Victor Juc

Politolog: De ce Rusia este parte a Europei

121
(reînnoit 16:12 21.02.2018)
Datele unui sondaj realizat recent de compania franceză Ifop, în cadrul proiectului Sputnik.Opinii, arată că majoritatea locuitorilor Bătrânului Continent nu consideră Rusia drept parte a Europei. Excepție face Polonia, unde cei chestionați, în proporție covârșitoare, s-au declarat convinși că Rusia face parte din Europa.
Politolog: De ce Rusia este parte a Europei

În cadrul sondajului, cetățenii câtorva țări UE au fost întrebați dacă, în opinia lor, Rusia este parte a Europei. Astfel, potrivit studiului, majoritatea francezilor (65%), peste jumătate dintre britanici (52%) și 46 la sută dintre germani nu consideră Rusia drept parte a Europei. Totodată, cea mai mare parte a persoanelor intervievate din Polonia (77%) au declarat contrariul.

Sputnik Moldova a încercat să afle opinia mai multor experți moldoveni, din diverse domenii de activitate, în chestiunea respectivă. Politologul Victor Juc spune că ”Rusia este un stat euroasiatic și, prin urmare, este o parte a Europei, inclusiv la competițiile sportive europene. Chiar dacă la ora actuală Rusia are probleme cu conflictul din estul Ucrainei, asta nu înseamnă că Rusia nu este un stat european”.

Dovada că Rusia rămâne a fi ancorată în spațiul european, adaugă Victor Juc, este și faptul că, de-a lungul istoriei, Rusia a realizat o serie de aranjamente geopolitice, care au schimbat cursul istoriei, cu un șir de state occidentale cum ar Germania sau Franța.

Autor: Eduard Maciac

121
Tagurile:
sputnik opinii, Rusia - parte a Europei, geopolitică, Istorie, Europa, Rusia
Tematic
Reacții dure în Rusia față de provocările americane în Marea Neagră
Miniștrii de Externe din Moldova și Rusia față în față. Subiectul care i-a unit
Vom lua măsuri! Rusia acuză Occidentul de ingerință în alegerile prezidențiale
Mihai Manole

Expert: FMI schimbă macazul. Iată ce se va întâmpla în toamnă

733
(reînnoit 22:47 11.08.2018)
Fostul ministru al Finanțelor Mihai Manole consideră că Fondul Monetar Internațional își va revizui poziția privind Republica Moldova la momentul când autoritățile vor examina în toamnă politica bugetar-fiscală și proiectul bugetului pentru anul 2019.
Expert: FMI schimbă macazul. Iată ce se va întâmpla în toamnă

"Vor avea loc discuții deoarece documentele votate în Parlament privind reforma fiscală nu au fost coordonate cu FMI", a spus Mihai Manole. potrivit lui, FMI va pune câteva condiții și anume: să identifice sursele de acoperire a deficitului bugetar care inevitabil va crește după reforma fiscală.

Mihai Manole a mai declarat în studioul radio Sputnik Moldova că FMI ar putea extinde programul cu Moldova pe partea ce ține de sectorul real al economiei.

La ora actuală Moldova are un program cu Fondul doar pe angajamentele din sectorul financiar-bancar. La momentul votării în Parlament a reformei fiscale, opinia preliminară a experţilor FMI era că pachetul legislativ de modificări bugetar-fiscale şi măsuri de amnistie a capitalului nu se aliniază la obiectivele programului susţinut de FMI. Experții Fondului menționau că măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sitemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală şi vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative.

Autor Eduard Maciac

733
Tagurile:
reforma fiscala, Chisinau
Tematic
Cum se vor schimba salariile mici și cele cu patru zerouri după reforma fiscală
Reforma fiscală, anunțată de Guvern, salutată de patronii restaurantelor și hotelurilor
Roman Chircă: Reforma fiscală are și o conotație electorală


Загрузка...
Ion Prisăcaru

Fostul șef de la FISC, Ion Prisăcaru, despre reforma fiscală votată de Parlament

400
(reînnoit 20:12 08.08.2018)
Fostul șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, consideră că după implementarea reformei fiscale următorul pas ar fi reducerea numărului de impozite.
Fostul șef de la FISC, Ion Prisăcaru, despre reforma fiscală votată de Parlament

"După reforma fiscală, consider că vor crește veniturile la buget. Se va vedea care va fi reacția mediului de afaceri, dar decizia Guvernului de a micșora impozitele este una curajoasă", a declarat Ion Prisăcaru în cadrul emisiunii ”Logica Puterii”, de la Sputnik Moldova, moderată de Tatiana Cebotari.

Totodată, fostul șef al fiscului spune că în Moldova mai există o altă problemă legată de fiscalitate.

"Noi avem un sistem de impozitare destul de complicat la capitolul numărul impozitelor și taxelor. Există la ora actuală peste 200 de impozite și taxe în sistemul fiscal din Moldova. Eu sunt de părere, și am demonstrat acest fapt, că ar putea să rămână doar nouă tipuri de impozite. Astfel noi vom ușura munca pentru agenții economici, dar și pentru contabilitățile agentului economic", a declarat Ion Prisăcaru în studioul radio Sputnik Moldova.

El a mai spus că, odată cu reducerea numărului de impozite, bugetul de stat nu va fi afectat iar Serviciul Fiscal de Stat își va îmbunătăți administrarea fiscală.

Autor Eduard Maciac

400
Tagurile:
reforma fiscală, Ion Prisăcaru, Chisinau
Tematic
Roman Chircă: Reforma fiscală are și o conotație electorală
Cum se vor schimba salariile mici și cele cu patru zerouri după reforma fiscală


Загрузка...
Găgăuzia

Găgăuzia salută adoptarea pachetului de legi cu privire la autonomie

0
Conducerea Găgăuziei salută adoptarea în prima lectură a trei proiecte de lege privind statutul și împuternicirile Găgăuziei și solicită deputaților să nu modifice inițiativele în a doua lectură.

COMRAT, 3 dec - Sputnik, Maxim Topal. Liderul autonomiei Găgăuze, Irina Vlah, a declarat pentru Sputnik Moldova că salută adoptarea în primă lectură de către Parlament a „pachetului de legi care vizează autonomia” în redacția inițială.

"Legiuitorii moldoveni au făcut un pas important în întâmpinarea locuitorilor Găgăuziei și și-au dovedit în practică disponibilitatea de a elimina treptat contradicțiile acumulate în relațiile dintre centru și regiune", a spus Irina Vlah.

La rândul său, președintele Adunării Populare din Găgăuzia, Vladimir Kîssa, a menționat l-a bucurat vestea despre votul deputaților pentru inițiativele adoptate în versiunea elaborată de autori.

"Suntem pentru păstrarea acestei versiuni a proiectelor de legi - cea care a fost elaborată în comun de grupul de lucru al Parlamentului Moldovei și Adunării Populare din Găgăuzia. Iar dacă vor decide să ciopârțească inițiativele, așa cum au făcut-o ultima dată, nu va avea sens să le adoptăm", a subliniat Kîssa pentru Sputnik Moldova.

Conducerea Adunării Populare își exprimă disponibilitatea de a participa la ședințele comisiilor parlamentare și așteaptă invitații pentru discuții.

Pachetul de legi care vizează autonomia se referă la trei proiecte de lege elaborate în 2016-2017 de către un grup mixt de lucru, în care au intrat membri ai Parlamentului, Adunării Populare și experți din organizația neguvernamentală CMI, condusă în calitate de consultant de actualul procuror general al Moldovei, Alexander Stoianoglo.

Esența proiectelor de lege este faptul că Parlamentul va avea dreptul să opereze modificări în Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei doar în cazul în care acestea vor primi avizul pozitiv al Adunării Populare din cadrul autonomiei. 

Precizăm că încă în anul 2016 un grup de deputați ai Adunării Populare și ai Parlamentului Republicii Moldova au elaborat trei proiecte de lege, menite să întărească statutul autonomiei găgăuze. Una dintre ele reglementa intrarea localităților în componența Găgăuziei, precum și ieșirea din componența autonomiei. 

Al doilea presupune stabilirea în sistemul administrației publice locale a unui nivel special de guvernare pentru autonomie.

Iar al treilea proiect de lege prevede că Parlamentul nu poate modifica Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei fără acordul deputaților Adunării Populare din Găgăuzia.

După ce proiectele de lege au fost înregistrare la Parlament, multă vreme nimeni nu și-a adus aminte de ele. Iar în iunie 2017 Comisia juridică parlamentară a revizuit conținutul acestor inițiative, lipsindu-le de semnificația inițială.

În această formă au fost adoptate două proiecte, al treilea proiect a fost aprobat numai în prima lectură.

Ulterior, președintele Igor Dodon, după consultări cu bașcanul din Găgăuziei și cu deputații din autonomie, a refuzat să promulge proiectele de lege și le-a trimis la reexaminare Parlamentului. Deputații nu și-au mai amintit însă de ele mai mult de doi ani.

În iulie 2020, deputații Partidului Socialiștilor le-au înregistrat din nou în Parlament, iar astăzi acestea au fost adoptate în primă lectură cu votul majorității deputaților, pe fundalul protestului deputaților din fracțiunile PAS și PPDA.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

0
Tagurile:
Parlament, Găgăuzia
Тема:
Parlamentul Moldovei – dezbateri, proiecte și legi
Tematic
Pachetul de legi cu privire la Găgăuzia, votat în prima lectură


Загрузка...