Igor Șarov

Important pentru elevii claselor a IX-a și a XII-a: Ce va fi cu examenele din acest an

15064
(reînnoit 12:38 10.04.2020)
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării are mai multe scenarii privind desfășurarea examenelor de absolvire a treptei gimnaziale și a celei liceale.
Important pentru elevii claselor a IX-a și a XII-a! Ce va fi cu examenele din acest an

Elevii claselor a IX-a și a XII-a trebuie să se mobilizeze la maximum pentru a susține cu brio examenele de la sfârșit de an. Este îndemnul ministrului Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, și a fost făcut făcut în cadrul emisiunii „La Ordinea Zilei” de la Sputnik Moldova.

Oficialul spune că Ministerul face tot posibilul pentru ca evaluările de la sfârșit de an să se desfășoare în termenii obișnuiți.

„Ministerul a examinat mai multe scenarii cu privire la desfășurarea examenelor de la sfârșit de an. Suntem în discuții și cu colegii noștri din alte state. Metodele aplicate sunt aceleași peste tot. Ministerul va alege varianta optimă pentru elevi, astfel încât aceștia să nu piardă nici ceea ce au de înfruntat în etapa ulterioră, adică admiterea la facultate sau încadrarea în câmpul muncii”, spune ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov.

Totul depinde însă de cum va evolua situația epidemiologică din țară. Cert este că Ministerul ia în calcul mai multe scenarii în acest sens.

 „În condițiile în care noi vom avea posibilitate să organizăm acest examen, noi îl vom organiza. În condițiile în care situația epidimiologică din țară nu ne va permite organizarea acestui examen (bacalaureat - n.r.), atunci vom recurge la alte metode pe care le vom anunța ulterior. Sigur că noi am prefera ca examenele de Bacalaureat să se desfășoare în termenii obișnuiți, dar nu depinde de noi, ci de evoluția situației epidimiologice din țară”, adaugă Igor Șarov.

Indiferent de formatul examenelor din acest an sau termenii în care vor fi organizate, absolvenții treptei gimnaziale și a celei liceale, spre deosebire de ceilalți elevi, nu mai au timp de recuperări, motiv pentru care, acum, mai mult ca niciodată trebuie să se mobilizeze pentru a trece cu bine de aceste evaluări.

„Absolvenții nu mai au timp de recuperat. Pentru această categorie trebuie organizată o mobilizare maximă”, adaugă ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov.

Precizăm că în cadrul aceleași emisiuni, ministrul Educației a subliniat că simulările pentru examenele de absolvire a treptei gimnaziale și a celei liceale vor fi organizate, cel mai probabil, la începutul lunii mai și se vor desfășura de la distanță, adică în mediul online.

„Cred că vom organiza pretestarea online, la începutul lunii mai. Dar o decizie finală vom lua săptămâna viitoare”, a declarat ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, în cadrul emisiunii „La Ordinea Zilei” de la Sputnik Moldova.

Amintim că anterior Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a anunțat demararea procesului de testare a candidaților la examenele naționale de absolvire pentru data de 30 martie. Ulterior, Comisia pentru Situații Excepționale a declarat săptămâna cuprinsă între 30 martie și 5 aprilie liberă. Respectiv, desfășurarea testării candidaților a fost amânată.

15064
Tagurile:
testari, sfarsit de an, examene, BAC
Tematic
Pavel Filip: Examenele de Bacalaureat și cele pentru clasa a IX-a ar putea fi anulate
Bacalaureat 2020: UTM oferă cursuri online gratuite de pregătire pentru examene
Fadei Nagacevschi

Nagacevschi, despre restabilirea în funcție a unor judecători

77
(reînnoit 21:17 27.10.2020)
Ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, spune că revenirea unor persoane cu o reputație dubioasă în sistemul judecătoresc derutează societatea și scade din credibilitatea lui.
Ce spune Nagacevschi despre restabilirea judecătorilor implicați în dosare de rezonanță

Ministrul a comentat în studioul Sputnik Moldova recentele decizii ale Consiliului Suprem al Magistraturii de a repune în funcție o serie de magistrați care au fost vizați în dosare de rezonanță și au fost promovați la conducerea unor instanțe.

„Prin aceste decizii ale CSM-lui se face un deserviciu. Sistemul primește mesaje din zona politicului, se promovează persoane incerte în anumite cazuri și asta crează o derută în societate, care pierde din încrederea în sistemul judecătoresc. Cred că aceste aspecte au la bază și declarația de captivitate a statului, când CSM-ul în componența actuală i s-a acordat un vot de blam, iar acea declarație n-a fost pusă în executare de către politicieni în vedrea resetării CSM-lui,” a mai spus Nagacevschi.

Ministrul Justiției  este de părere că, la ora actuală, este imposibil de a oferi autoritate și credibilitate CSM-lui.

„Tocmai din acest considerent Guvernul promovează insistent proiectul de modificare a Constituției, unde propune resetarea întregului CSM, ca să avem fețe noi, credibile și o coaborare adecvată cu ministerul Justiției”, a precizat Fadei Nagacevschi.

Recent, cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat” care au fost suspendați din funție au fost repuși cu achitarea salariilor pentru perioada în care au fost suspendați din funcția de magistrați. Decizia a fost aprobată de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

77
Tagurile:
judecatori, Nagacevschi
Tematic
Judecătorii figuranți în dosarul „Laundromat”, restabiliți


Загрузка...
Natalia Grîu

Crește numărul cazurilor de COVID: Se vor închide școlile?

660
(reînnoit 17:53 27.10.2020)
În cadrul emisiunii "ATITUDINI", secretarul de stal al Ministerului Sănătății, Natalia Grâu, a vorbit despre posibilitatea reînchiderii școlilor și trecerea la învățământul exclusiv online, în cazul în care numărul cazurilor de COVID va crește semnificativ.
Crește numărul cazurilor de COVID: Se vor închide școlile?

Într-un interviu pentru Sputnik Moldova, Natalia Grâu a menționat că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat documentul care instituie codurile de alertă și măsurile care se impun. În acest sens, decizia cu privire la închiderea instituțiilor de învățământ s-a descentralizat. Cu alte cuvinte, chiar dacă în contextul epidemiologic se va lua o astfel de decizie, ea nu va fi una națională, ci locală - va fi luată în fiecare localitate, în funcție de situație.

"Decizia se va lua la nivel teritorial, însă aceasta trebuie să fie foarte bine analizată. Perioada în care am revenit la școală a demonstrat că nu copiii sunt cei mai afectați. Ei suportă destul de bine această infecție. Ar fi mult mai periculos ca aceștia să fie lăsați nesupravegheați acasă. Cu certitduine, dacă se respectă aceste norme de sănătate, dacă le asigurăm acest mediu protectiv, școala își poate continua activitatea în liniște", a explicat Natalia Grâu.

Cei mai vulnerabili sunt pedagogii, susține sectretarul de stat. Astfel, autoritățile iau în calcul toate scenariile și pregătesc toate condițiile în cazul în care se va lua decizia de a trece la regimul de învățământ online în unele instituții.

De menționat este că din numărul total de 1 240 de instituții de învățământ primar, gimnazial și liceal, în 1 227 de instituții procesul educațional se desfășoară cu aplicarea diverselor forme de organizare a studiilor. 13 instituții și 305 clase se află în continuare în carantină. Numărul elevilor la care s-a confirmat COVID-19 a ajuns la 291, iar cel al cadrelor didactice este de 384. De asemenea, 6 882 copii și 382 profesori se află în izolare.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

660
Tagurile:
copii, Ministerul Sănătăţii, școală, COVID-19


Загрузка...
Muzeul Țăranului din Molovata

Idei de afaceri de milioane, sugerate de Ion Ștefăniță: casele tradiționale țărănești

0
(reînnoit 14:06 27.10.2020)
Am pierdut câte o biserică de lemn anual, câte un monument istoric din Chișinău lunar, iar 80% din conacurile din țară sunt într-o stare deplorabilă. Acesta este tabloul arhitectural. Chiar și așa, avem ce valorifica: casele țărănești și obiective turistice deosebite.

CHIȘINĂU, 27 oct - Sputnik. Satele moldovenești devin tot mai pustii fiindcă oamenii îmbătrânesc și puțini tineri se încumetă să locuiască la țară. Totuși, la începutul pandemiei de COVID-19, am văzut că anume acolo mulți oameni și-au găsit refugiul, inclusiv unii dintre cei stabiliți de ani buni în oraș. Dacă muncesc la calculator, atunci oamenii pot să locuiască și în sate, la sute de kilometri depărtare de Capitală, acolo unde liniștea, aerul proaspăt și ciripitul păsărilor fac ziua mai frumoasă oricui. Directorul Agenției de Inspectare și Reabilitare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, consideră că această situație este o oportunitate pentru a desfășura o campanie de renaștere a satelor moldovenești.

Ion Ștefăniță
© Sputnik / Rodion Proca
Ion Ștefăniță

În cadrul unui interviu exclusiv pentru Sputnik Moldova, Ion Ștefăniță a oferit mai multe detalii despre acest proiect, dar și a prezentat întreg tabloul cultural-arhitectural al țării. 

Domnule Ștefăniță, ce presupune de fapt proiectul "Renaștem satele Moldovei" și cum anume sperați să motivați moldovenii să se întoarcă în sate?

Am început să fac o inventariere a localităților încă din 2010 și am vizitat peste 1200 de sate. Astfel, am constatat că localitățile nu mai sunt acelea pe care le-am văzut eu în copilărie, populate, cu gospodari, cu țărani care mișunau ca furnicile. Hemoragia socială a depopulat satele. Avem un patrimoniu cultural nevalorificat. Este vorba despre aceste case tradiționale care merită să fie valorificate și restaurate. Am decis să dau eu un exemplu în acest sens și la sfârșitul anului 2019 am achiziționat o casă țărănească la Molovata, în care, timp de 20 de ani, nu a locuit nimeni. Din această locuință planificăm să facem "Muzeul țăranului".

Ce lucrări de restaurare ați reușit să faceți și cât de greu a fost?

Am început să valorific această gospodărie inițial printr-o curățenie generală. Apoi, am continuat reabilitările. În cămară s-a dat cu var, în casa mare unde era probleme de umeditate s-a dat rezistență peretelui din spate, s-a văruit. S-a muruit apoi cu var și nisip. S-a adaptat un bloc sanitar. Am păstrat în tocmai autenticitatea, uși vechi și ferestre. S-a amenajat curtea, iar în final s-a amenajat casa mare, tinda și cămara. Expoziția a fost completată cu ajutorul unei campanii pe care am demarat-o, cu genericul "Intră în istorie dăruind muzeului un obiect" și unii localnici, nu doar din Molovata, au intervenit cu donații, covoare, instrumente, veselă. Și încă un aspect important - tot ce se face se face la clacă, exact ca pe timpuri și acest proiect transmite mesajul pentru o clacă națională. 

  • Muzeul Țăranului din Molovata
    Muzeul Țăranului din Molovata
    © Photo : Ion Ștefăniță
  • Muzeul Țăranului din Molovata
    Muzeul Țăranului din Molovata
    © Photo : Ion Ștefăniță
  • Muzeul Țăranului din Molovata Muzeul Țăranului din Molovata
    Muzeul Țăranului din Molovata
    © Photo : Ion Ștefăniță
1 / 3
© Photo : Ion Ștefăniță
Muzeul Țăranului din Molovata

Știm că aveți o inițiativă să faceți un traseu turistic care să cuprindă cinci sate, inclusiv și Molovata. La ce etapă sunteți cu acest proiect?

Acest proiect este împărțit în trei module. Acum suntem la modulul 1 cu acest muzeu al țăranului. Atunci când vom găsi susținere financiară acestui proiect, evident că aplic la diferite fonduri și încerc în toate părțile, mai vrem să salvăm alte 6 case țărănești. Ulterior, să fie creat un traseu turistic local al satelor de pe Nistru. Și Molovata Veche, și Oxentea, și Holercani, și la Marcăuți - peste tot există un patrimoniu care merită să fie valorificat și inclus într-un traseu turistic național și, de ce nu?, internațional. Dumnezeu ne-a dat tot ce putea să-i dea unui popor, terenuri fertile și o climă favorabilă. 

Credeți că peste ani casele vechi de la țară vor valora mai mult decât în prezent? Merită ca oamenii să investească în astfel de imobile?

Când eram la practica arheologică în anul 2000, în satul Butuceni din rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi, casele costau 250 de dolari. După ce zona a fost pusă în valoare ca destinație turistică, s-au dezvoltat agropensiunile, iar acum o locuință ridică un preț de minim 60 de mii de euro. Iată ce înseamnă valoarea turismului. Nu este exclus că după ce va fi dezvoltat acest traseu turistic al satelor de pe Nistru prețurile la case se va majora. Prețurile acum sunt accesibile, chiar și la terenuri. De exemplu, un rând de viță de vie costă 100 de euro, iar un ar de teren 1500 de lei. 

Casele vechi din Molovata Nouă
© Photo : Ion Ștefăniță
Casele vechi din Molovata Nouă

Știm că și dumneavoastră sunteți unul dintre moldovenii care în pandemie a muncit online fiind la țară. Ce proiecte ar mai trebui de implementat în sate ca oamenii să vrea să locuiască la țară?

Cât timp m-am aflat la țară am fost în comunicare cu natura, cu acest mediu care cu adevărat te restartează și te motivează să realizezi cât mai multe. Desigur că dacă specialiști din diverse domenii ar reveni la sate, fiți siguri că poate exista o dezvoltare durabilă a localităților. Este important ca politica statului să fie îndreptată spre îmbunătățirea condițiilor de viață, vorbim de gazificare, alimentare cu apă, sisteme de canalizare și o infrastructură modernă. Pandemia i-a făcut pe mulți să analizeze atent. Sunt posibilități de a munci și la sate, inclusiv prin afacerile inteligente în agricultură. Am întâlnit mulți moldoveni plecați peste hotare care mi-au mărturisit că le este dor de casă și s-ar întoarce, doar să fie stabilitate. 

Ce se întâmplă cu monumentele protejate din raioanele țării? Dacă ați putea să ne spuneți unde e nevoie urgent de intervenit pentru a fi salvate și ce șanse au să devină puncte de atracție turistică?

În cadrul verificărilor am constat că avem un tablou trist -  un traseu al conacurilor abandonate. 80 la sută dintre ele necesită proiecte investiționale. Dacă mergem la nord vom vedea conacul Rosetti-Roznovanu din Lipcani, raionul Briceni, care este un conac ruinat. Dacă veniți de la Ungheni puteți vizita conacul Ciolac-Malski din Bahmut, raionul Călărași, care la fel are o încărcătură istorică, dar cu regret este în degradare. Dacă veți face o excursie în Lunca Prutului, în raionul Nisporeni veți cunoaște conacul lui Gonata din Zberoaia, și aici situația este tristă. Mai avem situație similară și la est - conacul Janowski (Dragălina) din Gura Bîcului, Anenii Noi. La fel și conacul lui Nicolae Apostolopulo din Saharna, Rezina. 

Casă părăsită. Chișinău, strada Alexandru Lăpușneanu
© Sputnik / Cristina Bumbu-Dănuță
Casă părăsită. Chișinău, strada Alexandru Lăpușneanu

Ce monumente istorice Moldova a pierdut în ultimii ani și cine se face vinovat de asta? 

În ultimii ani țara noastră a pierdut 25 de biserici din lemn. Am constat că am pierdut câte o biserică de lemn pe an. Ele în registru există, dar când am mers la fața locului, de fapt, nu mai sunt. La Petrușeni, la Hiliuți, la Cotul Morii, nu mai găsiți bisericile. Este o situație tristă, căci legea rămâne doar pe hârtie. Acest domeniu al patrimoniului nu a fost valorificat. Responsabili sunt toți, de la primăriile locale, consiliile locale, raionale, puterea centrală și chiar și cetățenii, toți trebuiau să ia măsuri și să raporteze aceste cazuri. Statul și-a luat angajamentul să acorde bani pentru valorificare, căci ele o dată la 10 ani au nevoie de proiecte de consolidare. 

Domnule Ștefăniță, nu doar în sate avem probleme, ci și în orașe, inclusiv în Capitală. Multe instituții culturale au ajuns într-o stare deplorabilă. Câte monumente ați reușit să salvați de când ocupați funcția de director al Agenției de Inspectare și Reabilitare a Monumentelor?

În Chișinău, câte un monument pe lună era demolat, a nimerit sub lama buldozerului. Se întâmpla din cauza construcțiilor ilegale, anexe, mansarde, intervenții care au afectat obiectivele protejate. După 10 ani de activitate vă spun că ritmul masiv de demolare a fost stopat. Ultima tentativă a fost în data de 27 august 2014, pe strada Petru Rareș 55. Am reușit atunci să intervenim chiar dacă era zi de odihnă. De atunci, totuși am reușit să avem mai multe obiective reabilitate, cum ar fi clădirea fostului Seminar Teologic de pe strada Kogălniceanu 66 sau pe Kogălniceanu 63, unde azi este sediul ANSA, Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin, clădirea de la Registru, Muzeul Național de Istorie. Sunt mișcări spre bine, dar dacă să punem pe balanță, într-adevăr trebuie să depunem mult efort ca să avem realizări mai mari. 

Органный зал
© Sputnik / Miroslav Rotari
Органный зал

Ce monumente din Chișinău credeți că necesită urgent de reabilitat?

Unul din obiectivele istorice care se ruinează este Moara Roșie. Dacă mergem pe lângă Președenție și Parlament, sunt alte două case istorice pe care eu le-am numit Versailles de Chișinău. Sunt deosebite atât pe interior, cât și pe exterior. După 30 ani, vedem că patrimoniul cultural la noi nu este o prioritate. Ca un medic care am stabilit o diagnoză, chem autoritățile să intervenim și să salvăm aceste mărturii ale trecutului. 

Un alt aspect nevalorificat din Capitală sunt galeriile subterane. Știm că ați avut mai multe inițiative ca acestea să fie transformate în vinoteci sau măcar ușile lor să fie închise pentru ca să nu fie transformate în gunoiște. Credeți că autoritățile au posibilitate să investească în modernizarea lor sau măcar să le întocmească actele pentru ca să poată fi oferite în gestionare agenților economici? 

Am studiat galeriile subterane și pot confirma că există un patrimoniu deosebit și în acest spațiu subteran. Sunt mai multe galerii care pot fi valorificate economic, dar în acest caz împreună cu Institutul Patrimoniul-Cultural al Academiei de Științe trebuie să fie făcută nota istorică la fiecare. După această inventariere, obiectivele pot fi supuse unui parteneriat public-privat, astfel ca agenții economici să aibă misiunea de conservare și restaurare ca să poată fi valorificate în vinoteci, atelier de creație, atelier de manufactură. 

Obicte vechi tradiționale care vor fi restaurate
© Photo : Ion Ștefăniță
Obicte vechi tradiționale care vor fi restaurate

Spuneați anterior că bugetul pentru restaurarea monumentelor istorice și a întreg patrimoniului cultural din țară nu este suficient pentru a realiza obiectivele propuse. Din ce surse financiare reușiți să realizați proiectele până acum? Care este bugetul în prezent și dacă a crescut în ultimii ani?

În 2009 bugetul era de 3 milioane de lei, acum avem 17 milioane de lei. Totuși, cele mai multe proiecte de succes au fost realizate cu suportul partenerilor străini. Este vorba despre conacul Manuc Bey, Cetatea Soroca, Biserica Adormirii Maicii Domnului din Căușeni, Sala cu Orgă, fostul liceu Dadiani.

Conacul lui Manuc Bey
© Photo : Miroslav Rotari
Conacul lui Manuc Bey

Ce părere aveți despre blocurile de locuințe care se construiesc în ultimii ani în Chișinău și care de multe ori nici nu se încadrează în planul estetic al orașului? Cu cine de fapt reprezentanții companiilor de construcții se sfătuiesc atunci când vine vorba de înălțimea pe care trebuie să o aibă clădirile și culorile acestora?

Chișinăul a fost inițial un sat, iar treptat a devenit oraș. A avut mai multe planuri urbanistice, inițial la 5 niveluri, peste 20 de ani în 1971 a ridicat vertical orașul la nivelul 9, 12 și chiar și 16.

Дом купца Назарова, последние лет десять просто разрушается. Ему около 150 лет.
© Sputnik / Мирослав Ротарь
Дом купца Назарова, последние лет десять просто разрушается. Ему около 150 лет.

Mai târziu, orașul s-a extins și pe orizontal, și pe vertical. Ultimul plan a fost aprobat în 2007 și a rămas mai mult pe hârtie. Orașul după independență s-a dezvoltat prin anarhie, în corupție, ceea ce a dus la un haos în amenajarea cartierelor. Acum trebuie să fie un plan zonal pentru fiecare cartier în parte, la capitolul înălțime, funcționalitate, aspect ca agentul economic să cunoască ce se poate de construit, unde și cu ce funcționalitate într-un sector sau altul. În prezent, avem totuși un haos, avem mansarde ilegale, construcții anexe la balcon, ceea ce a știrbit din autenticitate, iar în caz de cutremur ele nu sunt stabile. 

Vedem foarte mulți locuitori ai orașului, inclusiv pe dumneavoastră și pe primarul Ion Ceban că vă deplasați prin oraș cu bicicletele. Cât de adaptat este Chișinăul pentru acest mijloc de transport?

Pentru a fi un oraș prietenos cu bicicliștii trebuie amenajată infrastructura. Consider că este spațiu suficient pentru a proiecta pistele pentru cicliști în toate sectoarele Capitalei, deoarece urbanismul sovietic a proiectat mereu spații pietonale largi și carosabile mari, iar din contul lor se pot face pistele. Cu siguranță, și la noi cicliștii ar putea avea aceleași condiții ca cei din Copenhaga sau Olanda. Trebuie să dezvoltăm o politică ecologică, cât mai multe străzi pietonale și mai puține mașini. 

Велосипедная дорожка
Велосипедная дорожка

Credeți că dacă s-ar investi mai mulți bani în monumentele turistice din țară, numărul turiștilor ar putea să crească? 

Investițiile în domeniul turistic cu siguranță nu sunt în zadar. Vă pot da exemplul Franței, care în 2013 a obținut 43 de miliarde de euro din turism, adică mult mai mult decât din economia grea. Un alt exemplu este Muzeul Louvre din Paris. Un turist care vine în Franța să viziteze acest monument stă cel puțin trei zile acolo și cheltuie minim în oraș 120 de euro. Louvre este vizitat anual minim 7 milioane de turiști, doar să ne imaginăm câți bani vin doar din acest obiectiv. Vreau ca moldovenii să conștientizeze că Republica Moldova are patrimoniu bogat și dacă va fi valorificat economic, putem dezvolta un sat, un oraș, o țară. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelo, demolarea monumentelor istorice, restaurarea monumentelor, monumente istorice, monumente
Tematic
Ion Ștefăniță: Câte monumente ale lui Ștefan cel Mare sunt sub ocrotirea statului
26 de monumente istorice riscă să fie demolate în Capitală


Загрузка...