Victor Micu

Judecătorii ar putea scăpa de influența politicienilor. Ce zice CSM

303
(reînnoit 20:36 10.03.2018)
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a venit săptămâna aceasta în studioul de radio Sputnik Moldova, unde a vorbit despre modul în care funcționează justiția noastră.
Judecătorii ar putea scăpa de influența politicienilor. Ce zice CSM

- Domnule Micu, vrea să începem acest interviu cu noutatea momentului, Am văzut cu toții că domnul Mihai Poalelungi a fost ales judecător al Curții Constituționale (CC). Plecarea dlui de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), reprezintă sau nu o pierdere pentru sistemul judecătoresc?

— Pot să spun că plecarea dumnealui este o pierdere. Fiindcă domnul Poalelungi în perioada desfășurării activității sale a efectuat multe acțiuni care au fost în beneficiul justiției. Dumnealui are o practică foarte bogată, în funcția de judecător activează din anul 1989. A ocupat şi funcția de judecător la CEDO. Pe lângă aceasta, a avut și are o activitate didactică foarte bogată. Are peste 40 de lucrări științifice. Ce pot să vă spun, este că fiecare persoană are dreptul să tindă spre altceva.

- Era de așteptat că el va pleca de la CSJ?

— Pot să vă spun că cererea a fost depusă săptămâna trecută. Au fost mai multe discuții la capitolul dat. Dar dumnealui a decis să candideze la funcția de judecător al Curții Constituționale. CSM a anunțat concurs, conform legii, procedura a fost publicată în Monitorul Oficial. Toate persoanele care au dorit să participe au putut depune cerere. S+a creat situaţia că domnul Poalelungi a fost singurul candidat. Și clar că CSM-ul a examinat în ședință candidatura sa, iar apoi a fost propus judecător din partea CSM, pe un termen de șase ani. Totodată, i-a fost propusă Parlamentului acceptarea demisiei domnului Poalelungi din funcția de judecător și președinte al CSJ, conform articolului 25, aliniat 1, litera a) și 26, din Legea  cu privire la statutul judecătorului. Este vorba despre o demisie benevolă.

- Cine ar putea să vină acum în locul lui Mihai Poalelungi la CSJ?

Sală de judecată
© Sputnik / Александр Макаров

— Nu pot să vă spun. Până în prezent domnul Poalelungi se consideră președinte al CSJ. Odată ce va depune jurământul de judecător al CC în fața Parlamentului, dar și al Consiliului Superior al Magistraturii, din acel moment îi este acceptată și demisia din funcția pe care o deține la CSJ. Iar după asta, noi vom anunța concurs în acest sens, vom publica anunţul în Monitorul Oficial și deja vom vedea cine vor fi candidații.

- În spațiul public este vehiculat zvonul că Mihai Poalelungi ar putea să fie următorul președinte al Curții Constituționale. Și acest lucru pare să se întâmple.

— Nu ține de competența mea să vă răspund. Singurul lucru pe care îl cunosc este acela că dumnealui a candidat ca judecător al Curții Constituționale. Președintele Curții se alege dintre judecători.  

- Dvs. veți candida la șefia CSJ?

— Nu pot să vă spun nimic. Nici nu m-am gândit la aceasta.

- Poate vi s-a propus acest lucru?

— Nu, vă spun sincer. Nu mi s-a propus acest lucru. Dar nici nu m-am gândit la aceasta.

- Haideți să vorbim și despre activitatea judecătorilor, care este una foarte complexă. Am citit unele date statistice potrivit cărora unui magistrat îi revin anul puțin peste 700 de dosare.

— Așa este. Ca o completare pot să vă spun că, anul trecut, în tot complexul judecătoresc au fost examinate în jur de 250 de mii de dosare, care le revin celor 440 de judecători. Cu excepția judecătorilor care au plecat din sistem sau în concediu de îngrijire a copilului. Dar în mare parte acestea sunt cifrele. Dar 250 de mii de dosare pentru așa un număr de judecători consider că este foarte mult. Și întotdeauna am atras atenția atât eu, cât și întregul Consiliu Superior al Magistraturii, că de suferit are calitatea actului judecătoresc. Dacă un judecător are zilnic 30 de dosare, sau chiar mai mult, atunci calitatea are mult de suferit.

- Suferă pentru că aceste dosare sunt examinate prea repede?

— Suferă pentru că judecătorul are tendința să examineze dosarele cât mai rapid. Dar, încă odată vreau să spun că CSM, dar și Ministerul Justiției, pentru că am avut o discuție cu domnul ministru, Alexandru Tănase, dorim să punem accentul nu pe termenul examinării unui dosar, care la fel este important, dar pe calitate. Fiindcă degeaba examinezi un dosar într-un timp restrâns și necalitativ, pentru că pe urmă dosarul este anulat, părțile se prezintă din nou la ședință, începând cu prima instanță. Adică apar diverse interpretări. Ca să terminăm cu acest aspect, este foarte important calitatea actului judecătoresc.

- În medie, un dosar în cât timp trebuie să fie examinat?

— Depinde și de dosar. Nu există termene concrete. Un dosar poate să fie examinat într-o lună, altul în câțiva ani. Spre exemplu, sunt litigii de muncă unde sunt prevăzute termene concrete. Și mai există termen la dosarele contravenționale. Dar în rest, dosarele sunt examinate în termen rezonabil. Nu vreau să ne lăudăm, dar vreau să vă spun că, în Republica Moldova, 80% dintre dosare se examinează într-un timp foarte scurt. Dar nu este bine când există goana aceasta după o examinare cât mai rapidă a dosarelor. Este bine să avem calitate. Vreau să fac o comparație cu alte țări, chiar cu vecinii sau țările din Europa, şi pot să vă spun cu toată certitudinea că sunt state în care dosarele se examinează într-un timp foarte îndelungat.

- În prezent, un judecător poate examina și dosare penale, dar și cauze civile. Nu v-ați gândit să faceţi o separare aici?

— Judecătorii de la Curtea de Apel, dar și de la Curtea Supremă de Justiție, întotdeauna au fost specializați. Doar cei de la instanța de fond examinează și cauze civile, și penale sau contravenționale. Acum, conform Legii ce prevede optimizarea hărții judecătorești, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017, în toate judecătoriile, magistrații chiar și de la prima instanță trebuie să fie specializați. În municipiul Chișinău și Bălți, judecătorii sunt specializați. Dar și în unele instanțe la Strășeni sunt specializați, la Orhei tot sunt specializați. Dar chiar înainte de a intra în vigoare legea, noi am avut un proiect cu privire la specializarea judecătorilor. A fost implementat la judecătoria Râșcani din Chișinău și Judecătoria Buiucani din Chișinău, dar și la Judecătoria Bălți. Și vreau să vă spun că acolo unde unii judecători au fost specializați, calitatea actului judecătoresc a fost mai bună. Chiar și dosarele au fost examinate în termeni mai restrânși. Noi vrem să extindem specializarea, la toate judecătoriile din Moldova. Dar este o problemă. Pot să vă spun din ce considerente nu este posibil acest lucru. Ca să faci o specializare a unei instanțe, în instituția respectivă trebuie să activeze mai mult de nouă judecători. Fiindcă nu poți să faci o specializare cu trei sau patru judecători. Avem raioane în care de cinci-șase ani este anunțat concurs, la care însă nu participă nimeni.

- Care este motivul?

— Marea majoritate a candidaților nu vor să participe la concurs. Deja se întreprinde măsuri de către CSM pentru ca aceste posturi să fie ocupate. La Vulcănești, spre exemplu, un judecător activează singur de șapte ani. Vă dați seama. Lui îi revine o sarcină enormă. La Rezina, la Orhei, judecătorii au de asemenea o încărcătură foarte mare. Acolo sunt mai multe dosare decât la Chișinău. Dacă în Chișinău, locurile sunt completate, sunt candidați la aceste posturi, atunci în raioane nu sunt doritori.

- Dvs. ați salutat inițiativa Ministerului Justiției de acum aproape un an, în care se spunea că judecătorii trebuie să fie aleși pe viață?

— Noi atunci am dat un aviz pozitiv. Am considerat că într-adevăr judecătorii trebuie să fie numiți din start până la atingerea vârstei de pensionare. Fiindcă sunt situații în care se spune că judecătorul este numit pe o perioadă determinată, de exemplu, cinci ani. Și atunci ar putea să fie influențat de către cineva. Iar acum care procedura este că, după ce expiră acei cinci ani, judecătorul depune dosarul la Consiliul Superior al Magistraturii ca să mai fie ales odată. Noi examinăm în cadrul ședinței CSM și îl propunem președintelui Republicii Moldova pentru numirea până la plafonul de vârstă. Iar președintele are pârghiile sale de verificare și poate refuza candidatura. Și vedeți că acum se spune că judecătorii sunt influențați. Dar așa, dacă din star va fi numit până la vârsta de pensionare, atunci politicul nu va mai avea influență. Dacă am ajuns aici, a fost discutat și un proiect care a fost susținut și de către societatea civilă, prin care componența Consiliului Superior al Magistraturii să fie schimbată. Cunoașteți că șase judecători sunt aleși la Adunarea Generală a Judecătorilor, trei sunt desemnați de societatea civilă, președintele Curții Supreme de Justiție, procurorul general și Ministrul Justiției, fiind propuși în funcție de către Parlament. Iar proiectul în cauză propune ca din componenţa CSM să fie excluși procurorul general ministrul Justiției. Cum să vă spun, ministrul Justiției este exponentul puterii executive. 

- Vrem sau nu vrem, în societatea moldovenească există acea percepție că judecătorii sunt corupți. Vedem tot felul de situații, că unii au case, sau mașini scumpe, care ne duc la gândul că acestea nu puteau fi procurate din salarii. Dvs. de la conducerea CSM-ului, cum încercați să "cârpiți" această imagine a justiției de la noi?

— Dacă e să facem o statistică, câte dosare de corupție le-au fost intentate judecătorilor, vreau să vă spun că recent am pus în discuţie o notă informativă la Consiliul Superior al Magistraturii. Dar în ultimii 6-7 ani nu au fost prea multe cazuri în care să se constate printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă că, într-adevăr, judecătorul în cauză a luat mită, este corupt. Nu vreau să spun că este bine sau că este rău. În presă se vehiculează, din mai multe considerente, nu vreau acum să mă pronunţ aici. Dar eu recunosc, ca președinte al CSM, că sunt probleme în acest sens. Dar de foarte multe ori ele sunt exagerate. Noi ca și consiliu întreprindem măsuri în acest sens. Foarte multe plângeri vin la Inspecția Judiciară pentru a verifica acțiunile unui judecător pe un caz sau altul. Câteodată sunt foarte multe plângeri care sunt înaintate pe fondul cauzei.

Puteţi audia interviul integral în fișierul audio atașat.

303
Tagurile:
influență politică, Consiliul Superior al Magistraturii, justiție, Curtea supremă de justiție, influență, președinte, legi, Victor Micu, Mihai Poalelungi
Tematic
Victor Micu, viitorul președinte al Curții Supreme de Justiție?
Victor Micu, la cârma Consiliului Superior al Magistraturii
Aliona Serbulenco

Important pentru părinți: Riscurile la care-și expun copiii dacă nu-i vaccinează

201
(reînnoit 19:10 20.08.2018)
Specialiștii trag un semnal de alarmă: la ce riscuri sunt expuși copiii neimunizați.
Important pentru părinți! Riscurile la care-și expun copiii dacă nu-i vaccinează

Tot mai mulți părinţi decid să nu-și vaccineze copiii. Potrivit secretarului de stat al Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale, Aliona Serbulenco, părinţii refuză să-și imunizeze copiii din motive religioase, convingeri personale, dar şi pentru că nu sunt informaţi în privinţa riscului de contractare a unor boli periculoase cum sunt rujeola sau rubeola. 

Cert este că, în ultimii 10 ani, rata imunizării a scăzut cu opt la sută, iar în prezent constituie doar 87 de procente.

„Dacă în 2007, 95% din populația țării era vaccinată, ceea ce reprezenta și norma recomandată de instituțiile internaționale, în prezent, doar 87% din populație este vaccinată împotriva rujeolei, ceea ce înseamnă că avem un statut al imunității foarte scăzut. În raioanele Ceadâr-Lunga și Taraclia, dar și în orașele Bălți și Chișinău, acest procent este și mai scăzut", spune secretarul de stat al Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale, Aliona Serbulenco.

Reprezentantul Ministerului Sănătății atrage atenția că, de cele mai multe ori, părinții refuză să-și vaccineze copiii fără a avea o explicație plauzibilă.

„În ultimii ani am observat atâtea contraindicații, care sunt niște mituri. Mai mult, mulți părinți refuză să-și vaccineze copiii fără a avea o explicație. Multe mame se bazează pe zvonurile auzite de la vecină sau de pe internet, ceea ce este incorect", adaugă Aliona Serbulenco.

Amintim că 40 de copii din raioanele Ceadâr-Lunga, Vulcăneşti, Taraclia și Ungheni au ajuns la spital după ce s-au infectat cu rujeolă. Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale, sursa infecției a fost o minoră care a petrecut mai bine de o lună în Ucraina, unde este focar de rujeolă. Fără să bănuiască ceva, părinții au dus copila la tabăra din satul Morenii Noi, raionul Ungheni, unde au fost infectați alți 25 de copii. Aceștia, la rândul lor i-au infectat pe alții 15, iar astăzi, cifra a ajuns la 40.

Autor: Silvia Zavadovschi

201
Tagurile:
parinti, copii, rujeola, vaccin, pericol, Silvia Zavadovschi, Aliona Serbulenco
Tematic
Alarmant! Doar trei copii din cei 40 infectați cu rujeolă au fost vaccinați
Ne vaccinăm sau nu copiii? Un cunoscut preot ortodox pune punctul pe i


Загрузка...
Vlad Mircos

Compozitor: Educația muzicală modelează personalitatea elevilor

395
(reînnoit 13:53 19.08.2018)
Educația muzicală este o disciplină pe care unii o neglijează și nu îi oferă o importanță majoră precum altor materii.
Compozitor: Educația muzicală modelează personalitatea elevilor

În cadrul emisiunii "Sputnik Matinal", compozitorul Vlad Mircos a relatat despre activitatea educațională în cadrul disciplinei Educație muzicală, dar și despre importanța acesteia pentru dezvoltarea elevilor.

”Din păcate educația muzicală nu a fost și nici nu este considerată o disciplină de studiu importantă în procesul educațional școlar. Eu am avut marele noroc de profesorul de muzică din școală care organiza lecții de cor. Astfel ne pregăteam de festivalurile raionale și ocupam locuri de frunte. Acest lucru m-a ajutat să mă dezvolt ca personalitate și să descopăr dragostea față de muzică”, a relatat Vlad Mircos.

Compozitorul susține că educația muzicală este o disciplină foarte importantă, care modelează personalitatea și comportamentul elevilor. Studierea muzicii facilitează înțelegerea celorlalte materii și dezvoltă aptitudini și caracter. Totodată, pe lângă genurile de muzică promovate în rândul tinerilor, copiii trebuie să cunoască și despre muzica academică — clasică, care a trecut examenul timpului.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

395
Tagurile:
educatie muzicala, compozitor, personalitate, elevi, Vlad Mircos
Tematic
Muzica - sursa nelimitată de fericire pentru interpretul Sergiu Moșneagu
Muzica clasică - marea provocare a cantautorului Sergiu Țurcanu


Загрузка...

Live: Vaccinarea la Institutul de Medicină Urgentă

0
(reînnoit 11:52 02.03.2021)
Campania de vaccinare împotriva COVID-19 este lansată în țara noastră marți, 2 martie. Primele persoane care vor fi vaccinate sunt angajații sistemului medical, vaccinarea se va desfășura în câteva etape.

Mai întâi vor fi imunizați cei care lucrează nemijlocit în cadrul secțiilor de reanimare, anestezie și de terapie intensivă, precum și personalul din cadrul secțiilor cu profil COVID-19 din spitale. Ulterior va fi vaccinat întreg personalul medical din instituțiile spitalicești, a precizat anterior Ministerul Sănătății.

Campania a început cu vaccinarea lucrătorilor medicali de la Spitalul Clinic Republican, iar apoi vor fi imunizați angajați ai Institutului de Medicină Urgentă.

În cadrul celei de-a doua etape vor fi imunizate persoanele care au depășit vârsta de 60 de ani, cele care au afecțiuni cronice, precum și angajații din cadrul structurilor de menținere și asigurare a ordinii publice, apărării și securității statului și lucrătorii din sistemului penitenciar.

Abia la cea de-a treia etapă va fi imunizată toată populația, adică toți cei care nu au fost vaccinați în primele două etape.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Moldova, vaccinare
Tematic
Scăpăm sau nu de pandemie după vaccinarea în masă: Prognoza autorităților - Video


Загрузка...