Valeriu Sainsus

Tot mai mulți musulmani ajung în Moldova. Cum reușesc se integreze în țara noastră

228
(reînnoit 14:47 16.02.2018)
Tot mai mulți musulmani aleg să-și facă studiile în Republica Moldova, datorită taxelor mici de la universitățile din țara noastră. Numărul mare de mahomedani nu trebuie să ne sperie, atât timp cât ei respectă legile și pe cetățenii acestei țări, spune demograful Valeriu Sainsus.
Tot mai mulți musulmani ajung în Moldova. Cum reușesc să se integreze în țara noastră

 

„În ultima perioadă foarte mulți musulmani s-au implantat în societatea noastră, căsătorindu-se aici. Cunosc foarte multe familii de acest gen. De cele mai multe ori, moldovencele spun că acești musulmani sunt europenizați", a declarat Valeriu Sainsus în cadrul unui Interviu pentru Sputnik Moldova.

Totuși, cei mai mulți dintre musulmanii care ajung în Republica Moldova vin aici pentru o perioadă determinată de timp, își fac studiile în țara noastră, după care se reîntorc în țările lor.

228
Tagurile:
exod, imigranți, studenți, musulmani, val de imigranți, refugiaţi, căsătorii, chisinau
Tematic
Studiu: Numărul de musulmani în SUA se va dubla - detalii
În zece ani, toți vom fi musulmani din cauza stupidității noastre
Un nou val de refugiați amenință Europa. Turcia pune condiții UE
Poliția germană a reținut “refugiați” sirieni care planificau atentate teroriste
Mihai Manole

Expert: FMI schimbă macazul. Iată ce se va întâmpla în toamnă

727
(reînnoit 22:47 11.08.2018)
Fostul ministru al Finanțelor Mihai Manole consideră că Fondul Monetar Internațional își va revizui poziția privind Republica Moldova la momentul când autoritățile vor examina în toamnă politica bugetar-fiscală și proiectul bugetului pentru anul 2019.
Expert: FMI schimbă macazul. Iată ce se va întâmpla în toamnă

"Vor avea loc discuții deoarece documentele votate în Parlament privind reforma fiscală nu au fost coordonate cu FMI", a spus Mihai Manole. potrivit lui, FMI va pune câteva condiții și anume: să identifice sursele de acoperire a deficitului bugetar care inevitabil va crește după reforma fiscală.

Mihai Manole a mai declarat în studioul radio Sputnik Moldova că FMI ar putea extinde programul cu Moldova pe partea ce ține de sectorul real al economiei.

La ora actuală Moldova are un program cu Fondul doar pe angajamentele din sectorul financiar-bancar. La momentul votării în Parlament a reformei fiscale, opinia preliminară a experţilor FMI era că pachetul legislativ de modificări bugetar-fiscale şi măsuri de amnistie a capitalului nu se aliniază la obiectivele programului susţinut de FMI. Experții Fondului menționau că măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sitemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală şi vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative.

Autor Eduard Maciac

727
Tagurile:
reforma fiscala, Chisinau
Tematic
Cum se vor schimba salariile mici și cele cu patru zerouri după reforma fiscală
Reforma fiscală, anunțată de Guvern, salutată de patronii restaurantelor și hotelurilor
Roman Chircă: Reforma fiscală are și o conotație electorală


Загрузка...
Ion Prisăcaru

Fostul șef de la FISC, Ion Prisăcaru, despre reforma fiscală votată de Parlament

398
(reînnoit 20:12 08.08.2018)
Fostul șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, consideră că după implementarea reformei fiscale următorul pas ar fi reducerea numărului de impozite.
Fostul șef de la FISC, Ion Prisăcaru, despre reforma fiscală votată de Parlament

"După reforma fiscală, consider că vor crește veniturile la buget. Se va vedea care va fi reacția mediului de afaceri, dar decizia Guvernului de a micșora impozitele este una curajoasă", a declarat Ion Prisăcaru în cadrul emisiunii ”Logica Puterii”, de la Sputnik Moldova, moderată de Tatiana Cebotari.

Totodată, fostul șef al fiscului spune că în Moldova mai există o altă problemă legată de fiscalitate.

"Noi avem un sistem de impozitare destul de complicat la capitolul numărul impozitelor și taxelor. Există la ora actuală peste 200 de impozite și taxe în sistemul fiscal din Moldova. Eu sunt de părere, și am demonstrat acest fapt, că ar putea să rămână doar nouă tipuri de impozite. Astfel noi vom ușura munca pentru agenții economici, dar și pentru contabilitățile agentului economic", a declarat Ion Prisăcaru în studioul radio Sputnik Moldova.

El a mai spus că, odată cu reducerea numărului de impozite, bugetul de stat nu va fi afectat iar Serviciul Fiscal de Stat își va îmbunătăți administrarea fiscală.

Autor Eduard Maciac

398
Tagurile:
reforma fiscală, Ion Prisăcaru, Chisinau
Tematic
Roman Chircă: Reforma fiscală are și o conotație electorală
Cum se vor schimba salariile mici și cele cu patru zerouri după reforma fiscală


Загрузка...
Выборы президента Молдовы 2016

Alegeri prezidențiale 2020 în Moldova: Rezultate în turul I

0
(reînnoit 20:58 24.10.2020)
Alegerile președintelui țării vor avea loc pe 1 noiembrie. Rezultatele turului întâi practic sunt cunoscute - diferențele de procentaj de la un sondaj la altul sunt practic nesemnificative.

Pentru validarea primului tur de scrutin este necesară participarea a cel puțin 1/3 din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale. În ceea ce privește rezultatele, analiștii sunt siguri, iar sondajele de opinie confirmă acest lucru, că învingători în turul întâi vor fi liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” Maia Sandu, și actualul președintele, Igor Dodon.

Ce spun sondajele

Potrivit studiului realizat cu puțin timp în urmă de Intellect Group, în primul tur de scrutin Igor Dodon ar acumula 32% dintre voturi, iar Maia Sandu - 18,6%. Pentru Andrei Năstase ar vota 8,9%, dintre alegători, pentru Renato Usatîi - 6,2%, pentru Violeta Ivanov - 5,2%, pentru Octavian Țîcu - 1,9%, pentru Tudor Deliu - 1,2%, iar pentru Dorin Chirtoacă - 1,2%.

APCE
© Sputnik / Владимир Федоренко

Oamenii au mai fost întrebați pe cine vor vota dacă în turul doi vor ajunge Igor Dodon și Maia Sandu. Astfel, pentru Igor Dodon au optat 45,8%, iar pentru Maia Sandu - 37,6%. În același timp, 16,6% s-au declarat indeciși sau au refuzat să răspundă. 

De menționat că 54,2% dintre respondenți au declarat că vor participa cu certitudine la alegerile prezidențiale, 16,8% au spus că probabil vor participa, 11,1% au menționat că cel mai probabil nu se vor prezenta la urne, iar 17,9% au spus ferm că nu vor participa la scrutin. 

Un ultim sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova arată aproximativ aceleași rezultate - în turul I al alegerilor pe Igor Dodon sunt gata să-l susțină 32,5% dintre cei chestionați, iar pentru Maia Sandu și-ar da votul 18,4% dintre alegători. Pe locul trei este liderul Platformei DA Andrei Năstase cu 9,2%, urmat de liderul ”Partidului Nostru” Renato Usatîi, care ar fi susținut de 6,5% dintre alegători. Pentru candidatul Partidului Șor, Violeta Ivanov, ar vota  4,9% dintre cei chestionați, pentru  liderul Partidului Unității Naționale Octavian Țîcu - 1,6%, pentru candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Tudor Deliu - 1,3%, iar pentru Dorin Chirtoacă de la blocul Unirea și-ar da votul 1,2%.

În cel de al doilea tur voturile s-ar repartiza în felul următor -  47,5% pentru Igor Dodon și 38,4% pentru Maia Sandu. În același timp, 14,1% dintre respondenți nu ar participa la alegeri.

Potrivit legii, dacă în primul tur, din 1 noiembrie, niciun candidat nu va acumula mai mult de 50% din voturi, va fi organizat turul doi de scrutin. Anul acesta, în cazul în care va fi necesar, el va avea loc pe 15 noiembrie.

Perspectivele turului doi de scrutin

Unii experți admit însă că s-ar putea chiar să nu avem un al doilea tur de scrutin din cauza pandemice noului coronavirus. Astfel, în opinia politologului Igor Volnițchi, dacă situația pandemică  nu va fi favorabilă la momentul alegerilor, lucrurile s-ar putea derula după un cu tot alt scenariu decât cel așteptat.

”Sigur, cele mai multe șanse de a accede în turul doi și de a da acolo ”lupta decisivă” le au Igor Dodon și Maia Sandu. Pe de altă parte, în ce va consta specificul acestor alegeri? Cred că situația epidemică își va spune cuvântul . Eu prevăd că prezența la alegeri va fi foarte joasă”, a menționat Igor Volnițchi în studioul Sputnik Moldova.

În opinia politologului, oamenii vor prefera să stea acasă, pornind de la necesitatea de a-și proteja sănătatea lor și a membrilor familiei și atunci acest aspect va juca un rol decisiv în alegeri. Absenteismul alegătorilor ar putea să influențeze serios tabloul general. În confruntarea dintre cei doi principali candidați, foarte mult va depinde de faptul unde se va înregistra cel mai mare absenteism – pe flancul drept sau pe cel stâng. Dacă pe cel drept, atunci Igor Dodon va câștiga lejer un al doilea mandat. Dacă absenteismul se va manifesta mai mult pe flancul stâng, atunci, respectiv, Maia Sandu ar avea șansa să devină președinte.

”Însă eu admit că absenteismul ar putea influența și rezultatele primului tur. Eu aș admite chiar că, într-un anumit concurs de împrejurări, în cazul unei prezențe reduse la urne ar putea nici să nu fie vorba de turul doi de scrutin. Și, repet, este vorba doar despre influența situației epidemice asupra dispozițiilor alegătorilor”, a concluzionat Volnițchi.

Astfel, în cazul unei înrăutățiri a situației epidemiologice, aceasta ar putea marca puternic alegerile prezidențiale, iar în cazul dat ”viitorul președinte al Republicii Moldova, indiferent cine va fi, va avea poate cea mai slabă reprezentativitate din istoria țării", remarca anterior Igor Volnițchi în studioul Sputnik.

Despre alegerile prezidențiale

În 2020, președintele țării va fi ales pentru a patra oară în întreaga istorie de independență a Moldovei prin votul direct al cetățenilor.

Ultima dată, președintele țării a fost ales în 2016. Atunci a învins în alegeri candidatul Partidului Socialiștilor Igor Dodon – în turul doi el a acumulat 52,18% din voturile alegătorilor. Oponentul acestuia a fost liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu. Dodon a depus jurământul pe 23 decembrie 2016.

Potrivit Constituției țării, președintele este ales pe un termen de patru ani și intră în exercițiul funcțiunii după depunerea jurământului.

Poate candida la funcția de șef al statului cetățeanul care are drept de vot, care a împlinit vârsta de 40 de ani, locuiește sau a locuit pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 10 ani și vorbește limba de stat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
turul doi de scrutin, Turul întâi, 2020, alegeri prezidențiale
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Alegeri prezidențiale: Lista secțiilor de votare din Rusia
Alegeri prezidențiale: Lista secțiilor de votare din Spania


Загрузка...