut statutul de autonomie în componența regatului. Acest lucru presupunea existența unui parlament, guvern și buget regional, păstrarea zemstvei și administrației orășenești, anumite drepturi ale minorităților etnice. Cu toate acestea, peste 7 luni autonomia Basarabiei a fost anulată.

În 1938, autoritățile române au lichidat și provincia Basarabia. Odată ce și-a pierdut statutul de capitală regională, Chișinăul a obținut statutul de centru administrativ al ținutului Nistru. Această unitate administrativă include Cetatea Albă, Tighina și Orhei. Ismail și Cahul au trecut în componența ținutului Dunării de Jos, Bălți și Soroca – în ținutul Prut, iar Hotin – în ținutul Sucevei. Această organizare administrativă s-a păstrat până în 1940, când Basarabia de Sud a fost fost separată de Republica Moldovenească, fiind transmisă în componența Ucrainei. Circumstanțele în care în stepele Bugeacului a fost instituită o frontieră administrativă merită să fie descrise separat.

Răscoalele antiromânești în anii 20 au arătat că în conștiința locuitorilor regiunii continua să domine o identitate regională basarabeană.

În ianuarie 1919, răscoala de la Hotin a început cu sloganul “Trăiască Basarabia liberă și democratică! Pentru libertate și pământ, toți la arme!”. Ideea înființării unei Republicii Sovietice Basarabene a fost susținută și în Bender, în timpul răscoalei din mai 1919. Liderii revoltei de la Tatarbunar din 1924, își identificau organizația ca un comitet revoluționar al Basarabiei de Sud și se pronunțau pentru alipirea întregii Basarabii la Uniunea Sovietică.

În acest fel, prima tentativă de a forma pe teritoriul Basarabiei un stat național unitar a dus la ieșirea de sub controlul Chișinăului a județelor sudice, preponderent slave, iar odată cu aceasta – pierderea accesului la Marea Neagră. Această unitate a Basarabiei a fost restabilită de autoritățile românești, însă temporar, pentru că Bucureștiul nu avea pe agenda lui păstrarea unei identități basarabene și moldovenești.

Opinia autorului ar putea să nu corespundă cu cea a redacției Sputnik Moldova

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Moldova, Marea Neagră
Tematic
Pacificatorii ruși nu permit Moldovei să revină la conflict


Загрузка...