Guvernul de la Chișinău a aprobat, miercuri, 12 februarie, un proiect ce prevede lipsirea judecătorilor de pensiile speciale de care se bucură în prezent. Desigur, decizia nu este pe placul magistraților, care spun că micșorarea garanțiilor sociale i-ar putea determina pe unii să plece din sistem.
Doctorul habilitat în drept constituțional Teodor Cârnaț se arată sigur că o astfel de decizie nu va provoca niciun val de plecări din sistemul judecătoresc, totuși, în eventualitatea în care unii magistrați ar pleca, sistemul nu s-ar pierde. Și asta, deoarece, universitățile din țară au pregătit în ultimii ani juriști suficienți pentru a face față unor astfel de situați, iar concurența chiar ar fi mare.
Întrebat dacă micșorarea garanțiilor sociale nu-i va face pe judecători și procurori mai vulnerabili, doctorul habilitat în drept constituțional a reiterat:
„Am declarat și anterior că acei judecători și procurori care s-au obișnuit să ia mită vor continua să ia mită și în continuare, până când societatea îi va identifica și ulterior vor fi excluși din domeniul respectiv”, conchide Teodor Cârnaț.
Și asta, deoarece pe unii judecători și procurori nu-i motivează pensia sau salariul mare pe care îl ridică, ci însăși posibilitatea de a face bani mari luând mită.
Precizăm că salariile judecătorilor se stabilesc în funcție de experiența pe care aceștia o au, dar și nivelul instanței judecătorești în care activează. Potrivit legislației din Moldova, valoarea salariului magistraților variază între 3 şi 5 salarii medii pe economie. Având în vedere că salariul mediu pe economie în anul 2020 este de 7953 de lei, un simplu calcul arată că magistrații moldoveni ridică lunar între 23 de mii de lei și 40 de mii de lei.
Și salariul de funcție al procurorilor se stabilește ținându-se cont de nivelul procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă. În acest caz, valoarea salariului variază între 2,7 şi 4,5 salarii medii pe economie.
Potrivit lui Iurie Ciocan, în urma implementării acestei reforme, instituțiile publice vor putea face ușor schimb de date. Ca urmare, cetățeanul nu va trebui sa solicite certificate de la unele instituții publice pentru a le prezenta altor instituții publice.
"Totul se automatizează într-o manieră foarte simplă. Fiecare instituție care are nevoie de o informație despre cetățean o poate accesa în baza codului personal. În 2021, a fost lansat cabinetul personal al cetățeanului de către Agenția de Guvernare Electronică, ceea ce deja înseamnă un progres. Cred că anume instrumente de acest gen – exluderea certificatelor de la o instituție la alta, excluderea de fapt a unor contacte inutile între stat și cetățean - vor îmbunătăți colaborarea dintre aceștia", a remarcat Iurie Ciocan.
Expertul a susține că reforma ar putea fi implementată până la alegerile locale din 2023 sau până la cele din 2027, iar cooperarea intercomunitară este un element definitoriu în acest sens.
"Ar fi bine dacă vom reuși până la viitoarele alegeri locale. Dacă nu, atunci mai avem de muncit. Nu avem bătut în cuie un termen. Scopul este să avem o reformă bine gândită, pentru că noi credem că aceasta este calea corectă", a precizat expertul.
Opinie: Primăriile din Moldova nu mai sunt eficiente
Și reprezentantul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Alexandru Morcov, a declarat că reforma APL este necesară, deoarece primăriile nu mai sunt eficiente.
Potrivit lui, activitatea primăriilor este ineficientă din cauza statului care nu și-a onorat obligațiunile asumate față de APL-uri pe parcursul anilor, cu privire la descentralizarea fiscală și financiară, consolidarea capacităților economiilor locale, crearea unor mecanisme fezabile de prestare a serviciilor etc.
"Spre exemplu, dacă ne referim la perceptorul fiscal, acesta include impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul funciar. Cum poate să fie autosustenabilă autoritatea publică locală, când cheltuielile de administrare a unui impozit depășesc propriu-zis impozitul. Aceasta a fost funcția statului să facă înregistrarea și evaluarea bunurilor imobile, autoritățile publice locale nu au nici o vină", a remarcat pentru Sputnik reprezentantul CALM.
De menționat că executivul are trei scenarii pentru reforma teritorial-administrativă a Republicii Moldova, între care unul prevede reducerea numărului de primării de nivelul I cu tocmai 90 la sută, adică din cele 896 existente astăzi să mai rămână doar 93.
Reforma preconizată de autoritățile centrale prevede și reducerea numărului de raioane - de la 35 la doar 5.
Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Peste șase mii de locuri de muncă sunt vacante în Republica Moldova. Aproape 70 la sută dintre acestea sunt pentru muncitorii necalificați. Datele au fost prezentate în cadrul emisiunii "La Ordinea Zilei" de către șeful Serviciului de monitorizare din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Marcela Ganea.
Potrivit ei, anul trecut au fost 24 de mii de locuri vacante. În acest an, peste șase mii de locuri sunt propuse pentru șomerii din Moldova.
"70 la sută din numărul locurilor de muncă sunt pentru muncitorii necalificați, practic cele mai multe locuri sunt pentru această categorie. De exemplu, se caută lucrători în industria textilă. Avem foarte multe locuri de muncă de cusătorese, croitori, confecționeri, după care vine domeniul de transport și telecomunicații. Se caută conducători auto, taxatori, lăcătuși și specialiști în domeniul telecomunicații și electricitate", a declarat interlocutoarea.Marcela Ganea a remarcat că pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1786 de locuri de muncă, constituind aproape 30% din numărul total de locuri vacante. Cele mai multe posturi se oferă în Capitală, în municipiul Bălți, în raioanele Orhei, Ungheni, Anenii Noi și Nisporeni.
Potrivit specialistului, în ianuarie 2021 au fost înregistrați circa 3500 de șomeri noi. În total, în prezent în țara noastră sunt înregistrați oficial 26 de mii de șomeri, 49 la sută fiind femei.
Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova