Alexandru Izbas

Cum a influențat coronavirusul prețul locuințelor și cât de solicitate sunt de moldoveni

229
(reînnoit 21:08 04.09.2020)
În ultimii patru ani, potrivit experților, în perioada august-septembrie erau înregistrate cele mai multe tranzacții imobiliare. Care este situația la moment și care sunt problemele cu care se confruntă acest sector în urma pandemiei?
Cum a afectat coronavirusul prețul locuințelor și cât de solicitate sunt de moldoveni

După ce au fost anulate restricțiile impuse în perioada stării de urgență, mai multă lume a revenit la ideea de a-și procura o locuință, mijloacele financiare în acest scop fiind adunate de-a lungul mai multor ani.

Cert este că cele mai puține tranzacții de vânzare-cumpărare a locuințelor au fost făcute în lunile martie-mai, acum însă situația a revenit la normal, susțin experții imobiliari. Aceștia spun că nu au rămas fără clienți.

"Eu aș împărți această jumătate de an în trei perioade: în luna ianuarie-martie am avut un ritm stabil de tranzacții, sfârșitul lunii martie și începutul lunii mai nu au fost tranzacții deloc, iar din luna iunie am început să revenim la normalitate. Deci, după pandemie situația nu s-a schimbat simțitor", a declarat pentru Sputnik agentul imobiliar Alexandru Izbaș.

Și expertul imobiliar Dumitru Mordvin a menționat că în perioada restricțiilor de carantină, mulți dintre cetățenii țării au decis să mai aștepte și să nu-și expună riscurilor propria sănătate, nu au mers să vadă imobilele propuse pentru vânzare, alegând să facă acest lucru mai târziu. Deja la începutul lunii iulie moldovenii au început să se intereseze de procurarea locuințelor.

"Cele mai solicitate sunt apartamentele cu terase, loturile de pământ și casele la sol. Anterior, moldovenii preferau să cumpere apartamente în blocurile noi", a menționat Dumitru Mordvin.

Cât privește prețurile imobiliarelor, experții susțin că acestea nu au crescut simțitor, dimpotrivă, mulți proprietari sunt dispuși să cedeze din preț doar pentru a vinde cât mai curând imobilul.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

229
Tagurile:
apartamente, coronavirus, preț, imobiliare
Constantin Olteanu

Prin ce se va deosebi actuala campanie prezidențială de cea din 2016

31
(reînnoit 13:09 29.09.2020)
Comentatorul politic Constantin Olteanu crede că actuala campanie electorală pentru alegerile prezidențiale nu se va deosebi esențial de cea din 2016, iar o bătălie a programelor electorale nu va avea loc.
Prin ce se va deosebi actuala campanie prezidențială față de cea din 2016

Constantin Olteanu spune că  platformele electorale în această campanie pentru prezidențiale nu se deosebesc prea mult de cele din scrutinul trecut pentru că problemele au rămas aceleași.

„Poate vor fi prezente mai multe mesaje legate de secetă, sănătate, iar candidații nu vor prezenta mesaje sofisticate, o luptă a programelor nu va avea loc”, a precizat Olteanu

El mai spune că mesajul populist va fi prezent în această campanie electorală, însă cetățenii sunt atenți la ceea ce se promite.

„Mesajul populist va fi prezent în această campanie, dar cetățenii sunt atenți la promisiuni pentru că o bună parte a electoratului înțelege că funcția de Președinte este limitată în atribuții, dar există și electorat care crede că Președintele va rezolva toate problemele și va avea grijă de toți, ceea ce este un neadevăr”, a punctat Constantin Olteanu.

Alegerile prezidențiale din Moldova vor avea loc la 1 noiembrie.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

31
Tagurile:
promisiuni electorale, alegeri prezidențiale
Tematic
Specificul alegerilor prezidențiale din acest an – expert


Загрузка...
Iurie Colesnic

File din trecut: Istoria clădirii Filarmonicii Naționale

84
Filarmonica Națională a fost deschisă în anul 1940, însă edificiul care a găzduit această instituție muzicală are o istorie mult mai veche. Detalii am aflat de la scriitorul și cronicarul istoric Iurie Colesnic.
File din trecut: Istoria clădirii Filarmonicii Naționale

Clădirea Filarmonicii Naționale din Chișinău a fost întotdeauna considerată una dintre cărțile de vizită ale Chișinăului, iar acest templu adevărat al artei a obținut faima și peste hotarele țării noastre. Puțini însă știu că actuala clădire a Filarmonicii a fost mai întâi un circ, fiind proiectată la sfârșitul secolului al XIX-lea de celebrul arhitect al Chișinăului Mihail Cekerul-Kush.

"Edificiul datează din anul 1912. În acele timpuri oamenii erau pasionați de circ, iar clădirea găzduia în fiecare săptămână sute de spectatori", a relatat Iurie Colesnic.

În anul 1920,  în acea clădire se jucau piese de teatru și doar în 1940 Filarmonica de Stat a Moldovei a fost constituită ca instituție. După cel de-al Doilea Război Mondial, Filarmonica a cunoscut un nou avânt, devenind treptat centrul vieții culturale al țării și principala sală de concerte din Chișinău. Două decenii mai târziu, în anii 60, clădirea a fost reconstruită. Lucrarea a fost supravegheată de talentatul arhitect moldovean Vladimir Voițehovski.

"Au fost renovate sălile mari și mici și s-a decis schimbarea fațadei. Tot atunci, intrarea principală a clădirii a fost decorată cu un portic cu șase coloane. Filarmonica a dobândit un aspect solemn și deosebit", a spus cronicarul.

De menționat este că marile vedete de operă, de estradă și ale artei simfonice au făcut primii pași în cariera lor anume în Filarmonica de la Chișinău. Aici au răsunat vocea Mariei Bieșu și ale lui Mihail Munteanu, Nicolae Sulac și Tamara Ciobanu. Au evoluat și ansamblurile „Joc”, „Flueraș”, „Lăutarii”, precum și figuri proeminente ale culturii moldovenești - Timofei Gurtovoi, Veronica Garștea, Boris Miliutin, Dumitru Goia, Ghita Strahilevici, Serghei Lunchevici, Vladimir Curbet, Victor Copacinski, Nicolae Botgros.

De asemena, la Filarmonică au evoluat celebrele ansambluri de estradă „Noroc” și „Plai”, au cântat Ion Suruceanu, Iurie Sadovnic, Nadejda Cepraga, Maria Codreanu și Mihai Dolgan. Mândria Filarmonicii Naționale moderne o reprezintă grupurile de renume mondial - Orchestra Simfonică și Corul Academic Doina, fondat în 1930.

În 2003, Filarmonicii Naționale i s-a dat numele lui Serghei Lunchevici.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

84
Tagurile:
istorie, incendiu, Filarmonica


Загрузка...

Vor putea oare Azerbaidjanul și Armenia înceteze focul și se înțeleagă

0
(reînnoit 15:48 29.09.2020)
În Nagorno-Karabah situația s-a acutizat la maxim. Pe 27 septembrie au izbucnit ciocniri armate în republica nerecunoscută. Părțile aflate în conflict - Azerbaidjanul și Armenia - se acuză reciproc de provocări.

Ambele țări au declarat că inamicul a atacat și că au fost nevoite să recurgă la o contra-operațiuni. Ciocnirile duc la moartea militarilor și a civililor.

În Karabah nu a mai existat o situație atât de încordată din 1994 - atunci ciocnirile deschise s-au calmat. Dar confruntarea a continuat.

Din punct de vedere legal, Nagorno-Karabah este pământ al Azerbaidjanului, deși în 1991, în urma unui referendum, republica și-a declarat independența. Dar deocamdată independența RNK nu a fost recunoscută în lume.

Din punct de vedere istoric, în Nagorno-Karabah locuiesc în principal armeni. Despre agravarea actuală a situației din regiune aflați din videoclipul nostru.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Armenia, Azerbadjan, Karabah
Tematic
Azerii au preluat controlul asupra a 6 localități din Karabah


Загрузка...