Situație tensionată la CFM: Întreprinderea, în vizorul SIS, CNA și Procuraturii
(reînnoit 12:46 10.02.2021)
Președintele Comisiei parlamentare speciale privind analiza situației de la CFM, deputatul Oleg Lipskii, a declarat pentru Sputnik că membrii comisiei au expediat mai multe solicitări către unele instituții ale statului pentru a afla care este acum situația la CFM.Situație tensionată la CFM: Întreprinderea în vizorul SIS, CNA și Procuratură
Membrii Comisiei speciale privind analiza situației dezastruoase de la întreprinderea de stat „Calea Ferată a Moldovei” s-au întrunit în prima ședință. Deputații au optat pentru identificarea cât mai rapidă a soluționării problemei ce ține de salariile restante a angajaților, care constituie 35,4 milioane de lei.
Deputatul Oleg Lipskii spune că situația la Calea Ferată este catastrofală, iar pentru a afla de ce s-a ajuns la o asemenea stare de lucruri comisia specială a parlamentului a expediat mai multe demersuri către unele instituții ale statului
„Am schițat un plan de acțiuni unde am expediat mai multe demersuri către SIS MAI CNA și Procuratură pentru identificarea tuturor circumstanțelor care au dus la activitatea defectuoasă a întreprinderii și la instabilitatea financiară. Vom colabora și cu Curtea de Conturi care a atenționat, în ultimii ani, în rapoartele sale că situația la CFM a luat o direcție greșită. Deputații au nevoie de informații legate de documente financiare, acte de vânzare-cumpărare de la întreprinderea dată, acte ce atestă primirea și predarea bunurilor”, a menționat Oleg Lipskii.
Deși dispune de active de miliarde de lei, Calea Ferată s-a ales la sfârșitul anului 2020 cu o datorie creditoare de 459,4 milioane de lei. Proiectul investițional care prevede restructurarea acestei întreprinderi de stat care dispune de un buget de 109 milioane de euro, finanțat de BERD și BEI, este practic neimplementat.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
00
Tagurile:
Secretar de stat, despre exportul de grâu: Poate fi afectată securitatea alimentară?
(reînnoit 22:18 14.04.2021)
Problema exportului de grâu din rezerva de stat: Este sau nu pusă în pericol securitatea alimentară a țării și care este riscului creșterii prețului la pâine în următoarea perioadă? Subiectul a fost discutat în studioul Radio Sputnik Moldova.Secretar de stat, despre exportul de grâu: Va crește prețul la pâine?
În cadrul emisiunii "Logica Puterii", secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Mihai Machidon, a precizat că securitatea alimentară a populației este o prioritate a statului, iar conform statisticilor anuale, în Republica Moldova sunt consumate în medie 390-400 mii tone de grâu.
Un simplu calcul poate scoate în evidență dacă este sau nu pusă în pericol securitatea alimentară a țării, a precizat Mihai Machidon.
"Anul acesta avem exportate 120 mii tone de grâu, iar noi avem un produs de aproape 600 mii tone. Ne încadrăm în media tuturor acestor ani cu asigurarea alimentației. Din calculele noastre, avem necesarul care ne asigură alimentația în interior, dar și în rezervele de stat. Suntem asigurați. Nu trebuie să facem panică", a subliniat oficialul.
De asemenea, Mihai Machidon a fost întrebat despre posibilitatea creșterii prețurilor la pâine în viitorul apropiat. Oficialul a dat asigurări că acest lucru nu se va întâmpla în perioada următoare.
©
Photo : Miroslav Rotari
"Pâinea socială și prețurile la pâine nu au fost majorate, chiar și în pofida creșterii prețurilor la grâu. Au fost poate majorări neesențiale pentru produsele din patiserie - tort, covrigei, dar care, să spunem așa, nu sunt de prima necesitate. În perioadă următoare sperăm că nu vor crește prețurile la pâine", a punctat Machidon.
Precizăm că în urma recomandărilor Consiliului Suprem de Securitate (CSS), Guvernul în exercițiu a votat în data de 30 martie o hotărâre cu privire la introducerea unei restricții temporare la exportul grânelor - până pe 12 aprilie 2021. Atunci, în urma ședinței CSS, Maia Sandu a declarat că va fi creat un grup de lucru „care să stabilească care pot fi intervențiile în rezervele de stat”, astfel încât să nu fie admisă creșterea prețurilor la pâine și la furaje.
Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
00
Situația în sectorul vitivinicol după un an de pandemie
(reînnoit 19:33 14.04.2021)
Care este situația în cel mai important sector din Republica Moldova - cel vitivinicol și cu ce probleme se confruntă vinificatorii noștri după un an de pandemie? Subiectul a fost discutat cu preşedintele Asociației Micilor Producători de Vinuri, Arcadie Foșnea.Situația în sectorul vitivinicol după un an de pandemie
După un an de pandemie și cu o recoltă mai scăzută, ramura vitivinicolă are nevoie de susținere, în special micii producători de vinuri, susține Arcadie Foșnea.
În 2020, cele mai mari dificultăți întâmpinate de către producătorii autohtoni au ținut de exporturile de vinuri, chiar și în țările amatoare tradițional de vin moldovenesc. Dacă în luna ianuarie în Moldova s-a constatat o creștere a exportului de vinuri - de 17,5 procente, iar în februarie - de aproximativ 10 la sută, atunci începând cu luna martie, producătorii au înregistrat o descreștere de 9 procente, iar în luna aprilie cifra a ajuns la 26 de procente.
"În prezent, Rusia rămâne cel mai mare importator de vinuri moldovenești, care așteaptă cu drag vinurile noastre. Totuși, fiecare țară este tratată drept un potențial prieten al vinurilor moldovenești și suntem deschiși pentru colaborare, în special micii producători locali", a precizat Arcadie Foșnea.
De menționat că în ultimii ani țara noastră a înregistrat un adevărat progres și o dinamică pozitivă în industria vinului, fapt ce a generat creșterea numărului turiștilor în Moldova.
Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
00
Morți îngropați peste morți: În cimitirele din Chișinău au rămas puține locuri libere
(reînnoit 11:33 15.04.2021)
Mormintele răposaților care nu sunt îngrijite de ani buni sunt reutilizate. Mai exact, peste mort se îngroapă altul. Asta susține directoarea întreprinderii municipale "Combinatul Servicii Funerare", potrivit căreia, Chișinăul rămâne fără locuri de veci. CHIȘINĂU, 15 apr – Sputnik. Directoarea întreprinderii municipale "Combinatul Servicii Funerare", Ludmila Boșan, a declarat în studioul Sputnik Moldova că în Chișinău rămân tot mai puține locuri de veci libere. În aceste condiții, sunt luate măsuri corespunzătoare.
©
Sputnik / Константин Чалабов
În același timp, Ludmila Boțan a precizat că ar fi mai eficient ca și la Chișinău să fie construit un crematoriu. Astfel ar fi rezolvate două probleme concomitent.
"Mai sunt solicitări de la cetățenii Republicii Moldova care apelează la procedura de incinerare, însă este destul de complicat. Ei parcurg un drum lung în Ucraina pentru a incinera ruda. Acum, în perioada stării de urgență, până la 30 mai, nicio firmă nu activează, dar după asta în Ucraina va fi posibil. Sperăm sa ni se permită și nouă, în Moldova, să avem un crematoriu, căci deja se completează și terenul nou în cimitir și nu avem unde ne extinde. Mai bine să folosim pământul fertil, inclusiv poate pentru construcția unor uzine, decât pentru cimitire. Mai ales că avem și oameni care optează pentru incinerare", a precizat Ludmila Boțan, directoarea întreprinderii municipale "Combinatul Servicii Funerare".
De cealaltă parte, preoții condamnă această practică de a incinera pe cei decedați. Părintele Calistrat de la Mănăstirea Vlădiceni (Iași, România), cunoscut printre enoriași pentru pildele pe care le spune, susține că incinerarea este un păcat și o practică păgână.
"Dacă un om a murit şi este îngropat în pământ, la o vreme, după ce îl dezgropi, el nu mai are acel miros urât, el miroase a pământ, iar trupul lui se transformă în țărână. Ca apoi la judecată, din acel pământ, ne vom ridica toţi şi vom sta ca o armată imensă de îngeri, purtând trupul duhovniceşti, din ţărâna pământului. Intrarea lui Hristos în măruntaiele pământului a avut acestă calitate să sfinţească pământul de mizeria care rămâne din om. De aceea mortul nu se incinerează, ci se prohodeşte. Pentru că trupul lui este templul Duhului Sfânt… Este alcătuirea Mâinilor Lui!", a spus Părintele Calistrat.
Încă în 2018, deputații discutau în Parlament un proiect de lege care reglementează modul înființării, extinderii, închiderii, lichidării și administrării cimitirelor, precum și modul rezervării locurilor pentru înmormântarea și reînmormântarea decedaților, executării lucrărilor în cimitire, drepturile și obligațiile în legătură cu activitățile funerare și construcția unui crematoriu.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
00