Avocatul și fostul procuror Pavel Midrigan a declarant pentru Sputnik Moldova că Parlamentul nu se grăbește să purceadă la identificarea publică a unor alți șefi CNA, SIS și ANI.
Dar, precizează Midrigan, accederea unor noi persoane în aceste funcții nu va schimba situație de fapt. Și asta pentru că acestea vor fi numite pe criterii politice, iar calitatea lor de bază va fi devotamentul față de majoritatea parlamentară.
"Vor avea loc discuții deoarece documentele votate în Parlament privind reforma fiscală nu au fost coordonate cu FMI", a spus Mihai Manole. potrivit lui, FMI va pune câteva condiții și anume: să identifice sursele de acoperire a deficitului bugetar care inevitabil va crește după reforma fiscală.
Mihai Manole a mai declarat în studioul radio Sputnik Moldova că FMI ar putea extinde programul cu Moldova pe partea ce ține de sectorul real al economiei.
La ora actuală Moldova are un program cu Fondul doar pe angajamentele din sectorul financiar-bancar. La momentul votării în Parlament a reformei fiscale, opinia preliminară a experţilor FMI era că pachetul legislativ de modificări bugetar-fiscale şi măsuri de amnistie a capitalului nu se aliniază la obiectivele programului susţinut de FMI. Experții Fondului menționau că măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sitemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală şi vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative.
Autor Eduard Maciac
"După reforma fiscală, consider că vor crește veniturile la buget. Se va vedea care va fi reacția mediului de afaceri, dar decizia Guvernului de a micșora impozitele este una curajoasă", a declarat Ion Prisăcaru în cadrul emisiunii ”Logica Puterii”, de la Sputnik Moldova, moderată de Tatiana Cebotari.
Totodată, fostul șef al fiscului spune că în Moldova mai există o altă problemă legată de fiscalitate.
"Noi avem un sistem de impozitare destul de complicat la capitolul numărul impozitelor și taxelor. Există la ora actuală peste 200 de impozite și taxe în sistemul fiscal din Moldova. Eu sunt de părere, și am demonstrat acest fapt, că ar putea să rămână doar nouă tipuri de impozite. Astfel noi vom ușura munca pentru agenții economici, dar și pentru contabilitățile agentului economic", a declarat Ion Prisăcaru în studioul radio Sputnik Moldova.
El a mai spus că, odată cu reducerea numărului de impozite, bugetul de stat nu va fi afectat iar Serviciul Fiscal de Stat își va îmbunătăți administrarea fiscală.
Autor Eduard Maciac
BRUXELLES, 26 ian – Sputnik, Daniela Porovăţ. Potrivit datelor culese de organizația Oxfam, suma câștigată de primii zece miliardari ai lumii în perioada pandemiei ar fi de ajuns pentru a combate sărăcirea populației, la nivel global, ca urmare a efectelor economice ale pandemiei. De asemenea, ar rămâne bani pentru achiziționarea vaccinurilor împotriva coronavirusului pentru toată lumea.
Lista primilor zece miliardari ale căror averi au crescut imens din martie 2020 și până în prezent, adică în perioada pandemiei, cuprinde nume celebre, precum Jeff Bezos de la Amazon, Elon Musk de la Tesla și Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook.
În același timp, averea însumată a miliardarilor lumii echivalează cu totalul cheltuielilor dispuse de guvernele din G20 pentru redresarea economică.
În acest context, organizația citată cere guvernelor să ia în calcul impozitarea suplimentară a miliardarilor lumii.
Raportul organizației ”Inechitatea în vremea pandemiei” a fost publicat chiar în timp ce liderii lumii se reunesc astăzi online în cadrul primului Forumului Economic Davos ținut virtual.
De asemenea, Oxfam mai arată că măsurile de redresare economică fără precedent adoptate de guverne au dus la o explozie pe piața bursieră, ceea ce a determinat o creștere a averii miliardarilor în timp ce economia reală se confruntă cu cea mai gravă recesiune a secolului.
Din martie până în septembrie 2020, Bezos a câștigat atât de mult încât ar fi putut să le ofere tuturor celor 876.000 de angajați ai companiei Amazon un bonus de 105.000 de dolari și să rămână la fel de bogat pe cât era înainte de pandemia de coronavirus. Prin comparație, cei mai săraci oameni ai lumii ar putea avea nevoie de un deceniu pentru a-și reveni după această criză.
Oxfam mai arată că din cauza pandemiei în jur de 500 de milioane de oameni au ajuns să trăiască în sărăcie, anulând astfel evoluția pozitivă privind declinul sărăciei la nivel global înregistrată în ultimii 20 de ani.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova