Roman Mihăeș

Poate sau nu șeful statului ignore poziția majorității parlamentare: Ce va spune CC

270
(reînnoit 22:00 17.06.2020)
Comentatorul politic Roman Mihăeș spune că magistrații Curții Constituționale vor trebui pentru a doua oară să ofere un răspuns dacă are sau nu președintele dreptul de a desemna orice candidat la funcția de premier, fără a ține cont de voința majorității parlamentare.
Poate sau nu șeful statului să ignore poziția majorității parlamentare: Ce va spune CC

Deputatul Platformei DA Igor Munteanu s-a adresat la Curții Constituționale căreia îi solicită să răspundă dacă șeful statului are dreptul discreționar să desemneze orice candidat la funcția de premier, fără a ține cont de voința majorității parlamentare.

De fapt, CC va trebui să ofere pentru a doua oară un răspuns la această sesizare, asta după ce în anul 2015, Înalta Instanță declara că un președinte ales de Parlament este obligat să desemneze candidatul la funcția de premier, identificat de o nouă majoritate.

Mai mulți experți în drept constituțional spun că în cazul demiterii Guvernului există o amplă jurisprudență a Curții Constituționale care reglementează procedurile de învestire a unui nou Guvern, iar în situația în care în Parlament se constituie o majoritate calificată, capabilă să investească un Guvern, președintele țării nu poate ignora această majoritate și este obligat să desemneze candidatul identificat de ea.

Problema pe care o evidențiază experții este cum va proceda de această dată CC, își va păstra sau nu propria jurisprudență, adică va aplica acea prevedere din 2015 și pentru un președinte ales de popor. De fapt, magistrații constituționali vor trebui să ofere un răspuns explicit: poate un președinte ales prin vot direct să ignore sau nu o dorință a unei majorități parlamentare de a propune un candidat la funcția de premier.

Comentatorul politic Roman Mihăeș consideră că de această dată CC este obligată să interpreteze din nou Constituția pentru că, spune el, a apărut o nouă circumstanță, a fost schimbată modalitatea de alegere a șefului statului.

„Atunci, în 2015, a fost depusă o sesizare la CC și Curtea a decis că, în cazul în care este un candidat la funcția de premier care are în spate o susținere de 51 deputați în Parlament, președintele, ales și el de Parlament, este obligat să numească candidatura premierului propus de o majoritate formalizată. Însă, în prezent, avem o situație în care președintele este ales direct de cetățeni și, sigur, este necesară o nouă interpretare a CC. Dacă, de exemplu, într-un timp apropiat survine demisia actualului Guvern și se acumulează 51 de semnături pentru un candidat la funcția de premier, este sau nu obligat președintele ales de popor să numească prin decret acest candidat la funcția de premier? Este o întrebare logică din partea opoziției și așteptăm într-un timp restrâns decizia CC” , a precizat Roman Mihăieș.

Mai mulți experți vorbesc despre faptul că Moldova ar putea intra într-o criză politică după ce, în ultima perioadă, tot mai mulți deputați democrați părăsesc coaliția majoritară. PD și PSRM au împreună, acum, 51 de mandate.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

270
Tagurile:
desemnare, Majoritatea parlamentară, Curtea Constitutionala
Tematic
Ce se întâmplă dacă pleacă și alți deputați din PDM – iată ce spune Igor Dodon
Alexandru Tănase: Ce obligații are președintele în cazul în care cade Guvernul Chicu
Dorin Cimil

Alegeri prezidențiale: Câți alegători sunt așteptați la urne

29
(reînnoit 18:44 30.10.2020)
Președintele CEC, Dorin Cimil, a precizat care trebuie să fie numărul cetățenilor cu drept de vot pentru ca rezultatele alegerilor prezidențiale să fie validate. El și-a exprimat speranța că moldovenii vor manifesta atitudine civică și vor ieși la vot.
Alegeri prezidențiale: Câți alegători sunt așteptați la urne

În cadrul emisiunii "Contrapunct", președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a remarcat faptul că toate birourile secțiilor de votare din țară sunt pregătite și dotate cu echipamentul necesar pentru ca moldovenii să-și exercite dreptul la vot.

Potrivit lui, la urne sunt așteptați toți doritorii cu drept de vot, însă pentru validarea scrutinului este necesar să  participe nu mai puțin de 1/3 din alegători.

"Există o condiție de recunoaștere a valabilității scrutinului - un milion de alegători este necesar să se prezinte la urnele de vot. În listele electorale sunt incluși 2,8 milioane de cetățeni cu drept de vot. Suntem pregătiți să facem față numărului de persoane înscrise în aceste liste", a subliniat Dorin Cimil.

Președintele CEC și-a exprimat speranța că cetățenii moldoveni vor ieși în număr suficient la vot și scrutinul va fi validat.

Precizăm că în ziua alegerilor prezidențiale din acest an vor fi deschise 2143 de secții de votare, inclusiv 139 peste hotare, iar pentru alegătorii din Transnistria – 42.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

29
Tagurile:
secții de votare, urne, CEC, alegeri prezidențiale
Tematic
Ghilețchi: Scenarii politice după alegeri


Загрузка...
Vasile Vulpe

Crearea platformelor industriale multifuncționale: Avantaje

15
(reînnoit 16:35 30.10.2020)
Guvernul a lansat programul-pilot care prevede crearea platformelor industriale multifuncționale. Despre avantajele pentru antreprenori și beneficiile asupra economiei am aflat de la șeful Direcției politici economice din cadrul Ministerului Economiei, Vasile Vulpe.
Crearea platformelor industriale multifuncționale: Avantaje

Statul va susține financiar crearea platformelor industriale, iar autoritățile publice locale vor fi responsabile de întreținerea și dezvoltarea acestora. Platformele vor contribui la dezvoltarea industriei în regiuni și crearea locurilor de muncă, susțin autoritățile.

Potrivit lui Vasile Vulpe, avantajele acestor platforme este că vor fi dotate cu toate rețelele de comunicare – iluminare, apă, canalizare, gaz etc. Racordarea la aceste facilități este una dintre cele mai costisitoare la etapa construcției.

"Atâta timp cât se va oferi o platformă unică, ce va avea o bază și mentenanță unică, atunci agentul economic nu va trebui să-și facă griji de aceste aspecte. Este un aspect foarte important", a subliniat interlocutorul.

Mai mult, odată cu crearea platformelor industrial-multifuncționale vor fi create inclusiv laboratoare de cercetare și renovare. Astfel, va avea loc simbioza dintre necesitățile din punct de vedere tehnologic a întreprinderii și activitățile științifice de cercetare și dezvoltare ale antreprenorilor, a mai adăugat Vasile Vulpe.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

15
Tagurile:
economie, industrie, Ministerul Economiei al Republicii Moldova
Tematic
Proiect esențial pentru Moldova: 16 platforme industriale în 16 raioane


Загрузка...
Dorin Lozovanu

Lozovanu: Iată de ce moldovenii practic s-au înrudit cu rușii

0
(reînnoit 19:21 30.10.2020)
Poporul rus și cel moldovenesc au o istorie comună, veche de secole, iar în Caucaz și Primorie de secole există sate întemeiate de oameni originari din țara noastră.

CHIȘINĂU, 30 oct - Sputnik. Moldovenii s-au stabilit în Crimeea încă în secolele XVII-XVIII, acest lucru îl dovedesc documentele istorice, iar prima localitate, populată de băștinașii din țara noastră a apărut în suburbia Simferopol, numită acum Zagorodnee, dar numită anterior Abdal. Dorin Lozovanu, cercetător la Institutul de Geografie Regională din Leipzig, a vorbit despre acest lucru în cadrul unei emisiuni realizate în Studioul Radio Sputnik Moldova.

"În cronicile slave, ei erau numiți "volohi” și s-au mutat în Crimeea când peninsula făcea parte din Imperiul Otoman. Unii s-au mutat în aceste pământuri pentru a practica comerțul, alții se ocupau cu creșterea animalelor acolo, iar alții erau pur și simplu duși în sclavie", a spus expertul.

Potrivit istoricului, mulți moldoveni au fost nevoiți să se mute din țara lor natală în regiunile Imperiului Rus odată cu invazia hoardelor tătare și turcești care a avut loc în secolele trecute. Cu toate acestea, stabilindu-se pe teritorii noi, compatrioții noștri și-au păstrat tradițiile și limba, au putut să o vorbească pe deplin până în anii 50 ai secolului trecut.

"O migrare mai organizată a moldovenilor a avut loc la mijlocul secolului al XIX-lea în regiunea Kuban, în unele regiuni din Caucazul de Nord și în Primorie. Au făcut acest pas, deoarece teritoriul provinciei Basarabiei era dens populat, iar în regiunile menționate mai sus ale Rusiei existau multe pământuri care puteau fi lucrate", a spus savantul.

Lozovanu a subliniat că, până în ziua de azi, în regiunea Krasnodar al Rusiei și în Primorie, există sate în care trăiesc stră-stră-strănepoții compatrioților noștri și poartă și nume corespunzătoare - Moldavanovka, Moldavanka, Moldavskoe. Cel mai important lucru în prezent, potrivit expertului, este că autoritățile Moldovei de astăzi să păstreze legăturile cu diaspora din întreaga lume, să încerce să ofere asistență și sprijin în funcționarea și păstrarea limbii, tradițiilor și obiceiurilor oamenilor din afara țării.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

0
Tagurile:
Dorin Lozovanu
Tematic
Situația românilor/moldovenilor din Ucraina, mai proastă decât pe timpul URSS
Moldova stabilește relații culturale cu Oceania


Загрузка...