Vasile Cantarji

Cine este salvatorul Moldovei, ori de câte ori țara se află la ananghie

175
(reînnoit 13:59 06.04.2021)
Sociolog: Produsul intern brut al Republicii Moldova pentru anul 2020 a scăzut cu 7 la sută. Asta înseamnă că oamenii sunt mai săraci cu 7% comparativ cu 2019.

Diaspora a salvat Republica Moldova și în anul 2020, când pandemia provocată de virusul COVID-19 a pus lacătul la multe afaceri, lăsând fără venituri zeci de mii de angajați. Potrivit experților, 1,49 de miliarde de dolari au fost transferați de moldovenii plecați la muncă în afara țării, în 2020, doar prin intermediul băncilor. Suma este cu 27 de milioane de dolari mai mare comparativ cu 2019, când concetățenii noștri au trimis acasă 1,22 miliarde USD. Sociologul „CBS-AXA” Vasile Cantarji spune că aceste cifre demonstrează că, și de această dată, diaspora a sărit în ajutor, iar datorită banilor trimiși de peste hotare efectele crizei economice au fost atenuate.

„Puțin se vorbește despre asta, dar cetățenii care muncesc peste hotare au întins o mână de ajutor celor de acasă în aceste timpuri grele. În 2020, remitențele au crescut considerabil comparativ cu anii precedenți. Anul trecut am avut cel mai mare volum de remitențe. Asta pe fundalul crizei economice. Noi doar știm că anul trecut PIB-ul a scăzut cu 7%. Asta înseamnă că oamenii au sărăcit cu 7%”, a declarat sociologul „CBS-AXA”.

Precizăm că, în 2018, volumul transferurilor bănești a fost de 1,26 miliarde USD, iar în 2017 - 1,19 miliarde USD. Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, recordul absolut al remitențelor fost înregistrat în anul 2008, când valoarea acestora a atins cifra de 1,6 miliarde USD. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

175
Tagurile:
Moldova, transferuri bănești
Tematic
Transferuri valutare în Moldova: Câți bani au trimis acasă moldovenii în luna iulie
Mihai Machidon

Secretar de stat, despre exportul de grâu: Poate fi afectată securitatea alimentară?

115
(reînnoit 22:18 14.04.2021)
Problema exportului de grâu din rezerva de stat: Este sau nu pusă în pericol securitatea alimentară a țării și care este riscului creșterii prețului la pâine în următoarea perioadă? Subiectul a fost discutat în studioul Radio Sputnik Moldova.
Secretar de stat, despre exportul de grâu: Va crește prețul la pâine?

În cadrul emisiunii "Logica Puterii", secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Mihai Machidon, a precizat că securitatea alimentară a populației este o prioritate a statului, iar conform statisticilor anuale, în Republica Moldova sunt consumate în medie 390-400 mii tone de grâu.

Un simplu calcul poate scoate în evidență dacă este sau nu pusă în pericol securitatea alimentară a țării, a precizat Mihai Machidon.

"Anul acesta avem exportate 120 mii tone de grâu, iar noi avem un produs de aproape 600 mii tone. Ne încadrăm în media tuturor acestor ani cu asigurarea alimentației. Din calculele noastre, avem necesarul care ne asigură alimentația în interior, dar și în rezervele de stat. Suntem asigurați. Nu trebuie să facem panică", a subliniat oficialul.

De asemenea, Mihai Machidon a fost întrebat despre posibilitatea creșterii prețurilor la pâine în viitorul apropiat. Oficialul a dat asigurări că acest lucru nu se va întâmpla în perioada următoare.

"Pâinea socială și prețurile la pâine nu au fost majorate, chiar și în pofida creșterii prețurilor la grâu. Au fost poate majorări neesențiale pentru produsele din patiserie - tort, covrigei, dar care, să spunem așa, nu sunt de prima necesitate. În perioadă următoare sperăm că nu vor crește prețurile la pâine", a punctat Machidon.

Precizăm că în urma recomandărilor Consiliului Suprem de Securitate (CSS), Guvernul în exercițiu a votat în data de 30 martie o hotărâre cu privire la introducerea unei restricții temporare la exportul grânelor - până pe 12 aprilie 2021. Atunci, în urma ședinței CSS, Maia Sandu a declarat că va fi creat un grup de lucru „care să stabilească care pot fi intervențiile în rezervele de stat”, astfel încât să nu fie admisă creșterea prețurilor la pâine și la furaje.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

115
Tagurile:
pâine, export, grâu
Tematic
Președinția cere din nou interzicerea temporară a exportului de grâu


Загрузка...
Микрофон в студии радио Sputnik

Situația în sectorul vitivinicol după un an de pandemie

45
(reînnoit 19:33 14.04.2021)
Care este situația în cel mai important sector din Republica Moldova - cel vitivinicol și cu ce probleme se confruntă vinificatorii noștri după un an de pandemie? Subiectul a fost discutat cu preşedintele Asociației Micilor Producători de Vinuri, Arcadie Foșnea.
Situația în sectorul vitivinicol după un an de pandemie

După un an de pandemie și cu o recoltă mai scăzută, ramura vitivinicolă are nevoie de susținere, în special micii producători de vinuri, susține Arcadie Foșnea.

În 2020, cele mai mari dificultăți întâmpinate de către producătorii autohtoni au ținut de exporturile de vinuri, chiar și în țările amatoare tradițional de vin moldovenesc. Dacă în luna ianuarie în Moldova s-a constatat o creștere a exportului de vinuri - de 17,5 procente, iar în februarie - de aproximativ 10 la sută, atunci începând cu luna martie, producătorii au înregistrat o descreștere de 9 procente, iar în luna aprilie cifra a ajuns la 26 de procente.

"În prezent, Rusia rămâne cel mai mare importator de vinuri moldovenești, care așteaptă cu drag vinurile noastre. Totuși, fiecare țară este tratată drept un potențial prieten al vinurilor moldovenești și suntem deschiși pentru colaborare, în special micii producători locali", a precizat Arcadie Foșnea.

De menționat că în ultimii ani țara noastră a înregistrat un adevărat progres și o dinamică pozitivă în industria vinului, fapt ce a generat creșterea numărului turiștilor în Moldova.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

45
Tagurile:
pandemie, vin
Tematic
Vinificator: Stăm cu vinurile în depozite și ne uităm la ele - nu avem unde să le vindem


Загрузка...
Cimitir

Morți îngropați peste morți: În cimitirele din Chișinău au rămas puține locuri libere

0
(reînnoit 11:01 15.04.2021)
Mormintele răposaților care nu sunt îngrijite de ani buni sunt reutilizate. Mai exact, peste mort se îngroapă altul. Asta susține directoarea întreprinderii municipale "Combinatul Servicii Funerare", potrivit căreia, Chișinăul rămâne fără locuri de veci.

CHIȘINĂU, 15 apr – Sputnik. Directoarea întreprinderii municipale "Combinatul Servicii Funerare", Ludmila Boșan, a declarat în studioul Sputnik Moldova că în Chișinău rămân tot mai puține locuri de veci libere. În aceste condiții, sunt luate măsuri corespunzătoare. 

"După 20 de ani, mormintele la care nu vine nimeni, le redistribuim. Avem regulament. Noi nu prea am aplicat aceasta strategie în cimitirele noi, mai ales că vin și oameni la morminte, însă în cele vechi aplicăm această strategie. Nu avem locuri și nu avem încotro. Trebuie să folosim rațional terenul din cimitire", a declarat Ludmila Boțan, directoarea întreprinderii municipale "Combinatul Servicii Funerare".

În același timp, Ludmila Boțan a precizat că ar fi mai eficient ca și la Chișinău să fie construit un crematoriu. Astfel ar fi rezolvate două probleme concomitent.

"Mai sunt solicitări de la cetățenii Republicii Moldova care apelează la procedura de incinerare, însă este destul de complicat. Ei parcurg un drum lung în Ucraina pentru a incinera ruda. Acum, în perioada stării de urgență, până la 30 mai, nicio firmă nu activează, dar după asta în Ucraina va fi posibil. Sperăm sa ni se permită și nouă, în Moldova, să avem un crematoriu, căci deja se completează și terenul nou în cimitir și nu avem unde ne extinde. Mai bine să folosim pământul fertil, inclusiv poate pentru construcția unor uzine, decât pentru cimitire. Mai ales că avem și oameni care optează pentru incinerare", a precizat Ludmila Boțan, directoarea întreprinderii municipale "Combinatul Servicii Funerare".

De cealaltă parte, preoții condamnă această practică de a incinera pe cei decedați. Părintele Calistrat de la Mănăstirea Vlădiceni (Iași, România), cunoscut printre enoriași pentru pildele pe care le spune, susține că incinerarea este un păcat și o practică păgână.

"Dacă un om a murit şi este îngropat în pământ, la o vreme, după ce îl dezgropi, el nu mai are acel miros urât, el miroase a pământ, iar trupul lui se transformă în țărână. Ca apoi la judecată, din acel pământ, ne vom ridica toţi şi vom sta ca o armată imensă de îngeri, purtând trupul duhovniceşti, din ţărâna pământului. Intrarea lui Hristos în măruntaiele pământului a avut acestă calitate să sfinţească pământul de mizeria care rămâne din om. De aceea mortul nu se incinerează, ci se prohodeşte. Pentru că trupul lui este templul Duhului Sfânt… Este alcătuirea Mâinilor Lui!", a spus Părintele Calistrat.

Încă în 2018, deputații discutau în Parlament un proiect de lege care reglementează modul înființării, extinderii, închiderii, lichidării și administrării cimitirelor, precum și modul rezervării locurilor pentru înmormântarea și reînmormântarea decedaților, executării lucrărilor în cimitire, drepturile și obligațiile în legătură cu activitățile funerare și construcția unui crematoriu.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
morți, decese, cimitire
Tematic
Vor putea sau nu cetățenii să intre în cimitire de Paștele Blajinilor
Accesul în cimitire este restricționat: Primăria a cerut ca Poliția să asigure paza


Загрузка...